Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 21

Cadi chinándanu modo riníʼ ique binni guidxilayú

Cadi chinándanu modo riníʼ ique binni guidxilayú

«Purti ni rabi binni guidxilayú enda biaani la? enda huati ni para Dios» (1 COR. 3:19).

CANCIÓN sjj 98 Dios guníʼ xi guicá lu Biblia

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Xi rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios laanu?

JIOBÁ nga maestru ni jma nanna gusiidiʼ, ne laa zanda gacané laanu para gudxíʼlunu intiica guendanagana (Is. 30:20, 21). Rusiidiʼ chaahuiʼ Stiidxabe cada tobi de laanu ni caquiiñenu para chuʼnu listu ti zacá gúninu intiica dxiiñaʼ galán (2 Tim. 3:17). Ora rúninu ni ná Biblia lu xquendanabáninu la? jma nuu xpiaaninu que ca binni ni ná caquiiñeʼ chinándanu modo riníʼ ique binni guidxilayú (1 Cor. 3:19; Sal. 119:97-100).

2. ¿Xi chiguidúʼyanu lu artículo riʼ?

2 Casi chiguidúʼyanu, nuu tiru rucaa modo riníʼ ique binni laanu guni satisfacernu ca deseu egoísta stinu. Ne zándaca gaca nagana para laanu gucáʼnanu ni runi ne modo riníʼ ique binni guidxilayú. Nga runi Biblia ná: «Laguuya gá laatu né cani canayuíʼ ni biree de xquenda biaani binni. Cadi dxandí ni, sínuque binni guidxilayú gudixhe ni casi na ca naca guidxilayú» (Col. 2:8). Lu artículo riʼ chiguidúʼyanu chupa ejemplu ni cadi jneza de modo riníʼ ique binni guidxilayú ne ximodo maʼ stale binni nanna de laacani. Lu cada tobi de laacani zadúʼyanu xiñee cadi jneza chinándanu modo riníʼ ique binni ne xiñee jma galán ni ná Biblia que ca ni rusiidiʼ binni.

BICHAA MODO RUUYAʼ BINNI MORALIDAD SEXUAL

3, 4. ¿Xi bichaa lu ca primé treinta iza stiʼ siglu veinte?

3 Lu ca primé treinta iza stiʼ siglu veinte, bichaa modo ruuyaʼ binni moralidad. Tiempu que, stale binni riníʼ ique ca ni maʼ bichaganáʼ si nga zanda gapa relación sexual ne cadi naquiiñeʼ guiníʼ binni de sexo nezalú xcaadxi. Peru bichaa modo riníʼ ique binni ne biiyacabe ca cosa riʼ normal.

4 Binibiáʼ binni década stiʼ iza 1920 casi locos años veinte purtiʼ bichaa stale cosa para binni. Ti investigadora guníʼ: «Bizulú bihuinni stale idxa guidxa lu ca película, obra de teatro, canción, novela, ne lu publicidad». Lu ca iza que, jma feu modo biyaa binni dede bicaani xcaadxi binni guiníʼ íquecaʼ gápacaʼ relación sexual ne laaca cadi jneza lari gúcucaʼ. Casi maca cá lu Biblia ca binni ni guibani lu ca últimu dxi riʼ jma zacá íquecaʼ gúnicaʼ ni riuuláʼdxicaʼ (2 Tim. 3:4).

Qué rinanda ca siervu stiʼ Jiobá modo riníʼ ique binni guidxilayú de moralidad. (Biiyaʼ párrafo 5). *

5. ¿Xi maʼ bizaaca né ca norma moral stiʼ binni guidxilayú dede lu iza 1960?

5 Lu iza 1960, normal biiyaʼ binni gaca tuuxa muxeʼ o nguiuʼ, gaca divorciar ne cueza si chupa binni sin guichaganáʼ. Ne laaca bihuinni stale escena de sexo lu guiráʼ clase entretenimientu. ¿Xi rizaaca pur ca cosa ni bizéʼtenu riʼ yaʼ? Ti escritora guníʼ «cumu maʼ qué rinanda binni ca norma moral» nuu yanna la? rilaa stale guendaxheelaʼ, maʼ stubi si ti hombre o ti gunaa rusiniisi ca xiiñiʼ, racaná binni ne rácacaʼ adictu pornografía. Né guiráʼ guendahuará de transmisión sexual nuu yanna, casi sida, rihuinni dxichi ti guendahuati nga modo riníʼ ique binni guidxilayú (2 Ped. 2:19).

