Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 13

Gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir binni ora guni predicarnu

Gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir binni ora guni predicarnu

«Ne biá laacabe. Para bizulú bisiidi laacabe stale cosa» (MAR. 6:34).

CANCIÓN sjj 70 Guyúbinu cani nayá ladxidóʼ

NI ZAZÍʼDINU *

1. Bisiene gunáʼ nga tobi de ca cosa ni jma runiibi ladxidoʼno de personalidad stiʼ Jesús.

TOBI de ca cosa ni jma runiibi ladxidoʼno de personalidad stiʼ Jesús nga randa riénebe gunáʼ nga ca guendanagana ridxaagalunu pur nácanu binni imperfectu. Biaʼ tiempu bibánibe ndaaniʼ Guidxilayú biechenebe ca ni cayecheʼ ne biinanebe ca ni cayuunaʼ (Rom. 12:15). Guzéʼtenu ti ejemplu, dxi biguetaʼ 70 discípulo stibe de ti campaña de predicación ne cayéchecaʼ pur ni guleenducaʼ, bidxá «ladxidóʼ Jesús de enda nayecheʼ» (Luc. 10:17-21). Peru dxi bíʼyabe pabiáʼ cayacaná binni dxi gutiʼ Lázaro guyuu yuubaʼ ladxidoʼbe dede gucaditibe (Juan 11:33).

2. ¿Xiñee biʼniʼ Jesús stipa pur guni sentir ni runi sentir binni?

2 Neca perfectu Jesús, biabe ne biénebe binni neca imperfectu laacaʼ. ¿Xi gucané laabe gácabe zacá yaʼ? Guendarannaxhii. Casi bizíʼdinu lu artículo ni gudiʼdiʼ que, gúpabe ti cariñu especial pur binni (Prov. 8:31). Nga nga ni bicaa laabe gunibiaʼbe modo riníʼ íquecaʼ. Nga runi guníʼ apóstol Juan: «Nanna be xi nuu ndaani ladxidóʼ cada» binni (Juan 2:25). Biá Jesús binni, ne stale de laacaʼ biʼniʼ sentircaʼ ni ne gucuaacaʼ mensaje stiʼ Reinu. Nga runi, pa chinándanu ejemplu stiʼ Jesús, zabeendunu stale cosa galán ora guni predicarnu (2 Tim. 4:5).

3, 4. a) Pa guni sentirnu ni runi sentir binni, ¿xiñee zuni predicarnu? b) ¿Xi zazíʼdinu lu artículo riʼ?

3 Gunna Pablo caquiiñeʼ guni predicar, ne laanu laaca nánnanu ni (1 Cor. 9:16). Peru, pa gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir binni la? zuni predicarnu purtiʼ rizaaláʼdxinu ne racaláʼdxinu gacanenu laacaʼ, ne qué zúninu ni purtiʼ si caquiiñeʼ gúninu ni. Ne nánnanu «jma nayeche ni rudii que ni ricaa» (Hech. 20:35). Gánnanu ndiʼ zacané ni laanu jma chuuláʼdxinu guni predicarnu.

4 Lu artículo riʼ, zazíʼdinu ximodo zanda gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir binni ora guni predicarnu. Primé, zadúʼyanu ximodo biiyaʼ Jesús binni ne xi rusiidiʼ ni laanu. De racá la? zazíʼdinu tapa cosa ni zacané laanu chinándanu ejemplu stibe (1 Ped. 2:21).

XIMODO BISIHUINNI JESÚS RUNI SENTIR NI RUNI SENTIR BINNI ORA BIʼNIʼ PREDICAR

Cumu biʼniʼ sentir Jesús ni runi sentir binni la? bicaa ni laabe guni predicarbe laacaʼ. (Biiyaʼ párrafo 5 ne 6).

5, 6. a) ¿Xiñee bisihuinni Jesús runi sentir ni runi sentir binni? b) Casi ná Isaías 61:1, 2, ¿xiñee biá Jesús ca binni ni biʼniʼ predicar?

