Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 16

Guni defendernu ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de guendaguti

Guni defendernu ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de guendaguti

«Zacá nga rudiʼnu cuenta gunáʼ nga profecía ni dxandíʼ ne profecía ni cadi dxandíʼ» (1 JUAN 4:6TNM).

CANCIÓN sjj 73 Bidii laadu stipa ne valor

NI ZAZÍʼDINU *

Ora rati tuuxa ni nadxiinu, quixhedxinu ladxidóʼ ca familia stinu lugar de guni participarnu lu ca costumbre ni qué riuulaʼdxiʼ Dios. (Biiyaʼ párrafo 1 ne 2). *

1, 2. a) ¿Ximodo huaguite Binidxabaʼ binni? b) ¿Xi zazíʼdinu lu artículo riʼ?

BINIDXABAʼ nga «bixhoze gola enda rusiguii» ne dede dxi bizulú guyuu binni lu Guidxilayú riʼ huaguítebe laacaʼ (Juan 8:44). Ne lade guiráʼ ca cosa ni cadi dxandíʼ rusiidibe, riquiiñebe chupa enseñanza falsu. Primé, rusiidibe cosa ni cadi dxandíʼ de ca gueʼtuʼ. Guiropa, rucaabe binni guiníʼ ique nabániruʼ binni despué de maʼ guti. Pur ca enseñanza riʼ maʼ nuu stale costumbre ne superstición. Nga runi, ora rati tuuxa familia o binni xquidxi ca hermanu stinu, caadxi de laacaʼ napa xidé gúnicaʼ stipa para cadi guirá fe sticaʼ (Jud. 3).

2 Pa gucaa tuuxa laanu chinándanu xiixa costumbre ni qué riuulaʼdxiʼ Dios, ¿xi zacané laanu guni defendernu ni rusiidiʼ Biblia de guendaguti yaʼ? (Efes. 6:11). Ne pa guidxaagalú tuuxa hermanu ti guendanagana casi ni bizéʼtenu riʼ, ¿ximodo zanda quixhedxinu ladxidóʼ ne cuʼnu gana laa yaʼ? Lu artículo riʼ zazíʼdinu gunáʼ nga ca guía ni rudii Jiobá para gacané laanu. Peru primeru guidúʼyanu xi rusiidiʼ Biblia de guendaguti.

NI DXANDÍʼ RUSIIDIʼ BIBLIA DE CA GUEʼTUʼ

3. ¿Xi bizaaca pur bisiguii Binidxabaʼ primé biaje?

3 Propósitu stiʼ Dios nga cadi ñati binni, sínuque nibánicaʼ para siempre. Peru para ñaca ni la? naquiiñeʼ nuzuubaʼ Adán ne Eva stiidxaʼ Jiobá ora bidiibe laacaʼ mandatu riʼ: «Cuananaxhi stiʼ yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza, cadi naquiiñeʼ goloʼ ni, purtiʼ dxi goloʼ ni, dxandipeʼ zátiluʼ» (Gén. 2:16, 17). Peru biquiiñeʼ Binidxabaʼ ti beendaʼ para gudxi Eva ca diidxaʼ riʼ: «Dxandipeʼ qué zátitu». Ne biʼniʼ cré Eva guendarusiguii ca ne gudó cuananaxhi stiʼ yaga que. Ne despué laaca gudó xheelabe ni (Gén. 3:4, 6). Zacá beeda chuu pecadu ne guendaguti ndaaniʼ Guidxilayú riʼ (Rom. 5:12).

4, 5. ¿Xiruʼ huayuni Binidxabaʼ para quite binni?

4 Casi maca guníʼ Dios, guti Adán ne Eva. Peru qué nusaana Binidxabaʼ de guiníʼ cosa ni cadi dxandíʼ de guendaguti. Ne despué bizulú bisiguiibe sti biaje, bicaabe binni guni cré ribani ti parte de cuerpu stiʼ ora rati, zándaca ra nuu ca espíritu. Dede dxiqué hasta nagasi gadxé gadxé modo maʼ gudxite guendarusiguii riʼ stale binni (1 Tim. 4:1).

