Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 12

Guizaaláʼdxinu ni runi sentir xcaadxi

Guizaaláʼdxinu ni runi sentir xcaadxi

«Lachuu tobi si lu ni riníʼ íquetu, laguni sentir ni cayuni sentir stobi» (1 PED. 3:8TNM).

CANCIÓN sjj 90 Cúʼsaanu gana laanu

NI ZAZÍʼDINU *

1. Casi ná 1 Pedro 3:8, ¿xiñee runi sentirnu galán ora nuunu tobi si né ca binni ni rizaalaʼdxiʼ laanu ne ni runi sentir ni runi sentirnu?

GUIRANU runi sentirnu galán ora nuunu tobi si né ca binni ni rizaalaʼdxiʼ laanu ne ni runi sentir ni runi sentirnu. Runi ca binni riʼ stipa pur chuʼcaʼ lugar stinu ne guiénecaʼ ni riníʼ íquenu ne ni runi sentirnu, dede nuu biaje rúnicabe ni ante guinábanu ni laacabe. Rusisácanu ca binni ni rusihuinni empatía o ni runi «sentir ni cayuni sentir stobi». * Ne Biblia ná: «Lachuu tobi si lu ni riníʼ íquetu, laguni sentir ni cayuni sentir stobi, lagannaxhiisaa casi nadxiitu familia stitu, laguiáʼ stobi ne lagaca humilde» (1 Pedro 3:8TNM).

2. ¿Xiñee zándaca gaca nagana para laanu guni sentirnu ni cayuni sentir xcaadxi?

2 Guiranu racaláʼdxinu guni sentirnu ni cayuni sentir stobi. Peru naquiiñeʼ guni reconocernu raca nagana para laanu gusihuínninu ni. ¿Xiñee yaʼ? Ti razón nga purtiʼ imperfectu laanu ne naquiiñeʼ gúninu stipa purtiʼ dede ora gálenu puru para laanu nga riníʼ íquenu (Rom. 3:23). Zándaca nuu de laanu raca nagana gusihuinni ni pur modo biniisi o pur xiixa ni bizaaca dxiqué. Ne últimu la? zándaca guicá actitud napa binni laanu, purtiʼ yanna riʼ maʼ qué rizaaláʼdxicaʼ ni cayuni sentir xcaadxi, sínuque ruyúbisicaʼ puru para laacaʼ (2 Tim. 3:1, 2). ¿Xi zanda gacané laanu gudxíʼlunu guendanagana riʼ ne guizaaláʼdxinu xcaadxi binni yaʼ?

3. a) ¿Xi zacané laanu guni sentirnu ni runi sentir xcaadxi? b) ¿Xi zadúʼyanu lu artículo riʼ?

3 Ti cosa ni zacané laanu guni sentirnu ni runi sentir xcaadxi nga chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá ne Jesucristu, Xiiñibe. Jiobá nga ti Dios de guendarannaxhii ne rudiibe ti ejemplu galán laanu (1 Juan 4:8). Ne bisihuinni Jesús personalidad stiʼ Bixhoze de ti modo perfectu (Juan 14:9). Dxi guyuube ndaaniʼ Guidxilayú riʼ bisihuínnibe zanda guiá binni xcaadxi. Lu artículo riʼ zadúʼyanu ximodo maʼ bisihuinni Jiobá ne Jesús rizaaláʼdxicaʼ ni runi sentir binni ne laaca zadúʼyanu ximodo zanda chinándanu ejemplu stícabe.

RUSIHUINNI JIOBÁ RUNI SENTIR NI RUNI SENTIRNU

4. ¿Ximodo rusihuinni ni ná Isaías 63:7-9 rizaalaʼdxiʼ Jiobá ni runi sentir ca xpinni?

4 Biblia ná rizaalaʼdxiʼ Jiobá ni runi sentir ca xpinni. Guzéʼtenu ti ejemplu, guidúʼyanu ximodo biʼniʼ sentirbe dxi gudiʼdiʼ ca israelita ra nagana. Stiidxaʼ Dios ná: «Biaʼ tiempu gucanácabe, laabe laaca gucanabe» (biindaʼ Isaías 63:7-9). Gudiʼdiʼ si tiempu, biquiiñeʼ Jiobá profeta Zacarías para gucaa casi ñaca ñuni maltratarcabe laabe nga ora runi maltratarcabe xquídxibe. Gúdxibe ca siervu stibe: «Ni canaʼ laatu cagaʼnaʼ guié bizaluáʼ» (Zac. 2:8). Guizáʼ ridxagayaanu modo ruzeeteʼ Biblia pabiáʼ rizaalaʼdxiʼ Jiobá xquidxi.

