Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 3

Ximodo zanda gápanu ladxidoʼno

Ximodo zanda gápanu ladxidoʼno

«De guiráʼ xixé cosa ni naquiiñeʼ gápaluʼ la? jma gupa chaahuiʼ ladxidoʼloʼ» (PROV. 4:23).

CANCIÓN sjj 36 Gapa chaahuinu ladxidoʼno

NI ZAZÍʼDINU *

1-3. a) ¿Xiñee gunnaxhii Jiobá Salomón, ne ximodo guluu ndaayaʼ laabe? b) ¿Xi pregunta zacábinu lu artículo riʼ?

NÁCARUʼ Salomón ti joven dxi guca rey stiʼ guidxi Israel. Dxi bizulú biʼniʼ mandarbe, guniʼné Jiobá laabe lu ti bacaandaʼ ne ná: «Gudxi naa xi ñuuláʼdxiluʼ nudieeʼ lii». Ne óraque gudxi Salomón laabe naca ti joven ne qué ganna stale cosa, ngue runi gunábabe Jiobá gacané laabe gápabe ti ladxidóʼ ni ruzuubaʼ diidxaʼ (1 Rey. 3:5-10). Ni gunábabe Jiobá ca bisihuinni ni nabé humilde laabe. Nga runi guizáʼ gunnaxhii Jiobá Salomón (2 Sam. 12:24). Cumu guizáʼ guyuulaʼdxiʼ Jiobá ni gunabaʼ Salomón laa la? bidii laabe ti ladxidóʼ ni riene ne ni ruzuubaʼ diidxaʼ (1 Rey. 3:12).

2 Biaʼ dxi guca Salomón fiel, guizáʼ guluu Jiobá ndaayaʼ laabe. Gúpabe ti privilegiu risaca, bizaʼbe ti templu para guisaca lá Jiobá, Dios stiʼ Israel (1 Rey. 8:20). Guizáʼ binibiáʼ binni laabe purtiʼ bidii Dios laabe guendabiaaniʼ. Ne pur gucané espíritu stiʼ Dios laabe dede bicaabe chonna libru zeeda lu Biblia, tobi de laacani nga Proverbios.

3 Lu libru riʼ riete diidxaʼ ladxidóʼ casi ti gayuaa biaje. Guzéʼtenu ti ejemplu, lu Proverbios 4:23 ná: «De guiráʼ xixé cosa ni naquiiñeʼ gápaluʼ la? jma gupa chaahuiʼ ladxidoʼloʼ». ¿Xi riníʼ diidxaʼ ladxidóʼ lu versículo riʼ yaʼ? Zadúʼyanu ni lu artículo riʼ. Laaca zacábinu xhupa pregunta nabé risaca: ¿Xi runi Binidxabaʼ para guni biidiʼ ladxidoʼno? ¿Ne xi zanda gúninu para gápanu ni? Ora guiénenu respuesta stiʼ ca pregunta riʼ, zacané cani laanu cadi gusaana de gácanu fiel Jiobá.

¿XI RINÍʼ DIIDXAʼ «LADXIDÓʼ»?

4, 5. a) ¿Ximodo racané Salmo 51:6 laanu guiénenu xi riníʼ diidxaʼ «ladxidóʼ»? b) ¿Xiñee zanda guininu gápanu ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno zeeda gaca ni casi ora ñápanu laanu para cadi gaca huaranu?

4 Proverbios 4:23 riquiiñeʼ diidxaʼ «ladxidóʼ» ora caníʼ ni módopeʼ nácanu pur dentru (biindaʼ Salmo 51:6). Casi ni riníʼ íquenu, ni runi sentirnu, ni rucaa laanu gúninu xiixa ne ca deseu ni nápanu. Nga runi, cadi laani nga modo nácanu pur fuera, sínuque binni ni nácanu pur dentru.

5 Gápanu ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno zeeda gaca ni casi ora ñápanu laanu para cadi gaca huaranu. Guzéʼtenu ti ejemplu, pa racaláʼdxinu chuʼnu nazaaca, caquiiñeʼ guidoʼno guendaró ni zacané laanu ne gúninu ejerciciu gatigá. Nga runi, pa racaláʼdxinu chuʼnu nazaaca en sentidu espiritual la? naquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia ne ca publicación stinu, ne gusihuínninu nápanu fe Jiobá ra gúninu guiráʼ ni cazíʼdinu ne guinínenu xcaadxi binni de cani runi crenu (Rom. 10:8-10; Sant. 2:26). Neca pur fuera ruluíʼ nazaaca nuunu, peru zándaca huaranu pur dentru. Zacaca rizaaca ora rúninu xhiiñaʼ Dios, zanda gucaa ni laanu guiníʼ íquenu naguidxi fe stinu, peru pur dentru cacaa xcu deseu malu ndaaniʼ ladxidoʼno (1 Cor. 10:12; Sant. 1:14, 15). Cadi guiaandaʼ laanu racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guiníʼ íquenu casi laa. ¿Ximódopeʼ rúnibe ni, ne xi zanda gúninu para gápanu laanu?