5 ¿Xiñee randa rucaa Binidxabaʼ binni guni cré ca guendarusiguii stiʼ yaʼ? Purtiʼ nánnabe ximodo runi sentirnu ora rati tuuxa ne riquiiñebe ni para quítebe laanu. Cumu bizáʼ Dios laanu para guibáninu para siempre la? qué racaláʼdxinu gátinu (Ecl. 3:11). Ne para laanu, ti enemigu stinu nga guendaguti (1 Cor. 15:26).

6, 7. a) ¿Ñee maʼ gunda biʼniʼ Binidxabaʼ xiixa para cadi ganna binni ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de guendaguti la? Bisiene ni. b) ¿Xiñee maʼ qué ridxíbinu ora rizíʼdinu ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de ca gueʼtuʼ?

6 Neca maʼ biʼniʼ Binidxabaʼ stale cosa para cadi ganna binni ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de guendaguti la? qué huayanda gúnibe ni. Ne yanna riʼ maʼ nuu stale binni ni nanna ne riniʼné xcaadxi de ni rusiidiʼ Biblia de guendaguti ne xi esperanza nuu para ca gueʼtuʼ (Ecl. 9:5, 10; Hech. 24:15). Ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de ca gueʼtuʼ riguixhedxí ni ladxidoʼno, ribeecani laanu de duda ne maʼ qué ridxíbinu. Guzéʼtenu ti ejemplu, qué ridxíbinu guni ca ni maʼ guti laanu xiixa cosa malu nin guizaacacabe xiixa cosa malu purtiʼ nánnanu maʼ cadi nabánicabe ne qué zanda guninácabe tuuxa. Casi xa ñaca nisiaasicabe (Juan 11:11-14). Ne laaca nánnanu maʼ qué rudiicabe cuenta pa zidiʼdiʼ tiempu. Nga runi, ora guibani ca ni maʼ guti, dede né ca ni maʼ napa stale iza de guti zuni sentircaʼ qué nidiʼdiʼ stale tiempu, casi ora nuseeguʼ lucaʼ ne nuxheleʼ lucaʼ nagueenda.

7 ¿Cadi dxandíʼ nabé claru, sencillu ne cadi nagana guiene binni ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de ca gueʼtuʼ ca la? Maʼ gadxé cani de ca guendarusiguii stiʼ Binidxabaʼ. Purtiʼ qué riguite si ca ni binni, sínuque laaca rucaacani laacaʼ guiníʼ íquecaʼ mal de Dios. Para guiénenu pabiáʼ maʼ bininá ca cosa ni cadi dxandíʼ rusiidiʼ Binidxabaʼ la? guidúʼyanu chonna cosa ni maʼ bizaaca pur laacani. Primé, maʼ biʼniʼ biidiʼ cani lá Jiobá. Guiropa, maʼ bicaacani binni guiníʼ ique qué risaca guni cré guendaguti stiʼ Cristu. Ne guionna, maʼ bidale yuubaʼ ne sufrimientu stiʼ binni.

GUIZÁʼ MAʼ BININÁ CA COSA NI CADI DXANDÍʼ RUSIIDI BINIDXABAʼ

8. Casi ná Jeremías 19:5, ¿xiñee runi biidiʼ ca cosa ni cadi dxandíʼ rusiidiʼ Binidxabaʼ de ca gueʼtuʼ lá Jiobá?

8 Maʼ biʼniʼ biidiʼ ca cosa ni cadi dxandíʼ rusiidiʼ Binidxabaʼ de ca gueʼtuʼ lá Jiobá. Sti enseñanza falsu ni rusiidibe nga racaná binni ni maʼ guti ndaaniʼ infiernu. ¿Xiñee zanda gucaa idea riʼ binni guiníʼ ique mal de Dios yaʼ? Purtiʼ casi xa ñaca nucaabe binni niníʼ ique naca Jiobá, Dios ni nadxii binni, casi Binidxabaʼ (1 Juan 4:8). ¿Ximodo runi sentirnu ora ránnanu ndiʼ yaʼ? Ne ni jma risaca, ¿ximodo rábiluʼ runi sentir Jiobá yaʼ? Peru cadi guiaandaʼ laanu nanaláʼdxibe intiica cosa malu (biindaʼ Jeremías 19:5).