Biá Jiobá ca israelita ne guleebe laaca de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto. (Biiyaʼ párrafo 5).

5. Bizeeteʼ ti ejemplu de ni huayuni Jiobá para gacané ca xpinni ora cayuni sufrircaʼ.

5 Ora runi sufrir ca xpinni Dios la? qué riásibe laacaʼ, sínuque rúnibe xiixa para gacanebe laacaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu. Biaʼ tiempu nuu ca israelita que de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto la? laaca gucaná Jiobá, ne nga bicaa laabe gulabe laacaʼ. Ngue runi gúdxibe Moisés: «Maʼ biiyaʼ pabiáʼ naná yuubaʼ cadiʼdiʼ xquidxeʼ [...] ne maʼ binadiaʼgaʼ ridxi stícabe [...]; purtiʼ nannaʼ dxicheʼ xi guendananá cadíʼdicabe. Ne zulaʼyaʼ laacabe de lu náʼ ca egipciu» (Éx. 3:7, 8). Cumu biabe laacaʼ la? guleebe laacaʼ de ra nuucaʼ de esclavu. Ne gudiʼdiʼ si stale siglu, bicaalú ca enemigu stiʼ ca israelita laacaʼ dxi nuucaʼ ndaaniʼ Tierra Prometida. ¿Xi biʼniʼ Jiobá óraque yaʼ? Biblia ná biuubaʼ ladxidoʼbe ora bíʼyabe cayacaná ca xpínnibe purtiʼ cuquiichináʼ ne cayuni maltratar ca binni malu que laacaʼ. Cumu biʼniʼ sentir Jiobá ni cayuni sentir xquidxi la? ngue bicaa laabe gacanebe laacaʼ, ne biseendabe juez ra nuucaʼ para gulabe laacaʼ de lu náʼ ca xhenemígucaʼ (Juec. 2:16, 18).

6. Bizeeteʼ ti ejemplu ra bisihuinni Jiobá riene ni runi sentir tuuxa neca cadi jneza modo caníʼ ique.

6 Riene Jiobá ni runi sentir ca xpinni dede né ora cadi jneza modo caníʼ íquecaʼ. Guidúʼyanu ni bizaacaʼ profeta Jonás. Biseendaʼ Dios laabe Nínive para chitídxibe ca binni que chigusabanáʼ Dios laacaʼ. Peru cumu guca arrepentircaʼ la? biʼniʼ perdonar Dios laacaʼ. Qué ñuulaʼdxiʼ Jonás ni biʼniʼ Dios, ngue runi guizáʼ bidxiichibe purtiʼ qué ñaca cumplir ni guniʼbe. Peru gupa Jiobá paciencia profeta riʼ ne gucané laabe guchaabe modo riníʼ íquebe (Jon. 3:10–4:11). Ra gudiʼdiʼ tiempu biene Jonás ni bizaaca que, ne gudxi Dios laabe gucaabe ni bizaacabe riʼ para gacané ni laanu (Rom. 15:4). *

7. ¿Xi rizíʼdinu de Jiobá pur ca ni huayuni pur ca xpinni?

7 Ni biʼniʼ Jiobá pur ca xpinni ne ni huayuni pur xcaadxi rusiidiʼ ni laanu dxandíʼ rizaaláʼdxibe ni runi sentir ca xpínnibe. Nánnabe xi yuubaʼ ne xi guendanagana cadiʼdiʼ cada tobi de laanu. Runibiáʼ chaahuibe ladxidóʼ binni guidxilayú (2 Crón. 6:30). Riénebe ca ni riníʼ íquenu ne ca emoción ni nuu jma dentru ndaaniʼ ladxidoʼno, ne laaca nánnabe xi cosa qué zanda gúninu. Ne runi prometerbe laanu qué zudiibe lugar tiidinu prueba ni qué zanda guni huantarnu (1 Cor. 10:13). ¿Cadi dxandíʼ ora gánnanu ndiʼ ratadxí ladxidoʼno la?