6. ¿Xiñee qué racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gapa binni norma moral?

6 Qué racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gapa binni norma moral. Guizáʼ riéchebe ora qué runi respetar tuuxa chupa de ca regalu bidii Dios binni, laacani nga sexo ne guendaxheelaʼ (Efes. 2:2). Ora inmoral tuuxa, rusihuinni qué rusisaca regalu bidii Jiobá binni de gapa xiiñiʼ ne ora rúnicaʼ ca ni maʼ bizéʼtenu riʼ la? zándaca qué zabánicaʼ para siempre (1 Cor. 6:9, 10).

NI RUSIIDIʼ BIBLIA DE MORALIDAD SEXUAL

7, 8. ¿Xiñee jma jneza ni rusiidiʼ Biblia de sexo que ni riníʼ ique binni guidxilayú de laani?

7 Qué rusisaca ca binni ni rinanda modo riníʼ ique binni guidxilayú ca norma moral zeeda ndaaniʼ Biblia ne riniʼcaʼ maʼ guirutiʼ rinanda cani. Zándaca riníʼ íquecabe xiñee bizáʼ Dios laanu né deseu para gápanu relación sexual ne despué rabi laanu naquiiñeʼ gucueezanu laanu. Riníʼ íquecabe zacá purtiʼ nácabe naquiiñeʼ guni satisfacer binni guiráʼ deseu gapa. Né ni rusiidiʼ Biblia rihuinni nadxii Dios laanu, ruzeeteni cadi naquiiñeʼ guni satisfacernu guiráʼ deseu stinu, ne laaca rusiidini zanda gúninu stipa para gucueezanu ca deseu malu stinu (Col. 3:5). Laaca gudixhestí Jiobá guendaxheelaʼ para ganda guni satisfacer hombre ne gunaa ca deseu sexual sticaʼ casi maca gudíxhebe gácani (1 Cor. 7:8, 9). Ne zacá zanda guni disfrutarcaʼ relación sexual sin chuʼcaʼ xizaa ne sin guchiiñaʼ xquendabiaanicaʼ laacaʼ.

8 Maʼ bidúʼyanu ximodo ruuyaʼ binni guidxilayú sexo. Peru gadxé ni rusiidiʼ Biblia de laani. Biblia ná ti hombre ne ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ si nga zanda gápacaʼ relación sexual ne guni disfrutarcaʼ de laani (Prov. 5:18, 19). Peru laaca rudii Biblia laanu conseju riʼ: «Cada tobi naquiiñeʼ guni controlar cuerpu stiʼ ti gaca ni nayá ne chuulaʼdxiʼ Dios modo nabani. Cadi gácatu casi ca binni de xcaadxi guidxi ni qué runibiáʼ Dios, ca ni riuulaʼdxiʼ chuʼné tu gapa gana dede qué randa rucueeza laa ne nisi laani maʼ cá ique» (1 Tes. 4:4, 5TNM).

9. a) ¿Ximodo gucané Jiobá ca siervu stiʼ lu siglu veinte para chinándacaʼ ni ná Biblia? b) ¿Xi conseju galán ridxélanu lu 1 Juan 2:15, 16? c) Casi ná Romanos 1:24-27, ¿xi práctica inmoral caquiiñeʼ gucáʼnanu?

9 Lu ca primé década stiʼ siglu veinte, qué ninanda ca siervu stiʼ Jiobá ni runi ca binni ni qué rituilú guni ni ná ique (Efes. 4:19). Bíʼnicabe stipa para chinándacabe ca ni ná ca norma zeeda de Dios. Revista Torre stiʼ ni rapa ni biree 15 de mayo de 1926 lu diidxaʼ inglés bizeeteʼ ca diidxaʼ riʼ: «Naquiiñeʼ gaca ca hombre ne ca gunaa nayá, gaca xquendabiaanicaʼ nayá ne gúnicaʼ ni jneza, jmaruʼ si ora guidxaagacaʼ binni de sexo opuesto». Yenanda ca siervu stiʼ Jiobá ni bibani lu ca iza ca ni ná Biblia neca gadxé modo riníʼ ique binni (biindaʼ 1 Juan 2:15, 16). Riéchenu stale purtiʼ nápanu Stiidxaʼ Dios ne guiráʼ alimentu espiritual rudii Jiobá laanu para cadi guicá ni riníʼ ique binni de moralidad * laanu (biindaʼ Romanos 1:24-27). 