9. Ne ni riete lu Juan 3:16 ne 15:13, ¿xi runi ca guendarusiguii stiʼ Binidxabaʼ fe ni napa binni lu guendaguti stiʼ Cristu?

9 Ca cosa ni cadi dxandíʼ rusiidiʼ Binidxabaʼ de guendaguti rucaacani binni guiníʼ ique cadi naquiiñeʼ guni cré guendaguti stiʼ Cristu (Mat. 20:28). Stobi de ca guendarusiguii stiʼ Binidxabaʼ nga nápanu ti alma ni qué rati. Pa ñaca dxandíʼ ni la? guiráʼ binni nibani para siempre ne maʼ qué ñapa Cristu xidé nudii xpida para ganda guicaanu guendanabani ni qué zaluxe. Cadi guiaandaʼ laanu, ra bidiibe xquendanabánibe bisihuínnibe nadxiibe de guiráʼ xixé binni guidxilayú (biindaʼ Juan 3:16; 15:13). ¿Ximodo rábiluʼ runi sentir Jiobá ne Jesús purtiʼ rucaa ca enseñanza riʼ binni guiníʼ ique qué risaca guendaguti stiʼ Cristu yaʼ?

10. ¿Xiñee jmaruʼ si runi sufrir binni pur ca cosa ni cadi dxandíʼ de guendaguti rusiidiʼ Binidxabaʼ?

10 Redané ca cosa ni cadi dxandíʼ rusiidiʼ Binidxabaʼ de guendaguti jma yuubaʼ ne sufrimientu luguiáʼ binni. Guzéʼtenu ti ejemplu, ora rati xiiñiʼ binni la? zándaca rábicabe laacaʼ ziné Dios laabe guibáʼ purtiʼ caquiiñeʼ sti ángel huiiniʼ. ¿Cadi dxandíʼ lugar de niguixhedxí ni rusiidiʼ Binidxabaʼ riʼ ladxidóʼcabe, jmaruʼ si runinani laacabe la? Ne laaca maʼ biquiiñeʼ binni enseñanza falsu de infiernu para guni justificacaʼ ca cosa feu ni bíʼnicaʼ dxiqué, casi dxi bizaaquicaʼ binni purtiʼ qué ñuni cré ni rusiidiʼ Yuʼduʼ. Según ti libru ni caníʼ de Inquisición española, caadxi binni ni napa donda pur ca cosa feu ni maʼ bizéʼtenu riʼ la? bíʼnicabe cani purtiʼ para laacabe casi xa ñaca nuluíʼcabe ca binni ni qué runi cré ni runi crécabe modo zuni sufrircaʼ ndaaniʼ infiernu. Ne nuu guidxi ra runi adorar binni ca familia sti ni maʼ guti, rusisácacaʼ laacabe o rinábacaʼ gápacabe laacaʼ. Xcaadxi rúnicaʼ xiixa para chuʼdxícabe ne cadi guni castigárcabe laacaʼ. Peru ni dxandíʼ la? guiráʼ ca creencia zeeda de Binidxabaʼ riʼ qué riguixhedxí diʼ ca ni ladxidóʼ binni, sínuque laga jma runinácani binni dede ruchíbicani laacaʼ.

XIMODO ZANDA GUNI DEFENDERNU NI DXANDÍʼ RUSIIDIʼ BIBLIA

11. ¿Ximodo zanda gucaa ca familiar o ca xhamígunu laanu gúninu xiixa?