RUSIHUINNI JESÚS RUNI SENTIR NI RUNI SENTIRNU

8-10. ¿Xi chonna cosa gucané Jesús guni sentir ni runi sentir binni?

8 Dxi guyuu Jesús ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, bisihuinni dxandíʼ rizaalaʼdxiʼ xcaadxi. Ne chiguzéʼtenu chonna si de ca cosa ni gucané laabe gusihuínnibe ni. Primé, casi maʼ bizíʼdinu, bisihuínnibe personalidad stiʼ Bixhózebe de ti modo perfectu. Cásica Jiobá, laabe laaca gunnaxhiibe binni. Neca biéchebe pur guiráʼ ni gucanebe Bixhózebe guyáʼ la? biʼniʼ sentirbe ti cariñu especial pur binni guidxilayú (Prov. 8:31). Ne cumu nadxiibe binni rizaaláʼdxibe ni runi sentircaʼ.

9 Guiropa, cásica runi Jiobá, Jesús laaca biiyaʼ xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni, ni nuunu guininu raríʼ nga nánnabe xi runi sentir ne xi rucaa binni guni xiixa (Mat. 9:4; Juan 13:10, 11). Nga runi, ora bíʼyabe nuucaʼ triste ne naná nuu ladxidoʼcaʼ la? empatía o ni biʼniʼ sentirbe pur laacaʼ bicaa ni laabe quixhedxibe ladxidoʼcaʼ (Is. 61:1, 2; Luc. 4:17-21).

10 Guionna, gudiʼdiʼ Jesús lu caadxi guendanagana ni ridxaagalú binni. Guzéʼtenu ti ejemplu, ruluíʼ biniisibe ndaaniʼ ti familia ni qué gapa bueltu. Cumu bíʼninebe José dxiiñaʼ, hombre guca bixhózebe lu Guidxilayú riʼ la? biziidibe gúnibe dxiiñaʼ nadipaʼ (Mat. 13:55; Mar. 6:3). Ne zándaca gucaná ladxidoʼbe dxi gutiʼ ti binni ni nadxiibe, purtiʼ zándaca gutiʼ José caadxi tiempu ante guzulú guni predicarbe. Ne laaca gúnnabe ximodo nga guibaniné binni familia ni qué runi cré Dios (Juan 7:5). Ca cosa riʼ ne xcaadxi gucané ca ni laabe guiénebe ca problema ne ni runi sentir binni.

Cumu biá Jesús ti hombre ni qué runadiaga la? yenebe laa zitu de ra nuu binni ne bisiándabe laa. (Biiyaʼ párrafo 11).

11. ¿Pora bisihuinni Jesús runi sentir ni runi sentir binni? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda lu portada).

11 Bisihuinni Jesús runi sentir ni runi sentir binni pur ca milagru ni biʼniʼ. Qué ñúnibe milagru purtiʼ si caquiiñeʼ gúnibe ni, sínuque bíʼnibe ni purtiʼ dxandíʼ rizaaláʼdxibe binni ni cayuni sufrir (Mat. 20:29-34; Mar. 1:40-42). Guzéʼtenu chupa ejemplu, guxuíʼlunu ni biʼniʼ sentirbe ora zinebe xa hombre ni qué runadiaga que para gusiándabe laa o dxi bisibánibe tobi lucha xiiñiʼ ti viuda (Mar. 7:32-35; Luc. 7:12-15). Guyuu Jesús lugar stiʼ ca binni riʼ ne biale de laa gacané laacabe.

12. Casi ná Juan 11:32-35, ¿ximodo bisihuinni Jesús biʼniʼ sentir ni cayuni sentir Marta ne María?

12 Dxi gutiʼ Lázaro la? biʼniʼ sentir Jesús ni cayuni sentir Marta ne María, ca bizaʼnaʼ Lázaro. Ngue runi «biina Jesús» ora biʼyaʼ cayacanácabe (biindaʼ Juan 11:32-35). Biinabe cadi purtiʼ si maʼ qué zuuyabe xhamígube. Purtiʼ nánnabe zusibánibe laa, sínuque biinabe ora bíʼyabe pabiáʼ cayacaná ca xhamígabe.

