Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 26

Gacanenu ca hermanu stinu gudxiilucaʼ ca guendanagana sticaʼ

Gacanenu ca hermanu stinu gudxiilucaʼ ca guendanagana sticaʼ

«Yanna la? cayabe irá tu: lachuu tobi si, ne lailaselaʼdxi saa, ne laganaxhii saa casi enda biʼchiʼ. Lagaca nachaʼhui ne cadi udxiiba tu laca laatu» (1 PED. 3:8).

CANCIÓN sjj 107 Dios rusiidiʼ laanu gannaxhiinu

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Xi zanda gúninu para chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá, Bixhózenu ni nadxii laanu?

GUIZÁʼ nadxii Bixhózenu Jiobá laanu (Juan 3:16). Cumu racaláʼdxinu chinándanu ejemplu stibe la? rúninu stipa pur gannaxhiinu xcaadxi, guianu ne guni sentirnu ni cayuni sentir stobi, «peru jma pe naquiiñe guni nu ni lade ca hermanu» (Gál. 6:10; 1 Ped. 3:8). Racaláʼdxinu gacanenu ca hermanu stinu ora cadíʼdicaʼ lu guendanagana.

2. ¿Xi chiguidúʼyanu lu artículo riʼ?

2 Guiráʼ ca ni racalaʼdxiʼ gaca xpinni Jiobá zadxaagalucaʼ stale guendanagana (Mar. 10:29, 30). Ne ra mayaca guiluxe guidxilayú riʼ, zándaca guidxaagalunu xcaadxi prueba. ¿Ximodo zanda gacanésaanu yaʼ? Primé la? guidúʼyanu ejemplu stiʼ Lot, Job ne Noemí. Ne despué, zadúʼyanu caadxi guendanagana cadxaagalú ca hermanu stinu ne ximodo zanda gacanenu laacabe gudxiilúcabe cani.

GÁPANU PACIENCIA

3. Casi ná 2 Pedro 2:7, 8, ¿xi gulí Lot, ne xi guleendube pur laani?

3 Cadi jneza biʼniʼ Lot dxi gulí chindeza Sodoma, ti lugar ra guizáʼ runi practicar binni pecadu sexual (biindaʼ 2 Pedro 2:7, 8). Galán guidxi que, peru gúpabe stale guendanagana raqué (Gén. 13:8-13; 14:12). Zándaca gupa xheelaʼ Lot cariñu ca binni de guidxi que ne ca cosa nuu ndaaniʼ ni dede bicheené Jiobá. Gútibe dxi bisaba Jiobá bele ne azufre de guibáʼ lugar que. Ne cadi guiaandaʼ laanu maʼ chichaganáʼ guiropaʼ xiiñiʼ Lot chupa hombre ni gutiʼ Sodoma. Ne pur ni bizaaca riʼ, biniti Lot lidxi, ca cosa napa ne ni jma feu nga guti xheelabe (Gén. 19:12-14, 17, 26). Peru gupa Jiobá paciencia laabe neca nagana ra cadíʼdibe.

Biá Jiobá Lot ne familia stiʼ ngue runi biseendaʼ caadxi ángel para gulá laacaʼ. (Biiyaʼ párrafo 4).

4. ¿Ximodo bisihuinni Jiobá gupa paciencia Lot? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda lu portada).

4 Neca Lot nga gulí chindeza Sodoma, biá Jiobá laabe ne biseendaʼ caadxi ángel para gulá laabe ne familia stibe. Neca zaqué, lugar de nuzuubaʼ Lot diidxaʼ ne niree de ndaaniʼ guidxi que nagueenda la? qué nireegá. Gupa xidé gunaazeʼ ca ángel que nabe, náʼ xheelabe ne náʼ ca xiiñibe para gacanecaʼ laacabe guireecabe de Sodoma (Gén. 19:15, 16). De racá gudxi ca ángel que laacabe guxooñecabe ti lugar ra nuu stale dani. Peru lugar de nuzuubaʼ Lot diidxaʼ, gunábabe Jiobá gudii lugar chécabe ndaaniʼ ti guidxi nuu gaxha de ra nuucabe que (Gén. 19:17-20). Né stale paciencia bicaadiaga Jiobá laabe ne bidii lugar gúnibe ni nabe. Peru gudiʼdiʼ si tiempu, bidxíbibe ñaanabe raqué ne guyebe ra maca gudxi Jiobá laabe chebe (Gén. 19:30). Rihuinni dxíchica guizáʼ gupa Jiobá paciencia laabe. Guidúʼyanu ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá.