11 Rudii guendarannaxhii ni nápanu Dios ne Stiidxaʼ stipa laanu para guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá dede né ora gucaa tuuxa familiar stinu o tuuxa xhamígunu laanu guni participarnu lu xiixa costumbre de guendaguti ni cadi zeeda lu Biblia. Zándaca gucaacabe laanu guni sentirnu mal ora guiníʼcabe cadi nadxiinu ne qué runi respetarnu binni ni gutiʼ ca. O zándaca guiníʼcabe laanu nápanu donda pa guniná binni ni maʼ guti ca tuuxa. ¿Ximodo zanda guni defendernu ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia yaʼ? Guidúʼyanu caadxi principiu zeeda lu Biblia ne guidúʼyanu ximodo zanda gúninu ni ná ca ni.

12. ¿Xi creencia ne costumbre napa binni de ca gueʼtuʼ ni cadi zeeda lu Biblia?

12 Chuʼnu decididu gucáʼnanu intiica creencia o costumbre ni cadi zeeda lu Biblia (2 Cor. 6:17). Ndaaniʼ ti guidxi ni nuu lu Caribe, stale tu laa runi cré ora rati tuuxa, riaana espíritu stibe lade binni para guquíxebe ni biʼniʼ binni laabe dxi bibánibe. Ti libru ruzeeteʼ zanda guni espíritu stiʼ ti gueʼtuʼ xiixa desastre ndaaniʼ ti comunidad. Ne ndaaniʼ caadxi guidxi stiʼ África, nápacabe costumbre guchiicabe lu espeju nuu ndaaniʼ lidxi ne gutiixhicabe ca foto stiʼ binni ni maʼ guti ca. ¿Xiñee rúnicabe zacá ya? Purtiʼ nuu tu laa ná cadi naquiiñeʼ guʼyaʼ gueʼtuʼ ca laca laacaʼ. Laanu ca xpinni Jiobá rucáʼnanu intiica mito o práctica ni rucaa binni guni cré ca cosa cadi dxandíʼ rusiidiʼ Binidxabaʼ (1 Cor. 10:21, 22).

Pa guni investigar chaahuinu xi ná Biblia ne gusiénenu ca familiar stinu ni cadi naca Testigu ni runi crenu, qué zápapenu problema. (Biiyaʼ párrafo 13 ne 14). *

13. Casi ná Santiago 1:5, ¿xi caquiiñeʼ gúninu pa cadi nuunu seguru qué riuulaʼdxiʼ Jiobá xiixa costumbre?

13 Pa cadi nuunu seguru qué riuulaʼdxiʼ Jiobá xiixa costumbre la? guinábanu laabe né stale fe gudiibe laanu sabiduría (biindaʼ Santiago 1:5). Despué guyúbinu información lu ca publicación stinu. Ne pa caquiiñeʼ guinabadiidxanu ca ancianu de ra congregación stinu la? gúninu ni. Qué zábicabe laanu xi gúninu, peru zuluíʼcabe laanu principiu zeeda lu Biblia ni zanda gacané laanu, casi ca ni zeeda lu artículo riʼ. Zacané ca conseju riʼ laanu guni entrenarnu xquendabiaaninu para guiénenu «uná nga jneza ne uná nga ni cadi jneza» (Heb. 5:14).

14. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para cadi guni tropezar xcaadxi pur ni gúninu?

14 «Laguni irá ni para usisaca tu Dios, ne cadi guni tu gasti ni uchenda» xcaadxi (1 Cor. 10:31, 32). Ora caquiiñeʼ guni decidirnu pa zuni participarnu o coʼ lu xiixa costumbre o tradición casi ca ni maʼ bizéʼtenu riʼ la? naquiiñeʼ guidúʼyanu pa que zuninanu conciencia stiʼ xcaadxi binni, jmaruʼ si conciencia stiʼ ca hermanu stinu. Qué racaláʼdxinu guni tropezar xcaadxi pur ni gúninu (Mar. 9:42). Ne laaca qué racaláʼdxinu guchiichinu ca binni ni cadi naca Testigu. Guendarannaxhii ca zucaani laanu guinínenu binni né respetu, ne pa gúninu zacá zusisácanu lá Jiobá. Qué zadindenenu binni ne qué zuni búrlanu ca tradición nápacaʼ. Naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu napa guendarannaxhii ca stale poder. Pa gápanu respetu ne gácanu nachaʼhuiʼ la? zanda ucuudxinu ladxidóʼ ca ni cucaalú laanu.