13. ¿Xiñee raca animarnu ora gánnanu runi sentir Jesús ni runi sentir binni?

13 Cadi casi Jesús laanu, purtiʼ perfectu laabe. Peru rizíʼdinu stale de laabe ora ridúʼyanu biʼniʼ sentirbe ni runi sentir binni. Ne nadxiinu laabe pur modo biʼniʼ tratarbe binni (1 Ped. 1:8). Guizáʼ riéchenu gánnanu maʼ nácabe Rey lu Reinu stiʼ Dios ne maʼ cadi candaa zabeebe guiráʼ ca yuubaʼ nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Ne cumu bibánibe ndaaniʼ Guidxilayú riʼ la? nga runi laasibe nga zanda cueebe ca yuubaʼ nápanu pur gobiernu stiʼ Binidxabaʼ. Guizáʼ nayecheʼ runi sentirnu purtiʼ nápanu ti Rey ni riá laanu (Heb. 2:17, 18; 4:15, 16).

CHINÁNDANU EJEMPLU STIʼ JIOBÁ NE JESÚS

14. Pur ni ná Efesios 5:1, 2, ¿xi naquiiñeʼ gucaa íquenu gúninu?

14 Ora ridúʼyanu ejemplu stiʼ Jiobá ne Jesús, rucaa ni laanu guni sentirnu ni runi sentir binni (biindaʼ Efesios 5:1, 2). Dxandíʼ qué zanda gánnanu xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni, peru zanda gúninu stipa pur guiénenu ni runi sentircaʼ ne ni caquiiñecaʼ (2 Cor. 11:29). Cadi casi binni guidxilayú laanu, purtiʼ ruyúbicaʼ puru si para laacaʼ, sínuque rúninu stipa pur gúninu ni guníʼ Pablo riʼ: «Cadi sti si tu ma cá ique tu, sínuque laucaa ique ni caquiiñe stobi» (Filip. 2:4).

(Biiyaʼ párrafo 15 hasta 19). *

15. ¿Tuu nga ca ni jma caquiiñeʼ guni sentir ni runi sentir xcaadxi?

15 Ca ancianu de congregación nga ca ni jma caquiiñeʼ guni sentir ni runi sentir xcaadxi. Nánnacabe zabidxi Dios cuenta laacabe pur modo guni tratárcabe ca dendxuhuiiniʼ stiʼ ni maʼ gudxi laacabe gápacabe (Heb. 13:17). Ne para gacanécabe ca hermanu la? caquiiñeʼ guiénecabe laacaʼ. ¿Ximodo rusihuínnicabe ni yaʼ?

16. ¿Xi runi ca ancianu ni riene xcaadxi, ne xiñee risaca gúnicaʼ ni?

16 Ca ancianu ni riene xcaadxi nga ca ni ribee tiempu para ca hermanu stiʼ. Rinabadiidxacabe laacaʼ, rucaadiaga chaahuicabe ne rápacabe paciencia laacaʼ. Ne nabé risaca gúnicabe ndiʼ, purtiʼ zacá zanda gabi ti dendxuhuiiniʼ stiʼ Jiobá laacabe xi cayaca (Prov. 20:5). Nga runi, ora nuu ca ancianu ca dispuestu cueecaʼ tiempu para gacanecaʼ ca hermanu la? riuucaʼ tobi si, rápacaʼ jma confianza, rannaxhiisaacaʼ ne rápacaʼ ti amistad jma galán (Hech. 20:37).

17. ¿Xii nga ni jma rusisaca stale hermanu de ca ancianu? Bizeeteʼ ti ejemplu.

17 Stale hermanu riníʼ ni jma rusisaca de ca ancianu nga rizaaláʼdxicabe ni runi sentir xcaadxi. ¿Xiñee yaʼ? Sicaríʼ guníʼ Adelaide: «Qué raca nagana para lii gábiluʼ laacabe xi cayácaluʼ, purtiʼ nánnaluʼ ziénecabe lii». Ne laaca guníʼ: «Rudiiluʼ cuenta riuucabe lugar stiluʼ pur modo runi reaccionarcabe ora riníʼneluʼ laacabe». Ne sicaríʼ guníʼ ti hermanu ni rudii xquíxepeʼ pur modo biʼniʼ tratar ti ancianu laa: «Dede bidá nisa lú ti ancianu ora cayueniáʼ laa problema stinneʼ. Qué ziuu diʼ dxi guiaandaʼ ni naa» (Rom. 12:15).