5 Guidúʼyanu ora bisihuinni Jesús runi sentir ni runi sentir binni. Ti biaje biʼniʼ predicarnebe ca discípulo stibe dede qué ñápacabe tiempu para niziiláʼdxicabe ne ñócabe. Ngue runi yené Jesús laacabe ti lugar ra gastiʼ binni para guiziiláʼdxicabe caadxi. Peru yenanda ti grupu de binni laacabe. ¿Xi biʼniʼ sentir Jesús ora yendá raqué ne biʼyaʼ guiráʼ binni que yaʼ? «Biá * laacabe purti nuu cabe casi dendxu sin pastor. Para bizulú bisiidi laacabe stale cosa» (Mar. 6:30-34).

6 ¿Xiñee biá Jesús ca binni que yaʼ? «Purti nuu cabe casi dendxu sin pastor». Ne zándaca bidiibe cuenta pobre caadxi de ca binni que ne napa xidé gúnicaʼ dxiiñaʼ guidubi dxi para gudiicaʼ ni gó familia sticaʼ. Ne zándaca nuu de laacaʼ guti ti familia stiʼ. Biene Jesús ximodo cayuni sentir ca binni riʼ purtiʼ zándaca laapebe gudíʼdibe lu caadxi de ca guendanagana riʼ, casi bidúʼyanu lu artículo gudiʼdiʼ que. Ne cumu rizaaláʼdxibe binni la? nga bicaa laabe chinebe ti mensaje ni quixhedxí ladxidoʼcaʼ ra nuucaʼ (biindaʼ Isaías 61:1, 2).

7. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús?

7 ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús? Tiempu riʼ laaca nuu binni casi «dendxu sin pastor» ne nápacaʼ stale guendanagana. Peru laanu nápanu ni caquiiñecabe: mensaje stiʼ Reinu (Apoc. 14:6). Nga runi, rúninu cásica biʼniʼ Maestru stinu ne rinenu ca noticia galán ra nuucabe purtiʼ rianu «ca binni humilde ne ca pobre» (Sal. 72:13). Rianu binni ne nuunu gúninu xiixa para gacanenu laacaʼ.

XIMODO ZANDA GUSIHUÍNNINU RUNI SENTIRNU NI RUNI SENTIR BINNI

Guiníʼ íquenu ni caquiiñeʼ cada binni. (Biiyaʼ párrafo 8 ne 9).

8. ¿Xi zanda gacané laanu gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir binni ora runi predicarnu? Bizeeteʼ ti ejemplu.

8 Para ganda gusihuínninu rianu binni ora runi predicarnu la? caquiiñeʼ gápanu ti idea de ni riníʼ íquecaʼ ne ni runi sentircaʼ, ne guni tratarnu laacaʼ modo racaláʼdxinu guni tratárcabe laanu * (Mat. 7:12). Zadúʼyanu tapa cosa ni zacané laanu gúninu ni. Primé, guiníʼ íquenu ni caquiiñeʼ cada binni. Zanda guininu zeeda gácanu casi ti doctor ora runi predicarnu. Ti buen doctor la? nanna xi caquiiñeʼ cada paciente. Rinabadiidxaʼ ne rucaadiaga né stale atención laga cuzeeteʼ paciente stiʼ ni cayuni sentir. Qué runi recetarbe laa primé tratamientu ni gueeda ndaaniʼ íquebe, sínuque ruuyaʼ chaahuibe xipeʼ caquiiñeʼ binni ca para gudiibe laa xiixa tratamientu. Zacaca nga laanu, cadi ngueca ca ngueca nga rábinu guiráʼ binni ni runi predicarnu, sínuque ruuyaʼ chaahuinu xipeʼ caquiiñeʼ cada binni para ganda gacanenu laacaʼ.

9. a) ¿Xi cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu maʼ nánnanu? b) ¿Xii nga ni jma galán gúninu?