XI RUNI BINIDXABAʼ PARA GUNI BIIDIʼ LADXIDOʼNO

6. ¿Xi racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guni, ne xi rúnibe para gúnibe ni?

6 Egoísta Binidxabaʼ ni qué rinanda ca norma stiʼ Jiobá ne racaláʼdxibe guiníʼ íquenu casi laabe ne gúninu guiráʼ ni rúnibe. Ti modo rúnibe ni nga ora riquiiñebe ca binni ni nabezanenu ndaaniʼ guidxilayú riʼ, cani maʼ gudxítebe (1 Juan 5:19). Ne ni racaláʼdxibe nga guidxaaganu ca binni riʼ, neca nánnanu zanda guicá modo rini íquecaʼ laanu o gúninu guiráʼ ni rúnicaʼ (1 Cor. 15:33). Ne zacá nga gudxítebe rey Salomón, ni bichaganáʼ stale gunaa ni qué ñuni adorar Dios. Bicaa ca gunaa riʼ laabe gúnibe cosa ni cadi jneza, ne chaahuidugá bicaacaʼ laabe guixélebe de Jiobá (1 Rey. 11:3).

¿Ximodo zanda gápanu ladxidoʼno ora gacalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guni biidiʼ xquendabiaaninu? (Biiyaʼ párrafo 7). *

7. a) ¿Xiruʼ runi Binidxabaʼ para guicá modo riníʼ íquebe laanu? b) ¿Xiñee naquiiñeʼ gápanu laanu?

7 Riquiiñeʼ Binidxabaʼ película, ne ca programa ni ridiʼdiʼ lu televisión para guicá modo riníʼ íquebe laanu. Nánnabe qué runi entretener si ca historia ca laanu, sínuque ruchaabe modo riníʼ íquenu, ni runi sentirnu ne ni rúninu. Biquiiñeʼ Jesús ca método riʼ para bisiidiʼ binni. Ti ejemplu de laacani nga parábola stiʼ samaritanu nachaʼhuiʼ que ne stiʼ hijo pródigo (Mat. 13:34; Luc. 10:29-37; 15:11-32). Ca binni ni riníʼ ique casi Binidxabaʼ riquiiñecaʼ ca historia riʼ para guni biidicaʼ ladxidoʼno. Nga runi, naquiiñeʼ gápanu stale cuidadu. Peru laaca nuu película ne programa de televisión para guni entretener ne para gusiidiʼ laanu sin guni biidiʼ xquendabiaaninu. Nga runi, naquiiñeʼ gácanu equilibradu. Ora cuinu xi guidúʼyanu, guinabadiidxanu laca laanu: «¿Ñee cucaa programa o película riʼ naa guiníʼ iqueʼ jneza nga gapaʼ deseu malu la?» (Gál. 5:19-21; Efes. 2:1-3). Pa gudiʼnu cuenta rucaa cani binni guiníʼ ique casi riníʼ ique Binidxabaʼ la? guixélenu de laacani casi ora ñápanu laanu para cadi guicá ti guendahuará malu laanu.

8. ¿Ximodo zanda gusiidiʼ ca hermanu xiiñicaʼ para gápacaʼ ladxidoʼcaʼ?

8 Hermanu caʼ, responsabilidad stitu nga gápatu ca xiiñitu para cadi guni biidiʼ Binidxabaʼ ladxidoʼcaʼ. Nánnadu rápatu ca xiiñitu para cadi gaca huaracaʼ. Caadxi cosa ni rúnitu nga rusiatu ra lídxitu ne rusáʼbitu guiráʼ ni zanda guni huará laacabe. Zacaca naquiiñeʼ gápatu ca xiiñitu ora ruuyacaʼ película, ca programa ni ridiʼdiʼ lu televisión, ca videojuego ne ca página de Internet ni zanda gucaa laacaʼ guiníʼ íquecaʼ casi riníʼ ique Binidxabaʼ. Maʼ bidii Jiobá laatu autoridad para gúʼyatu chuʼ ca xiiñitu nazaaca en sentidu espiritual (Prov. 1:8; Efes. 6:1, 4). Nga runi, cadi guidxíbitu iquiiñetu ca principiu zeeda lu Biblia para quíxhetu regla ndaaniʼ familia stitu. Lagabi xiiñitu xi zanda ne xi qué zanda gúʼyacaʼ, ne lagacané laacaʼ guiénecaʼ xiñee cayábitu ni laacaʼ (Mat. 5:37). Ne laga ziniisicabe, lagusiidiʼ laacabe chinándacabe ca norma stiʼ Dios ni zacané laacabe gánnacabe xii nga ni jneza ne xii nga cadi jneza (Heb. 5:14). Ne cadi guiaandaʼ laatu zaziidiʼ ca xiiñitu guiráʼ ni gábitu laacaʼ, peru zaziidicabe jma pa gúnitu ni laatu primé (Deut. 6:6, 7; Rom. 2:21).