15, 16. a) ¿Xiñee galán gusiénenu xcaadxi de ca ni runi crenu? Bizeeteʼ ti ejemplu b) ¿Xi rusiidiʼ ca diidxaʼ bizeeteʼ Pablo lu Romanos 1:16 laanu?

15 Gusiénenu familia ne ca vecinu stinu testigu stiʼ Jiobá laanu (Is. 43:10). Pa gúninu ndiʼ dede ante, zándaca qué zápapenu problema purtiʼ maʼ nanna familia ne ca vecinu stinu testigu stiʼ Jiobá laanu. Francisco ti hombre de Mozambique bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Dxi naa ne xheelaʼ Carolina bizíʼdidu ni dxandíʼ, gúdxidu familia stidu maʼ que zuni adorardu ca gueʼtuʼ ca. Gudiʼdiʼ decisión gucuaadu riʼ prueba dxi gutiʼ benda Carolina, purtiʼ ra nabézadu napa binni costumbre ugaze ca gueʼtuʼ ca casi parte de ti ritual. Ne óraque naquiiñeʼ gasi familia jma gaxha stiʼ gueʼtuʼ ca chonna gueelaʼ ra bixii nisa guze. Rúnicabe zacá purtiʼ para laacabe ratadxí espíritu stiʼ gueʼtuʼ ca. Guleza familia stiʼ Carolina laa ñasi raqué».

16 ¿Xi biʼniʼ Francisco ne xheelaʼ yaʼ? Laabe guniʼbe: «Cumu nadxiidu Jiobá ne racaláʼdxidu gúnidu ni riuuláʼdxibe la? qué ninándadu tradición que. Guizáʼ bidxiichi familia stiʼ Carolina. Gúdxicabe laadu qué gápadu respetu gueʼtuʼ que ne laaca gúdxicabe laadu maʼ qué ziuu dxi gacanécabe ninca chigánnacabe laadu. Cumu maca bisiénedu laacabe ca ni runi credu la? maʼ qué nuzéʼtedu gastiʼ purtiʼ cadxiichicabe. Peru caadxi de laacabe biʼniʼ defendercabe laadu ne guníʼcabe maca bisiénedu ni runi credu. Ra gudiʼdiʼ tiempu, guyuudxí ca familia stiʼ Carolina ne maʼ guca chaahuiʼ guendanagana gúpadu que. Ne cadi ngasi, caadxi de laacabe rigánnabe laadu para guinábacabe laadu publicación». Nga runi, que chuʼ dxi guituílunu ora guni defendernu ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de guendaguti (biindaʼ Romanos 1:16).

QUIXHEDXINU LADXIDÓʼ NE GACANENU CA NI CAYUUBAʼ LADXIDÓʼ

Ca ni naca ti buen amigu racanecaʼ ne riguixhedxicaʼ ladxidóʼ ca ni gutiʼ tuuxa ni nadxiicaʼ. (Biiyaʼ párrafo 17 hasta 19). *

17. ¿Xi naquiiñeʼ gúninu ora rati tuuxa familia stiʼ ti hermanu stinu?

17 Ora rati tuuxa familia stiʼ ti hermanu stinu, naquiiñeʼ gúninu stipa para gácanu ti buen amigu ne gácanu casi biʼchiʼ o bizáʼnacabe ora cadíʼdicabe xiixa guendanagana (Prov. 17:17). ¿Xi zacané laanu gácanu zacá jmaruʼ si ora cucaa tuuxa ti hermanu stinu guni participar lu xiixa costumbre ni cadi zeeda lu Biblia yaʼ? Guidúʼyanu chupa principiu zeeda lu Biblia ni zacané laanu.

18. a) ¿Xiñee biinaʼ Jesús? b) ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Jesús laanu?