9 Cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu maʼ nánnanu xi cadiʼdiʼ cada binni ni runi predicarnu, nin guiníʼ íquenu nánnanu xi runi crecaʼ o xi pur runi crecaʼ ni (Prov. 18:13). Pa racaláʼdxinu gánnanu ni la? jma galán guyúbinu modo guinabadiidxanu ni laacabe (Prov. 20:5). Guzéʼtenu ti ejemplu, pa zanda gúninu ni neza ra nabézanu la? galán guinabadiidxanu binni ximodo nuu, ximodo cayé ni laa ra dxiiñaʼ, ximodo nuu familia stiʼ ne guinabadiidxanu laa xcaadxi cosa de cultura stiʼ. Pa gúninu ni la? stubi stúbicabe zábicabe laanu xiñee caquiiñecabe Stiidxaʼ Reinu. Ne ora maʼ nánnanu xipeʼ caquiiñecabe la? zanda guizaaláʼdxinu ni caquiiñecabe ne gacanenu laacabe, cásica biʼniʼ Jesús ni (bichaaga ni né 1 Corintios 9:19-23).

Gúninu stipa pur guxuíʼlunu ximodo nabani ca binni ni runi predicarnu. (Biiyaʼ párrafo 10 ne 11).

10, 11. Casi ná 2 Corintios 4:7, 8, ¿gunáʼ nga guiropa cosa ni zacané laanu gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir binni? Bizeeteʼ ti ejemplu.

10 Guiropa, gúninu stipa pur guxuíʼlunu ximodo nabani cada binni. Ndiʼ zacané laanu chuʼnu lugar stícabe, purtiʼ guiranu nápanu problema cásica guiráʼ binni purtiʼ imperfectu laanu (1 Cor. 10:13). Nánnanu cadxaagalunu stale guendanagana purtiʼ nabáninu ndaaniʼ guidxilayú malu stiʼ Binidxabaʼ, peru nánnanu Jiobá si nga zanda gacané laanu guni huantarnu ca ni (biindaʼ 2 Corintios 4:7, 8). Peru guiníʼ íquenu xi runi ca binni ni qué gapa amistad stiʼ Dios para gudxiilucaʼ ca guendanagana sticaʼ. Cásica Jesús, laanu laaca rianu binni, nga runi rinenu ca «diidxaʼ nacubi ne galán de xiixa ni jma sicarú» ra nuucaʼ (Is. 52:7).

11 Guidúʼyanu ejemplu stiʼ hermanu ni láʼ Sergey. Ante gunibiaʼbe Jiobá la? guca nagana para laabe güibe diidxaʼ purtiʼ nabé tímidu laabe. Peru ra gudiʼdiʼ tiempu, biʼniʼ aceptarbe ti cursu de lu Biblia. Sicaríʼ guniʼbe: «Ra cayuundanécabe naa Biblia biziideʼ caquiiñeʼ güiné ca xpinni Cristu xcaadxi binni de cani runi cré. Naa rabeʼ qué ñuu dxi ñanda ñuneʼ ni». Peru qué nusaana Sergey de niníʼ ique ximodo nabani ca binni ni qué runibiáʼ Jiobá ne ni dxandíʼ ni rusiidiʼ. Laabe guniʼbe: «Cani caziideʼ que laaca cayacanécani naa chuaaʼ nayecheʼ ne gatadxí ladxiduáʼ. Nannaʼ nuu xcaadxi binni ni caquiiñeʼ guiziidiʼ de Stiidxaʼ Dios». Ndiʼ gucané laabe cadi guidxíbibe guni predicarbe. ¿Xi guleendube yaʼ? Laabe guniʼbe: «Guizáʼ bidxagayaaʼ ora biiyaʼ nabé gucané ni bineʼ que naa guneʼ sentir galán ne guiaana cani rusiidiʼ Biblia ndaaniʼ ladxiduáʼ». *

Nuu binni caquiiñeʼ tiempu para guiniisi en sentidu espiritual. (Biiyaʼ párrafo 12 ne 13).

12, 13. ¿Xiñee caquiiñeʼ gápanu paciencia ca estudiante stinu? Bizeeteʼ ti ejemplu.

12 Guionna, gápanu paciencia ca estudiante stinu. Cadi guiaandaʼ laanu zándaca deruʼ primé biaje gunadiágacabe ca ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia, ni maʼ runibiáʼ chaahuinu. Ne stale de ca estudiante raca nagana para laacaʼ gusaanacaʼ ni runi crecaʼ purtiʼ riníʼ íquecaʼ racané ni chuʼcaʼ tobi si né familia sticaʼ, cultura sticaʼ ne ca binni xquídxicaʼ. ¿Ximodo zanda gacanenu laacabe yaʼ?