9. ¿Xi rucaa Binidxabaʼ binni guiníʼ ique, ne xiñee malu ni?

9 Laaca racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guni biidiʼ ladxidoʼno ora rucaa laanu guiníʼ íquenu jma jneza modo riníʼ ique binni que modo riníʼ ique Dios (Col. 2:8). Ti cosa ni rúnibe nga rucaabe binni guiníʼ ique ni jma risaca nga gácacaʼ ricu. ¿Xiñee ti peligru nga guiníʼ ique binni zacá yaʼ? Purtiʼ pa gácacabe ricu o coʼ la? cani riníʼ ique zacá, jma ruyúbicaʼ gápacaʼ bueltu, dede nuucaʼ dispuestu gaca huaracaʼ, guníticaʼ familia sticaʼ ne amistad nápacaʼ né Dios (1 Tim. 6:10). Guizáʼ rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá, Bixhózenu ni jma nuu xpiaaniʼ purtiʼ cusiidibe laanu ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu bueltu (Ecl. 7:12; Luc. 12:15).

XIMODO NAQUIIÑEʼ GÁPANU LADXIDOʼNO

Cásica biʼniʼ ca centinela ne ca hombre rapa ra puertaʼ stiʼ guidxi de dxiqué, laanu laaca naquiiñeʼ gatananu ne gúninu xiixa nagueenda para cadi chuʼ gastiʼ ni guni biidiʼ ladxidoʼno. (Biiyaʼ párrafo 10 ne 11). *

10, 11. a) ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para gápanu ladxidoʼno? b) ¿Xi dxiiñaʼ biʼniʼ ca centinela guyuu dxiqué, ne ximodo zanda gaca conciencia stinu casi ti centinela?

10 Para gápanu ladxidoʼno la? naquiiñeʼ gudiʼnu cuenta ora nuu peligru ne gúninu xiixa nagueendaca. Ca diidxaʼ riete lu Proverbios 4:23 rusietenalaʼdxiʼ ni laanu dxiiñaʼ biʼniʼ ca centinela guyuu tiempu bibani rey Salomón. Laacaʼ riguíʼbacaʼ lu ca muru stiʼ guidxi que para gápacaʼ ca binni xquídxicaʼ, ne pa gúʼyacaʼ zedadxiña xiixa peligru la? nagueendaca riguixhenacaʼ ca binni que. Ni biʼniʼ ca hombre riʼ rusietenalaʼdxiʼ ni laanu xi naquiiñeʼ gúninu para cadi gudiʼnu lugar guni biidiʼ Binidxabaʼ xquendabiaaninu.

11 Tiempu que, runiné ca centinela que dxiiñaʼ ca hombre rapa ra puertaʼ guidxi que (2 Sam. 18:24-26). Rúnicabe dxiiñaʼ juntu para guieeguʼ dxiichiʼ ca puertaʼ stiʼ guidxi que ora maʼ zedadxiña ca enemigu stícabe (Neh. 7:1-3). Ora maʼ bisíʼdinu conciencia stinu ni ná Biblia *, oracaruʼ nga zeeda gaca conciencia stinu casi ti centinela. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ zabi ni laanu ora gacalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gucaalú ladxidoʼno o guzulú guchaa modo riníʼ íquenu, cani riuuláʼdxinu, cani rucaa laanu gúninu xiixa ne ca deseu stinu. Nga runi, ora riguixhená conciencia stinu laanu la? naquiiñeʼ gucaʼdiáganu ni, zacá nga casi xa ñaca nuséʼgunu ti puertaʼ para cadi guni biidiʼ Binidxabaʼ ladxidoʼno.

12, 13. ¿Xi zanda guquiinde laanu gúninu, ne xi naquiiñeʼ gúninu?