5, 6. ¿Ximodo racané ca diidxaʼ zeeda lu 1 Tesalonicenses 5:14 laanu para chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá?

5 Zándaca cuí tuuxa hermanu guni xiixa ni cadi jneza cásica biʼniʼ Lot, ne pur laani gapa stale guendanagana. ¿Xi gúninu pa guizaaca tuuxa ni maʼ bizéʼtenu riʼ yaʼ? Zándaca uquiinde laanu gábinu laabe cutópabe ni bidxiibabe (Gál. 6:7). Peru nuu ti cosa jma galán zanda gúninu, gacanenu laabe cásica gucané Jiobá Lot. ¿Ximodo yaʼ?

6 Qué nuseendaʼ diʼ Jiobá ca ángel que para si gábicaʼ Lot chiguinitilú Sodoma, sínuque para gacanécabe laa guxooñeʼ de guidxi que. Ngaca nga laanu, zándaca caquiiñeʼ gábinu tuuxa hermanu zapa guendanagana pa guidúʼyanu cayuni xiixa ni cadi jneza. Peru laaca zanda gacanenu laabe. Pa qué chinándagabe ca conseju zeeda lu Biblia la? naquiiñeʼ gápanu paciencia. Gácanu casi guiropaʼ ángel que. Lugar de guireʼnu gana ne guixélenu de hermanu ca la? guyúbinu xcaadxi modo para gacanenu laa (1 Juan 3:18). Caquiiñeʼ gacanenu laabe chinándabe ca conseju zeeda lu Biblia, zacá nga casi xa ñaca ninaazenu nabe (biindaʼ 1 Tesalonicenses 5:14).

7. Cásica biʼniʼ Jiobá né Lot, ¿xi caquiiñeʼ guidúʼyanu de ca hermanu stinu?

7 Ñanda ñuuyaʼ Jiobá puru si ra cuchee Lot, peru qué ñúnibeni. Gudiʼdiʼ si tiempu bicaa apóstol Pedro guca Lot ti hombre runi ni jneza. Guizáʼ riéchenu purtiʼ qué ruuyaʼ diʼ Jiobá puru si ra cucheʼnu (Sal. 130:3). Chinándanu ejemplu stibe ne guidúʼyanu ca cualidad galán napa ca hermanu stinu. Pa gúninuni la? zápanu paciencia laacabe ne zándaca zudiicabe lugar gacanenu laacabe.

GUIANU XCAADXI

8. Pa rianu xcaadxi, ¿xi zucaani laanu gúninu?

8 Laaca bidxaagalú Job stale guendanagana, peru cadi pur gulibe gúnibe xiixa ni cadi jneza casi biʼniʼ Lot. Casi maca nánnanu, binítibe guiráʼ ni nápabe, binítibe respetu napa binni laabe ne guca huarabe. Ne ni jma feu nga guti ca xiiñibe. Ne cadi ngasi, chonna hombre ni ná xhamigu laabe bigaanicaʼ donda íquebe lugar de niguixhedxicaʼ ladxidoʼbe. ¿Xiñee qué ñá ca hombre riʼ laabe yaʼ? Tobi de ca razón ca nga purtiʼ qué ñúnicabe stipa ñénecabe ni cadiʼdiʼ Job. Ne pur nga guníʼ íquecabe stale cosa de laabe ne guizáʼ naná ca diidxaʼ gúdxicabe laabe. ¿Xi zacané laanu para cadi gúninu ni biʼniʼ ca hombre riʼ yaʼ? Cadi guiaandaʼ laanu Jiobá si nga nanna xi cazaaca tuuxa. Laaca caquiiñeʼ gucaadiaga chaahuinu ti hermanu ni cayacaná ora maʼ cayuiʼné laanu xi cazaaca. Peru cadi caquiiñeʼ gucaʼdiágasinu laabe, sínuque caquiiñeʼ guni sentirnu yuubaʼ stibe. Zacatiʼ zanda guni sentirnu ni cayuni sentirbe.