13 Guzéʼtenu ti ejemplu. ¿Xi runi binni ora caquiiñeʼ guiaba ti puente yooxhoʼ? Laga cayúnicabe tobi nacubi la? riquiiñeruʼ binni puente yooxhoʼ que. Ne ora maʼ biluxe ni la? rusábacabe puente yooxhoʼ que. Zacaca caquiiñeʼ gúninu, ante guinábanu ti binni gusaana xiixa creencia, primeru caquiiñeʼ gacanenu laa gusisaca ca ni rusiidiʼ Biblia, ni zeeda gaca cosa nacubi para laa. Zándaca oracaruʼ nga chuʼbe dispuestu gusaanabe ni runi crebe. Peru zándaca tiidiʼ ti tiempu para guizaaca ni bizéʼtenu riʼ (Rom. 12:2).

14, 15. Bisiene né ti ejemplu ximodo zanda gacanenu ca binni ni qué ganna gastiʼ de promesa stiʼ Dios zanda guibáninu para siempre ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ.

14 Pa gápanu paciencia binni la? qué zabézanu guiénecaʼ ne guni aceptarcaʼ ca ni rusiidiʼ Biblia primeca biaje gunadiaga ca ni. Pa guni sentirnu ni runi sentir binni zucaa ni laanu iquiiñenu Biblia para gacanenu laacaʼ guiénecaʼ ni biaʼ tiempu iquiiñecaʼ ni. Guzéʼtenu ti ejemplu, guiníʼ íquenu promesa ni zeeda lu Biblia de guibáninu para siempre ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ. Stale binni qué ganna gastiʼ de promesa riʼ. Caadxi binni runi cré ora rati binni riluxe guiráʼ ni. Ne xcaadxi runi cré rié ca binni nachaʼhuiʼ guibáʼ. ¿Ximodo zanda gacanenu ca binni riʼ guni aceptarcaʼ ca ni rusiidiʼ Biblia yaʼ?

15 Ti hermanu guníʼ xi runi. Primeru ruundanebe binni Génesis 1:28 de racá rinabadiidxaʼ paraa ne ximodo gucalaʼdxiʼ Dios nibani binni. Casi guiráʼ binni ricabi ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ne gucaláʼdxibe nibánicaʼ nayecheʼ. De racá ruundaʼ hermanu riʼ Isaías 55:11 ne rinabadiidxaʼ pa maʼ bichaa ni guníʼ Dios. Ricabi binni ca coʼ. Ne últimu, rundaa hermanu riʼ Salmo 37:10, 11 ne rinabadiidxaʼ: «Casi ná Biblia, ¿ximodo zabani binni despué?». Né ni huayúnibe riʼ la? maʼ huayacanebe caadxi binni guiene racaláʼdxiruʼ Dios guibani binni nachaʼhuiʼ para siempre ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ.

Pa gúninu xiixa para gacanenu tuuxa, casi guséʼndanu ti carta ra nuu, zanda guni animarnu laa. (Biiyaʼ párrafo 16 ne 17).

16, 17. Pur ni ná Proverbios 3:27, ¿ximodo zanda gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir binni? Bizeeteʼ ti ejemplu.

16 Guidapa, guiníʼ íquenu ximodo gusihuínninu riénenu binni. Guzéʼtenu ti ejemplu, pa málasi guxhidxinanu ra ti yoo ne nuu xhiiñaʼ binni la? zanda guinábanu laabe guni disculparbe laanu ne gábinu laabe zabiguétanu sti hora. O pa caquiiñeʼ binni ca tu gacané laa guni xiixa dxiiñahuiiniʼ ra lidxi o pa qué ganda guireebe de ra lídxibe ne caquiiñebe tu guni laabe ti favor, zanda gacanenu laabe (biindaʼ Proverbios 3:27).