12 Guzéʼtenu ti modo zanda gápanu ladxidoʼno de cani runi Binidxabaʼ. Rusiidiʼ Jiobá laanu cadi lica naquiiñeʼ chuʼ nin ti clase inmoralidad sexual ne nin ti cosa yuudxuʼ ládenu (Efes. 5:3). Yanna, ¿xi gúninu pa guzulú cani rúninenu dxiiñaʼ o cani rinenu scuela guiniʼcaʼ de cosa dxabaʼ yaʼ? Nánnanu naquiiñeʼ gucáʼnanu guiráʼ deseu malu ni nuu lu guidxilayú riʼ (Tito 2:12). Nga runi, ¿xi gúninu pa gabi conciencia stinu laanu nuunu lu peligru yaʼ? (Rom. 2:15). ¿Ñee zulábinu conciencia stinu ni zeeda gaca casi ti centinela ne qué zudiʼnu lugar guni biidiʼ Binidxabaʼ ladxidoʼno la? Zándaca guquiinde laanu guidúʼyanu o gucaʼdiáganu ni cayuuyacabe o ni cucaadiágacabe. Peru ni naquiiñeʼ gúninu nga guchaʼnu de diidxaʼ o guireʼnu de ra nuucabe.

13 Naquiiñeʼ gápanu valor para gucáʼnanu presión stiʼ ca compañeru stinu ora gucaacabe laanu gúninu cosa malu o guiníʼ íquenu casi riníʼ íquecaʼ. Nánnanu ruuyaʼ Jiobá stipa rúninu pur gucáʼnanu guiráʼ ca cosa ni zeeda de Binidxabaʼ ne zudiibe laanu stipa ne guendabiaaniʼ ni caquiiñenu para ganda gucáʼnanu cani (2 Crón. 16:9; Is. 40:29; Sant. 1:5). ¿Xiruʼ zanda gúninu para gápanu ladxidoʼno yaʼ?

GATANANU

14, 15. a) ¿Xi si naquiiñeʼ gudiʼnu lugar chuʼ ndaaniʼ ladxidoʼno, ne ximodo rúninu ni? b) ¿Ximodo racané Proverbios 4:20-22 laanu para cueendunu stale cosa galán ora guidúʼndanu Biblia? (Biiyaʼ recuadru ni láʼ « Ximodo naquiiñeʼ guni meditarnu»).

14 Para gápanu ladxidoʼno la? naquiiñeʼ gudiʼnu lugar chuʼ cosa ni dxandíʼ zacané laanu ndaaniʼ ni ne cadi naquiiñeʼ gudiʼnu lugar chuʼ cosa malu. Guzéʼtenu sti biaje de ca guidxi ni napa muru para cadi chuʼ ca enemigu. Ca hombre rapa ra puertaʼ que ruseeguʼ cani para cadi chuʼ ca enemigu sticaʼ. Peru nuu ora ruxhélecabe ca puertaʼ que para chuʼ guendaró o xcaadxi cosa ni caquiiñecaʼ. Pa qué gúnicabe ni la? zati binni xquídxicabe de hambre. Zacaca naquiiñeʼ gúninu né ladxidoʼno, caquiiñeʼ guxhélenu ni gatigá para chuʼ ca cosa galán ni rusiidiʼ Jiobá laanu.

15 Lu Biblia si zanda guizíʼdinu ximodo riníʼ ique Dios. Nga runi, ora ridúʼndanu ni, rudiʼnu lugar gacané modo riníʼ ique Dios laanu lu ni riníʼ íquenu, ni runi sentirnu ne ni rúninu. Para cueendunu stale cosa galán ora guidúʼndanu Biblia, caquiiñeʼ gúninu chupa cosa. Primé, nabé risaca guni orarnu. Ti hermana guníʼ: «Ante guundaʼ Biblia, rinabaʼ Jiobá gacané naa guuyaʼ “ca cosa sicarú” zeeda lu Stiidxabe» (Sal. 119:18). Guiropa, caquiiñeʼ guni meditarnu lu ni ridúʼndanu. Ora rúninu ndiʼ la? rindá Stiidxaʼ Dios dede ndaaniʼ ladxidoʼno ne rannaxhiinu modo riníʼ ique Jiobá (biindaʼ Proverbios 4:20-22; Sal. 119:97).

16. ¿Xi guiráʼ ribeendunu ora ridúʼyanu guiráʼ ni nuu lu canal JW Broadcasting? Bizeeteʼ ti ejemplu.