9. ¿Xi qué zúninu pa rianu ca hermanu stinu, ne xiñee?

9 Pa rianu ca hermanu stinu la? qué zucheechenu chisme de ca guendanagana ni cadíʼdicaʼ. Ti binni ni rucheeche chisme qué racané diʼ chuʼ congregación tobi si (Prov. 20:19; Rom. 14:19). Cadi nachaʼhuiʼ, qué rizaalaʼdxiʼ xcaadxi, ne runiná ca diidxaʼ stiʼ tuuxa ni maca cayacaná (Prov. 12:18; Efes. 4:31, 32). Nga runi, jma galán gúninu stipa pur gúʼyanu ca cualidad galán stiʼ hermanu stinu ne guiníʼ íquenu ximodo gacanenu laa gudxiilú ca guendanagana stiʼ.

Pa guiníʼ tuuxa hermanu sin guiníʼ ique la? gucaʼdiáganu laa né stale paciencia ne gábinu laa diidxaʼ galán para quixhedxinu ladxidóʼ. (Biiyaʼ párrafo 10 ne 11). *

10. ¿Xi rusiidiʼ ca diidxaʼ zeeda lu Job 6:2, 3 laanu?

10 (Biindaʼ Job 6:2, 3). Guyuu biaje cadi jneza ni guníʼ Job. Peru despué guca arrepentirbe pur caadxi cosa guniʼbe (Job 42:6). Cásica Job, zándaca guiníʼ tuuxa ni cadiʼdiʼ lu guendanagana xiixa sin guiníʼ ique, ne gaca arrepentir pur laani despué. ¿Xi gúninu yaʼ? Lugar de guininu mal de laabe naquiiñeʼ guianu laabe. Cadi guiaandaʼ laanu cadi gudixhe diʼ Jiobá ñacananu ne ñápanu ca yuubaʼ nápanu yanna. Nga runi, zanda guiénenu ti xpinni Cristu pa guiníʼ xiixa sin guiníʼ ique ora cadiʼdiʼ lu guendanagana. Neca guiniʼbe xiixa ni cadi dxandíʼ de Jiobá o de laanu la? cadi naquiiñeʼ guidxiichinu ne cadi guininu mal de laabe (Prov. 19:11).

11. ¿Ximodo zanda chinanda ca ancianu ejemplu stiʼ Elihú ora gudiicaʼ conseju ti xpinni Cristu?

11 Zándaca laaca caquiiñeʼ ti xpinni Cristu ni cadiʼdiʼ lu ti guendanagana xiixa conseju (Gál. 6:1). ¿Ximodo zanda gacané ca ancianu laabe yaʼ? Zanda chinándacabe ejemplu stiʼ Elihú, purtiʼ bicaadiaga chaahuiʼ Job ne biene ni cadíʼdibe (Job 33:6, 7). Ante gudiibe ti conseju Job, biene chaahuibe xi caníʼ ique. Zanda chinanda ca ancianu ejemplu stibe ora gucaadiaga chaahuicaʼ binni ni cayacaná ca ne gúnicaʼ stipa pur guiénecaʼ ni cazaacabe. Pa gúnicabeni la? zándaca chindá conseju gudiicabe hermanu ca ndaaniʼ ladxidóʼ.

QUIXHEDXINU LADXIDÓʼ XCAADXI NÉ NI GUININU

12. ¿Ximodo biʼniʼ sentir Noemí guti si xheelaʼ ne guiropaʼ xiiñiʼ?

12 Guca Noemí ti gunaa leal ne guizáʼ gunnaxhiibe Jiobá. Peru guti si xheelabe ne guiropaʼ xiiñibe, gucaláʼdxibe nuchaabe labe para niree labe Mará ni riníʼ «nandáʼ» (Rut 1:3, 5, 20, 21). Rut, tobi de ca xuaalídxibe guyuu gaxha de laabe ora cadíʼdibe lu guendanagana. Qué ñacané si Rut Noemí sínuque gudixhedxí ladxidoʼbe né ca diidxaʼ guníʼ. Pur ni gudxi Rut laabe bisihuinni dxandíʼ nadxii laabe ne gucané laabe (Rut 1:16, 17).