17 Guidúʼyanu xi ribeendunu ora racanenu tuuxa purtiʼ runi sentirnu ni runi sentir. Ora gunna ti hermana gutiʼ baʼduhuiiniʼ stiʼ ti familia dxi gule bicaa caadxi diidxaʼ ni zeeda lu Biblia lu ti carta para quixhedxí ladxidóʼcabe ne biseendaʼ ni ra nuucabe. ¿Xi biʼniʼ familia que yaʼ? Sicaríʼ bicaa gunaa que ra nuu hermana riʼ: «Dede neegueʼ guizáʼ triste nuaaʼ. Peru qué gannuʼ pabiáʼ gucané carta stiluʼ laadu. Ne qué gapaʼ diidxaʼ para gudieeʼ xquíxepeʼ lii purtiʼ guizáʼ gucané ni laadu. Neegueʼ biindaʼ carta ca biaʼ gande biaje. Guizáʼ ridxagayaaʼ pabiáʼ amable, cariñosa, ne animadora gúcaluʼ né laadu. Rudieeʼ xquíxepeʼ lii». Nga runi, zabeendunu stale cosa galán pa chuʼnu lugar stiʼ ca ni cayuni sufrir ne ora rúninu xiixa para gacanenu laacaʼ.

GUIÉNENU XI RIBEZAʼ JIOBÁ GÚNINU ORA GUNI PREDICARNU

18. Casi ná 1 Corintios 3:6, 7, ¿xi caquiiñeʼ guiénenu ora guni predicarnu, ne xiñee?

18 De guiranu racaláʼdxinu guiénenu xi ribeza Jiobá gúninu ora runi predicarnu. Nga runi, neca racanenu binni gunibiáʼ Jiobá, caquiiñeʼ guiénenu cadi laanu nga ni jma risaca lu dxiiñaʼ riʼ (biindaʼ 1 Corintios 3:6, 7). ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ Jiobá nga cuchiña binni ra nuu (Juan 6:44). Ne cada binni napa xidé guni decidir pa zuni aceptar mensaje stiʼ Dios o coʼ según ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ (Mat. 13:4-8). Guietenaláʼdxinu cadi guiráʼ binni gucuaa mensaje stiʼ Jesús, neca guca maestru ni jma nanna gusiidiʼ guyuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Nga runi cadi gaca desanimarnu pa qué naʼ binni gucaadiaga laanu ora runi predicarnu.

19. ¿Xi beneficiu zápanu pa gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir binni ora runi predicarnu?

19 Zápanu stale beneficiu pa gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir binni ora runi predicarnu. Jma ziuuláʼdxinu guni predicarnu, ziéchenu ne zuyúbinu modo gacanenu «cani ma nexhe icaa enda nabani ni qué zaluxe» guni aceptarcaʼ mensaje stiʼ Reinu (Hech. 13:48). Nga runi, «ora tiica ganda acané nu binni la? guni nu ni» (Gál. 6:10). Óraca ziuʼnu nayecheʼ purtiʼ cusisácanu Jiobá, Bixhózenu ni nuu guibáʼ (Mat. 5:16).

CANCIÓN sjj 64 Gucheechenu diidxaʼ né guendanayecheʼ

^ párrafo 5 Gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir binni racané ni laanu chuuláʼdxinu guni predicarnu, ne cueendunu stale cosa galán. ¿Xiñee yaʼ? Lu artículo riʼ zazíʼdinu de ejemplu stiʼ Jesús ne laaca zazíʼdinu tapa cosa ni zacané laanu gusihuínninu runi sentirnu ni runi sentir binni ora guni predicarnu.

^ párrafo 5 IDEA RISACA: Diidxaʼ riá riníʼ ni «guiá binni ca ni cayuni sufrir o ca ni cayacaná». Ne rucaa ni cayuni sentir binni riʼ laa guni ni nuu lu náʼ para gacané xcaadxi.

^ párrafo 8 Biindaʼ artículo ni láʼ «Gúninu ni na Regla de Oro ora gucheechenu diidxaʼ», ni biree lu Torre stiʼ ni rapa 15 de mayo de 2014.

^ párrafo 11 Biindaʼ yaza 21 ne 22 stiʼ Torre stiʼ ni rapa 1 de agosto de 2011.