16 Sti modo rudiʼnu lugar gacané modo riníʼ ique Dios laanu nga ora ridúʼyanu guiráʼ ni nuu lu canal JW Broadcasting®. Sicaríʼ guníʼ ti guendaxheelaʼ: «Ca programa ni ridiʼdiʼ cada beeu rusihuinni cani cacabi Jiobá ca oración stidu. Rudii cani stipa ne racané cani laadu ora runi sentirdu triste o stúbidu. Ne guiráʼ ora rucaʼdiágadu ca canción stiʼ Broadcasting ra lídxidu: ora cayúnidu guendaró, ora cusiadu o ora cadeʼdu café». Racané ca programa riʼ laanu para gápanu ladxidoʼno. Rusiidiʼ cani laanu guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá ne cadi gudiʼnu lugar guicá modo riníʼ ique Binidxabaʼ laanu.

17, 18. a) Casi ná 1 Reyes 8:61, ¿xi rizaaca ora rúninu guiráʼ ni rusiidiʼ Jiobá laanu? b) ¿Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ rey Ezequías? c) Né ni gunabaʼ David Jiobá lu Salmo 139:23, 24, ¿xi zanda guinábanu Jiobá lu ca oración stinu?

17 Guizáʼ riguidxi fe stinu ora ridúʼyanu ca cosa galán ni ribeendunu ora rúninu ni jneza (Sant. 1:2, 3). Runi sentirnu galán ora ruuyaʼ Jiobá laanu casi xiiñiʼ, ne nga rucaa laanu cadi gusaana de gúninu ni nabe (Prov. 27:11). Zanda iquiiñenu cada prueba tiidinu casi ti oportunidad para gusihuínninu qué gápanu chupa ladxidoʼno (Sal. 119:113). Laanu dxandíʼ nadxiinu Jiobá de guidubi ladxidoʼno ne nuunu decididu chinándanu ca mandamientu stibe ne gúninu ni nabe (biindaʼ 1 Reyes 8:61).

18 Guiranu rucheʼnu, purtiʼ imperfectu laanu. Ora rucheʼnu, cadi guiaandaʼ laanu ejemplu stiʼ rey Ezequías. Purtiʼ neca bicheebe, guca arrepentirbe ne qué nusaana de ñúnibe ni ná Jiobá de guidubi ladxidoʼbe (Is. 38:3-6; 2 Crón. 29:1, 2; 32:25, 26). Nga runi, cadi gudiʼnu lugar guni biidiʼ Binidxabaʼ xquendabiaaninu. Guinábanu Jiobá gápanu ti ladxidóʼ ni ruzuubaʼ diidxaʼ (1 Rey. 3:9; biindaʼ Salmo 139:23, 24). Zanda gácanu fiel Jiobá pa gúninu stipa pur gápanu ladxidoʼno.

CANCIÓN sjj 54 «Guzá lu neza stiʼ Jiobá»

^ párrafo 5 Riguixhe Binidxabaʼ stale trampa para guxheleʼ laanu de Jiobá. ¿Ñee zudiʼnu lugar quiteʼ Binidxabaʼ laanu la? o zácanu fiel Jiobá? Zusihuínninu nácanu fiel Jiobá pa gápanu ladxidoʼno, ne cadi pur guni huantarnu ca guendanagana guidxaagalunu. ¿Xidé nga caníʼ Biblia ora ruzeeteʼ diidxaʼ ladxidóʼ? ¿Xi runi Binidxabaʼ para guni biidiʼ ni? ¿Ne ximodo zanda gápanu ni? Lu artículo riʼ zacábinu guionnaʼ pregunta riʼ.

^ párrafo 11 IDEA RISACA: Biblia ná «conciencia» nga capacidad ni rudii Dios laanu para guiduʼyaʼ xi riníʼ íquenu, xi runi sentirnu ne guni juzgarnu laca laanu (Rom. 2:15; 9:1). Ora maʼ bisíʼdinu conciencia stinu ni ná Biblia, rinándanu ca norma stiʼ Jiobá, cani zeeda lu Stiidxaʼ, para guidúʼyanu pa jneza o pa cadi jneza ni riníʼ íquenu, ni rúninu ne ni rininu.

^ párrafo 56 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Cayuuyaʼ ti hermanu ni maʼ guyuunisa televisión, ni málasi bihuinni ti escena inmoral luni ne napa xidé guicaabe decisión xi gúnibe.

^ párrafo 58 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Cayabi ti centinela ca hombre ni cayapa ra puertaʼ zedadxiña ti peligru, ne laacaʼ nagueendaca ruseegucaʼ ca puertaʼ stiʼ guidxi que.