18 «Laguuna né cani cayuunaʼ» (Rom. 12:15). Zándaca qué zadxélanu xi gábinu tuuxa ora guizáʼ cayuubaʼ ladxidóʼ. Peru cadi guiaandaʼ laanu, jma risaca ora ruunaʼ tuuxa que ca diidxaʼ guiníʼ. Dxi gutiʼ Lázaro, biinaʼ María, Marta ne xcaadxi binni purtiʼ guti bizáʼnacaʼ ne xhamígucaʼ. Yendá Jesús tapa gubidxa despué de guti Lázaro ne laaca «biinaʼ» óraque, neca nanna zusibani laabe sti biaje (Juan 11:17, 33-35). Ra biʼnaʼ Jesús, bisihuinni ni biʼniʼ sentir Jiobá pur guti Lázaro. Ne laaca bisihuinni Jesús guizáʼ gunnaxhii xfamilia Lázaro, ne ndiʼ guizáʼ gudixhedxini ladxidóʼ María ne Marta. Zacaca nga rizaaca ora rudii ca hermanu cuenta pabiáʼ nadxiinu ne rizaaláʼdxinu laacaʼ, qué runi sentircaʼ stúbicaʼ purtiʼ nánnacaʼ nápacaʼ xhamígucaʼ ni nuu dispuestu gacané laacaʼ.

19. ¿Ximodo racané Eclesiastés 3:7 laanu para quixhedxinu ladxidóʼ ti hermanu?

19 Nuu «tiempu para cadi guininu ne tiempu para guininu» (Ecl. 3:7). Ora rucaʼdiáganu ti hermanu stinu, laacaʼ riguixhedxinu ladxidóʼ. Gudiʼnu lugar gaca desahogarbe ne cadi guidxiichinu pa guiniʼbe xiixa sin guiníʼ íquebe. Zándaca guizáʼ maʼ bidxágabe en sentido emocional purtiʼ cayuni presionar ca familia stibe ni cadi Testigu laabe. Nga runi, guni orárnenu laabe ne guinábanu «ni rucaadiaga oración» gudii stipa laabe ne gacané laabe guiníʼ ique chaahuibe (Sal. 65:2). Ne pa ganda la? guidúʼndanenu laabe Biblia o xiixa artículo stiʼ ca publicación stinu, casi ti biografía ni cuʼ gana laabe.

20. ¿Xi chidúʼyanu lu sti artículo ca?

20 Riéchenu purtiʼ nánnanu ni dxandíʼ de guendaguti ne futuro galán cabeza «irá cani nuu ndaani baʼ» (Juan 5:28, 29). Ora caquiiñeʼ guni defendernu ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia la? gúninu ni né ca diidxaʼ ni guininu ne ca cosa ni gúninu. Lu sti artículo ca zadúʼyanu sti cosa riquiiñeʼ Binidxabaʼ para guxheleʼ binni de Jiobá, laani nga ocultismo. Laaca zadúʼyanu xiñee naquiiñeʼ guixélenu de ca práctica ne ca diversión riquiiñeʼ Binidxabaʼ casi trampa.

CANCIÓN sjj 24 Quíbanu lu dani stiʼ Jiobá

^ párrafo 5 Riquiiñeʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ stale cosa ni cadi dxandíʼ de ca gueʼtuʼ para quítecaʼ binni. Ne pur laacani, maʼ nuu stale costumbre ni cadi zeeda lu Biblia. Artículo riʼ zacané laanu gácanu fiel Jiobá ora gacalaʼdxiʼ tuuxa gucaa laanu guni participarnu lu ca costumbre riʼ.

^ párrafo 55 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Caguixhedxí chupa Testigu ladxidóʼ ti gunaa purtiʼ guti tuuxa ni nadxii.

^ párrafo 57 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Cayuni investigar ti Testigu xi rusiidiʼ Biblia de ca costumbre napa binni ora rati ti familia stiʼ ne despué cusiene ni familia stiʼ né stale respetu.

^ párrafo 59 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Caguixhedxí chupa ancianu ladxidóʼ ti hermanu purtiʼ guti tuuxa ni nadxii.