13. ¿Xiñee caquiiñeʼ gacanenu ti hermanu stinu ni gutiʼ xheelaʼ?

13 Ora rati xheelaʼ ti hermanu stinu la? caquiiñeʼ gacanenu laa. Zanda guchaaganu ti guendaxheelaʼ casi chupa yaga ni biroobaʼ juntu. Ne ra zidiʼdiʼ iza rilibilisaa xcu cani. Pa guiaaxha tobi de ca yaga riʼ, zacaná stobi ca. Ngaca nga rizaaca ti guendaxheelaʼ ora rati tobi de laacaʼ, guizáʼ naná riaana tobi de laacabe. Guidúʼyanu ni bizaaca Paula, * málasi guti xheelabe. Laabe guniʼbe: «Bichaa xquendanabaneʼ ne bineʼ sentir nuaaʼ stubeʼ. Biniteʼ xhamiguaʼ, ni rabeʼ guiráʼ ni cazaacaʼ. Riechenebe naa ora cayecheʼ ne racanebe naa ora cadideʼ lu guendanagana. Laandabe nga ruchaabe luaʼ ora maʼ cayuunaʼ. Bineʼ sentir gucadé ladxiduáʼ».

¿Ximodo zanda gacanenu ca ni maʼ guti xheelaʼ? (Biiyaʼ párrafo 14 ne 15). *

14, 15. ¿Ximodo zanda quixhedxinu ladxidóʼ tuuxa ni gutiʼ xheelaʼ?

14 ¿Ximodo zanda quixhedxinu ladxidóʼ tuuxa ni gutiʼ xheelaʼ yaʼ? Tobi de ca cosa ni zanda gúninu nga guinínenu binni ca, neca huaxiéʼ riuuláʼdxinu gúninuni o qué ridxélanu xi gábinu laa. Paula guníʼ: «Nannaʼ nuu binni qué riuulaʼdxiʼ guiníʼ de guendaguti. Purtiʼ zándaca ridxíbicaʼ guiniʼcaʼ xiixa ni guniná tuuxa. Peru jmaruʼ si feu pa qué guininu xiixa». Zándaca cadi cabeza diʼ binni ni cayacaná ca gábinu laa xiixa guizáʼ galán. Paula bizeeteʼ: «Rudieeʼ xquíxepeʼ ca xhamiguaʼ purtiʼ gudixhedxicaʼ ladxiduáʼ né ca diidxaʼ gúdxicaʼ naa».

15 Ti hombre láʼ William ni cadi xadxí de guti xheelaʼ, guníʼ: «Guizáʼ riuuladxeʼ ora rabi xcaadxi naa ca cosa galán ni rietenaláʼdxicaʼ de xheelaʼ. Zacá rusihuínnicabe gunnaxhiicabe ne bisisácacabe laabe. Ora rúnicabe zacá guizáʼ racanécabe naa. Riguixhedxícabe ladxiduáʼ né ca ni rábicabe naa, purtiʼ gunnaxhieeʼ xheelaʼ de guidubi ladxiduáʼ ne guizáʼ bisácabe para naa». Bianca guníʼ: «Guizáʼ ratadxí ladxiduáʼ ora guni orarné xcaadxi naa ne gúʼndanecaʼ naa chupa chonna textu ni zeeda lu Biblia. Racanécabe naa ora ruzeetecabe xheelaʼ ne ora rucaadiágacabe naa ora maʼ caniéʼ de laabe».

16. a) ¿Xi cadi naquiiñeʼ gusaana de gúninu pur ca ni gutiʼ xheelaʼ? b) Casi ná Santiago 1:27, ¿xi racalaʼdxiʼ Jiobá gúninu?