18. ¿Ximodo zanda gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir xcaadxi?

18 Guiranu zanda gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir xcaadxi, ne cadi ca ancianu si. ¿Ximodo zanda gúninu ni yaʼ? Gúninu stipa pur guiénenu ca guendanagana cadiʼdiʼ familia stinu ne ca hermanu stinu. Guizaaláʼdxinu ca joven, ca ni huará, ca ni maʼ nagola ne ca ni gutiʼ tuuxa familia stiʼ. Guinabadiidxanu laacaʼ ximodo nuucaʼ ne gucaadiaga chaahuinu ni gábicabe laanu. Gúninu stipa para guni sentírcabe dxandíʼ riénenu ni cadíʼdicabe. Ne gúninu stipa pur gúninu guiráʼ ni nuu lu nanu para gacanenu laacabe. Ora rúninu ndiʼ la? rusihuínninu dxandíʼ nadxiinu laacabe (1 Juan 3:18).

19. Ora chigacanenu xcaadxi, ¿xiñee naquiiñeʼ gúninu stipa pur guiénenu laacaʼ?

19 Ora chigacanenu xcaadxi la? naquiiñeʼ gúninu stipa pur guiénenu laacaʼ purtiʼ gadxé gadxé modo ridxaagalú cada binni ca guendanagana stiʼ. Nuu tu laa qué raca nagana para laa guiníʼ ni cayaca, peru nuu tu laa coʼ. Nga runi, ora nuunu gacanenu tuuxa la? zápanu cuidadu ne qué zanabadiidxanu laa xiixa ni gusituí lú (1 Tes. 4:11). Ne zándaca ziuu ora gabi tuuxa laanu xi cayaca ne qué ziuuláʼdxinu ni gabi laanu. Peru caquiiñeʼ guiénenu laabe purtiʼ nga nga ni cayuni sentirbe. Nga runi, caquiiñeʼ gucaadiaga chaahuinu ne cadi casi ziuunu guininu xiixa (Mat. 7:1; Sant. 1:19).

20. ¿Xi zadúʼyanu lu sti artículo ca?

20 Aparte de gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir ca hermanu stinu la? laaca naquiiñeʼ gúninu ni ora runi predicarnu. ¿Ximodo zanda gusihuínninu cualidad sicarú riʼ ora guni predicarnu ne ora gacanenu binni gaca discípulo yaʼ? Zadúʼyanu ni lu sti artículo ca.

CANCIÓN sjj 130 Guizíʼdinu gutiidiláʼdxinu

^ párrafo 5 Rizaalaʼdxiʼ Jiobá ne Jesús ni runi sentir binni. Lu artículo riʼ zadúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de laacabe, xiñee risaca gusihuínninu rizaláʼdxinu binni ne ximodo caquiiñeʼ gusihuínninu ni.

^ párrafo 1 IDEA RISACA: Gusihuinni tuuxa empatía o guni «sentir ni cayuni sentir stobi» riníʼ ni gúninu stipa pur guiénenu ni cayuni sentir xcaadxi binni ne guni sentirnu ni cayuni sentircaʼ (Rom 12:15).

^ párrafo 6 Laaca biá Jiobá xcaadxi xpinni fiel ni bidxibi o guca desanimar. Casi Elías, Ana ne Ébed-mélec (1 Sam. 1:10-20; 1 Rey. 19:1-18; Jer. 38:7-13; 39:15-18).

^ párrafo 65 NI RIHUINNI LU CA FOTO CA: Ora riuunu reunión rápanu oportunidad de gusihuínninu rizaaláʼdxinu ne nadxiinu xcaadxi. Ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu riʼ ridúʼyanu 1) né stale cariñu caniʼné ti ancianu ti publicador joven ne jñaa, 2) ziné ti padre ne xiiñiʼ ti hermana ni maʼ huaniisi ra zuhuaa carru stiʼ ne 3) cucaadiaga chaahuiʼ chupa ancianu ti hermana ni canabaʼ gacanécabe laa.