BICHAA MODO RUUYAʼ BINNI LACA LAA

10, 11. ¿Xi maca cá lu Biblia zazaaca lu ca últimu dxi riʼ?

10 Maca cá lu Biblia «zuyubi binni para laa si» lu ca últimu dxi riʼ (2 Tim. 3:1, 2). Nga runi, qué ridxagayaanu ora ridúʼyanu nabé rudxiibaʼ binni laca laa. Ti enciclopedia cusiene «nabé guzíʼ binni libru de autoayuda» lu iza 1970. Caadxi de ca libru ca «bicaacani binni gunibiáʼ laca laa, guni aceptar modo laa ne guiecheʼ pur modo naca». Tobi de ca libru ca rucaani binni gannaxhii laca laa, purtiʼ laa nga «binni jma galán, jma risaca ne ni jma nuu xpiaaniʼ lu guidubi naca guidxilayú». Ne laaca cusiene libru riʼ «laaca tobi nga religión stiʼ», ni ná ni nga cada tobi naquiiñeʼ guni ni riuulaʼdxiʼ ne ni ná jneza.  

11 ¿Rietenaláʼdxiluʼ tu guníʼ ca diidxaʼ riʼ la? Bicaa Binidxabaʼ Eva guiníʼ ique risaca, gúdxibe laa zanda gaca casi Dios ne zanna xii nga jneza ne ni cadi jneza (Gén. 3:5). Tiempu riʼ stale binni ná jneza modo riníʼ ique ne nin Dios qué zanda gabi laa xii nga ni jneza ne ni cadi jneza. Ne cumu riníʼ íquecabe zacá la? maʼ gadxé modo ruuyacabe guendaxheelaʼ yanna.

Jma rizaalaʼdxiʼ ca siervu stiʼ Dios ni caquiiñeʼ xcaadxi que ni caquiiñecaʼ, peru jmaruʼ si rizaaláʼdxicaʼ ni caquiiñeʼ xheelacaʼ. (Biiyaʼ párrafo 12). *

12. ¿Ximodo ruuyaʼ binni guidxilayú guendaxheelaʼ?

12 Cayabi Biblia ca hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ gusisácacaʼ xheelacaʼ ne guni cumplircaʼ ca voto ni bíʼnicaʼ dxi bichaganacaʼ. Laaca rusietenalaʼdxiʼ ni laacaʼ caquiiñeʼ gusisácacaʼ xquendaxheelacaʼ. Nga runi, «zusaana hombre bixhoze ne jñaa, ne naquiiñeʼ guicanú xheelaʼ, ne zeeda gácacabe tobi si» (Gén. 2:24). Peru ca binni ni riníʼ ique modo riníʼ ique binni guidxilayú la? ruyúbicaʼ puru para laasicaʼ ne qué rizaaláʼdxicaʼ xcaadxi. Ti libru ni caníʼ de divorcio ná: «Ora maʼ cachaganáʼ binni, stale tu laa lugar de guiníʼ “dede dxi guxheleʼ guendaguti laanu” riniʼcaʼ “dede dxi gusaana de gannaxhiinu”». Pur modo ruuyaʼ binni guendaxheelaʼ maʼ gulaa stale familia ne maʼ bininani binni. Nga runi, ti guendahuati nga ora qué rusisaca binni guendaxheelaʼ.

13. ¿Xiñee ribixhilaʼdxiʼ Jiobá ca binni orgulloso?

13 Biblia ná: «Ribixhilaʼdxiʼ Jiobá guiráʼ ca binni orgulloso» (Prov. 16:5). ¿Xiñee ribixhilaʼdxiʼ Jiobá ca binni orgulloso ca yaʼ? Tobi de ca razón ca nga purtiʼ runi crécabe risácacabe stale ne zacá rusihuínnicabe nácacabe casi Binidxabaʼ. Ne cumu riníʼ ique Binidxabaʼ guirútiruʼ jma risaca que laa la? guníʼ ique naquiiñeʼ guzuxibi Jesús xañee ne guni adorar laa, Jesús ndaʼ gucané Jiobá para guyáʼ guiráʼ cosa (Mat. 4:8, 9; Col. 1:15, 16). Neca runi cré ca binni orgulloso ca guizáʼ nuu xpiaanicaʼ la? nezalú Dios nahuaticaʼ.