16 Cásica qué nixeleʼ Rut de Noemí, laanu laaca cadi naquiiñeʼ gusaana de gacanenu tuuxa ni gutiʼ xheelaʼ. Paula ni maca bizéʼtenu que guníʼ: «Ti tiempuhuiiniʼ despué de guti xheelaʼ, guizáʼ stale tu gucané naa. Ne ra zidiʼdiʼ tiempu la? para stale binni ruluíʼ maʼ gastiʼ cazaaca. Peru guizáʼ bichaa xquendanabaneʼ. Naquiiñeʼ guiene xcaadxi caquiiñeʼ gacanecaʼ binni ni cayacaná ca neca tidiʼ stale beeu o stale iza». Gadxé gadxé yuubaʼ rapa binni ora rati xheelaʼ. Nuu tu laa nagueenda ridiʼdiʼ yuubaʼ stiʼ. Peru nuu xcaadxi guizáʼ racanacaʼ ora gúnicaʼ xiixa ni runinecaʼ binni ni gutiʼ ca. Cadi guiaandaʼ laanu racalaʼdxiʼ Jiobá gápanu ca binni ni gutiʼ xheelaʼ (biindaʼ Santiago 1:27).

17. ¿Xiñee caquiiñeʼ gacanenu ca ni bisaana xheelaʼ laa?

17 Sti cosa ni nabé runiná binni nga ora rusaana xheelaʼ laa. Guzéʼtenu ti ejemplu. Sicaríʼ guníʼ Joyce, ti gunaa ni bisaana xheelaʼ laa pur sti gunaa: «Jma gucaná ladxiduáʼ dxi guca divorciar xheelaʼ de naa que pa ñati. Pa ñátibe lu ti accidente o pur ti guendahuará la? zándapeʼ guininu cadi laabe gulíbeni. Peru laapebe bisaanabe naa. Guizáʼ bituiluáʼ».

18. ¿Xi zanda gúninu para gacanenu ca ni maʼ qué gapa xheelaʼ?

18 Ca binni ni maʼ qué gapa xheelaʼ la? caquiiñeʼ gápacaʼ xhamígucaʼ ni dxandíʼ gacané laacaʼ (Prov. 17:17). ¿Ximodo zanda gusihuínninu dxandíʼ xhamígunu laabe yaʼ? Ora gúninu xiixa ni gusihuinni nadxiinu laacabe. Zanda guni invitarnu laacabe ti guendaró, güínenu laacabe diidxaʼ o guiréʼnenu laacabe predicación. Laaca zanda guni invitarnu laacabe ora gápanu adoración en familia. Pa gúninuni la? zusiéchenu Jiobá, purtiʼ laa nuu gaxha de ca ni cayacaná ladxidóʼ ne rápabe ca ni maʼ guti xheelaʼ (Sal. 34:18; 68:5).

19. Né ni ná 1 Pedro 3:8, ¿xi caquiiñeʼ guni cada tobi de laanu?

19 Dxi guni mandar Reinu stiʼ Dios ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, zusiáʼndanu guiráʼ ca cosa riguu xizaa laanu yanna. Né stale guendanayecheʼ cabézanu guedandá dxi ra maʼ «guirutiʼ tu zietenalaʼdxiʼ cani, ne maʼ qué zuluíʼlaʼdxiʼ ladxidóʼ binni cani» (Is. 65:16, 17). Laga cabézanu guedandá dxi ca la? gacanésaanu ne gusihuínninu pur ca ni rininu ne pur ca ni rúninu nadxiinu guiráʼ xixé ca hermanu stinu (biindaʼ 1 Pedro 3:8).

CANCIÓN sjj 111 Guiráʼ ni rusiecheʼ laanu

^ párrafo 5 Guca Lot, Job ne Noemí fiel Jiobá, peru biʼniʼ huantárcabe stale guendanagana lu xquendanabánicabe. Lu artículo riʼ chiguidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de ni bizaacacabe. Laaca zadúʼyanu xiñee risaca gápanu paciencia ca hermanu stinu ni cayacaná, guianu laacaʼ ne quixhedxinu ladxidoʼcaʼ né ca diidxaʼ guininu.

^ párrafo 13 Lu artículo riʼ bidxaa lá chupa chonna binni.

^ párrafo 57 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Nuu ti hermanu xizaa ne caníʼ sin guiníʼ ique laga cucaadiaga ti ancianu laa né stale paciencia. Biiyaʼ si ancianu ca maʼ nuudxibe la? né diidxaʼ nadóʼ cudii conseju laabe.

^ párrafo 59 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Cayuiʼné ti guendaxheelaʼ ti hermanu ni gutiʼ xheelaʼ diidxaʼ. Ne laga cayuuyacabe caadxi foto, caníʼcabe de ca cosa galán rietenaláʼdxicabe de xheelabe.