NI RUSIIDIʼ BIBLIA DE ORGULLO

14. ¿Ximodo racané Romanos 12:3 laanu para cadi gannaxhii xhaatanu laca laanu?

14 Racané Biblia laanu para cadi gannaxhii xhaatanu laanu, rusiéneni zanda gannaxhiinu laanu peru biaʼ caquiiñeʼ si. Jesús guníʼ: «Gunaxhii stobi cásica nadxii lu Iii» (Mat. 19:19). Ndiʼ rusihuinni zanda guyúbinu gápanu ni caquiiñenu. Peru qué rusiidiʼ Biblia laanu guiníʼ íquenu jma risácanu que xcaadxi. Ni rusiidiʼ ni laanu nga cadi gúninu xiixa para si tídinu lú stobi, nin para chuʼ tu gudxiibaʼ laanu, sínuque cada tobi gaca nadóʼ ne usisaca stobi, ne cadi laca laa (Filip. 2:3; biindaʼ Romanos 12:3).

15. ¿Xiñee rusiidiʼ Biblia laanu de orgullo?

15 Stale de ca binni ni nácabe nuu xpiaaniʼ ruxídxicaʼ ni rusiidiʼ Biblia de orgullo. Nácabe pa guiníʼ íquenu jma risaca xcaadxi que laanu la? zúnicabe menu laanu. Peru ¿xi huabeendú binni pur runi ni ná guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ yaʼ? ¿Ñee nayecheʼ nabani ca binni egoísta la? ¿Ñee nayecheʼ nabani familia stícabe la? ¿Ñee nápacabe buen amigu la? ¿Ñee nápacabe ti amistad galán né Dios la? Xi zacané laanu, ¿chinándanu modo riníʼ ique binni la? o ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios?

16, 17. ¿Xi rusiecheʼ laanu, ne xiñee?

16 Ca ni rinanda conseju stiʼ ca binni ni nácabe nuu xpiaaniʼ la? zeeda gácacaʼ casi ti turista ni rinabadiidxaʼ sti turista ni laaca canainiti ximodo chindá ti lugar. Sicaríʼ guníʼ Jesús de ca binni ni ná nuu xpiaaniʼ bibani dxiqué: «Nacheepa lú cabe, peru racalaʼdxi cabe inaaze cabe ná stobi. Ne pa inaaze ti lú cheepa ná sti lú cheepa la? iropa ca ziaba ca ndaani barranca» (Mat. 15:14). Ti guendahuati modo riníʼ ique binni guidxilayú para Dios.

Riecheʼ ca xpinni Cristu ora rietenaláʼdxicaʼ ca iza biʼniʼ servircaʼ Jiobá. (Biiyaʼ párrafo 17). *

17 Racané ca conseju zeeda lu Biblia laanu purtiʼ rusiidicani laanu, rulídxecani laanu ne rábicani laanu paraa cuchéʼ nu (2 Tim. 3:16). Nayecheʼ nuunu purtiʼ riquiiñeʼ Jiobá organización stiʼ para gapa laanu ti cadi guicá modo riníʼ ique binni guidxilayú laanu (Efes. 4:14). Pur guiráʼ alimentu espiritual rudii Jiobá laanu, nápanu stipa para ganda chinándanu ca norma rudiibe laanu. Guizáʼ galán nga nápanu Stiidxaʼ Dios para guni guiar laanu ne qué rucheeni.

CANCIÓN sjj 54 «Guzá lu neza stiʼ Jiobá»

^ párrafo 5 Zacané artículo riʼ laanu guni crenu Jiobá si zanda guni guiar laanu. Laaca zazíʼdinu pa chinándanu modo riníʼ ique binni guidxilayú zápanu guendanagana, peru pa gúninu ni ná Stiidxaʼ Dios zabeendunu ni galán.

^ párrafo 50 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Ridúʼyanu xquendanabani ti guendaxheelaʼ. Canayuni predicárcabe lu iza 1960.

^ párrafo 52 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Lu iza 1980, cayapa hermanu ca xheelaʼ purtiʼ huará, ne cayuuyadxí dxaapahuiiniʼ stícabe laacabe.

^ párrafo 54 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Né stale cariñu cayetenaláʼdxicabe guiráʼ ni bizaacacabe dxi cayuni servírcabe Jiobá. Laaca nuu xiiñicabe, xpigúdxicabe ne nietu stícabe nayecheʼ.