Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cudii hermanu Rutherford ti discursu ra asamblea ndaaniʼ guidxi Cedar Point (Ohio), 1919.

1919: raca ti gayuaa iza

1919: raca ti gayuaa iza

IZA 1919 biluxe Gran Guerra (laani nga rábicabe Primera Guerra Mundial) ni bindaa jma de tapa iza. Ra ziluxe iza 1918, maʼ qué nidinde ca guidxi que, ne 18 de enero de 1919 bizulú ti reunión ni biree lá Conferencia de la Paz de París. Tobi de ca cosa ni bíʼnicabe lu reunión riʼ nga Tratado de Versalles ne ra guca ni maʼ qué nucaalú ca guidxi ni nuu tobi si que Alemania, guca firmar ni 28 de junio de 1919.

Tratadu que ná naquiiñeʼ gaca ti organización ni guiree lá Sociedad de Naciones. Guca organización riʼ para gucaani «guiráʼ nación gacanesaa» ne chuʼ «paz ne seguridad». Stale religión ni ná zinanda Cristu gucané laacabe. Sicaríʼ guníʼ Consejo Federal de las Iglesias de Cristo en América: «Sociedad de Naciones nga grupu políticu caquiiñeʼ Reinu stiʼ Dios lu Guidxilayú». Gucané ca binni ni nuu lu consejo ca Sociedad de Naciones ra biseendaʼ ca xpinni lu reunión ni láʼ Conferencia de la Paz de París que. Tobi de ca ni guyé que guníʼ: «Raríʼ nga cuzulú sti tiempu lu historia stiʼ binni guidxilayú».

Ne dxandíʼ cuzulú sti tiempu lu historia, peru cadi para ca ni guyuu lu conferencia de paz que. Lu iza 1919 gucané Jiobá xquidxi para guni predicarcaʼ né stale gana jma que biaʼ bíʼnicaʼ ni dxiqué. Peru ante gúnicabe ni bidxaa xiixa lade ca Binni Ruundaʼ Biblia.

NI GUCA NAGANA PARA LAACABE

Joseph Rutherford

Gudíxhecabe gaca reunión ni raca cada iza para cuícabe tu chuʼ lu Sociedad Watch Tower Bible and Tract sábadu 4 de enero de 1919. Ca dxi que nuseguyoocabe xhono hermanu ndaaniʼ cárcel ni nuu Atlanta (Georgia, Estados Unidos) neca qué gápacaʼ donda, ne tobi de laacabe nga Joseph Rutherford, hermanu riʼ zániru lu dxiiñaʼ runi ca xpinni Jiobá dxiqué. Ni naquiiñeʼ gúʼyacabe nga pa laca ca hermanu ni deguyoo que nga chuʼ lu grupu que o naquiiñeʼ cuícabe xcaadxi.

Evander Coward

Nabé guluu xaíque hermanu Rutherford xi guizaaca xquidxi Jiobá. Nánnabe nuu tu caníʼ jma galán cuícabe sti presidente. Ngue runi, dxi deguyoobe que bicaabe ti carta ra nuu ca ni chindí tu chuʼ lu grupu que para gábibe laacaʼ cuicaʼ Evander Coward para presidente. Guniʼbe «nadóʼ» hermanu ca ne «nuu xpiaaniʼ» ne «maʼ bidii laa Señor». Peru stale hermanu guníʼ gaca ni xhoopaʼ beeu despué. Ne ngueca ná ca abogadu ni gucané ca hermanu deguyoo que. Laga cuyúbicabe xi gúnicabe nuu hermanu bidxiichi.

Richard Barber

Peru, casi guníʼ hermanu Richard Barber despué, guyuu tu gucané laacabe gúʼyacabe xii nga ni jma jneza gaca. Tobi de ca ni guyé reunión que guníʼ: «Cadi abogadu diʼ naa, peru nannaʼ xi canabaʼ Dios ca xpinni. Canábabe ca xpínnibe cadi guixélecaʼ de laabe. Ne ti modo ganda gusihuínninu nápanu confianza Dios nga cuinu laca hermanu Rutherford para gaca presidente» (Sal. 18:25).

Alexander Macmillan

Hermanu Alexander Macmillan laaca nuu cárcel ca dxi que, laabe bietenaláʼdxibe ni guca sti dxi que. Bixhidxináʼ hermanu Rutherford pader stiʼ celda ra nuube ne gudxi laabe: «Gulee naluʼ». Ne bidii laabe ti telegrama. Ora biʼyaʼ Macmillan ni cá luni gúnnaca xidé caniʼni. Lu telegrama que cá: «RUTHERFORD WISE VAN BARBER ANDERSON BULLY NE SPILL PRESIDENTE GUIONNAʼ PRIMÉ CA DIRECTOR EJECUTIVU NADXIIDU GUIRATU». Nga riníʼ laca ca hermanu ni maca nuu lu grupu que nga gulícabe para chuʼ lu ni sti biaje, ne laaca hermanu Rutherford ne Van Amburgh nga ca director ejecutivu stiʼ Sociedad. Ne laca hermanu Rutherford gaca presidente.

BIREECABE CÁRCEL

Laga deguyoo ca hermanu que, bitopa ca Binni Ruundaʼ Biblia firma para ganda guiree ca hermanu riʼ ndaaniʼ cárcel. Bitopa ca hermanu ne ca hermana jma de 700,000 firma. Ante guinábacabe guiree ca hermanu que, biree hermanu Rutherford ne xcadxe hermanu que ndaaniʼ cárcel miércoles 26 de marzo de 1919.

Ora guniʼné hermanu Rutherford caadxi hermanu ni bidxaagalú laa gúdxibe laaca: «Nannaʼ dxicheʼ zacané guiráʼ ni bizaacanu riʼ laanu para gudxíʼlunu ca dxi jma nagana ni zeeda. [...] Cadi para si cueetu ca hermanu stitu ndaaniʼ cárcel nga bitópatu firma. [...] Ni bíʼnitu ca jma gucaneni para guisaca Jiobá, ne pur nga maʼ gucuaatu ti ndaayaʼ».

Guiráʼ ni bizaaca ca dxi guca juzgar ca hermanu riʼ biluíʼcani Jiobá ngue cayacané laacaʼ. Ti 14 de mayo de 1919 gudixhe tribunal de apelación xi gaca: «Ca ni guca acusar riʼ qué ñaca juzgarcaʼ [...] modo runi deber ne pur nga biasa sentencia que luguiacaʼ». Biʼniʼ acusárcabe ca hermanu que purtiʼ nácabe bicheenecaʼ ley, peru ñaana ni lu antecedente penal sticaʼ pa ñaca perdonársicaʼ o ñete si lu iza de sentencia sticaʼ. Ne despué maʼ qué ñuni acusárcabe ca hermanu que. Cumu qué ñaana ti antecedente penal stiʼ ca hermanu que la? qué nusaana juez Rutherford de ñaca abogadu ne gúndaruʼ biʼniʼ defender xquidxi Jiobá nezalú Tribunal Supremo de Estados Unidos, ne zacá bíʼnibe ni stale biaje despué de bireebe cárcel.

GUDIXHE ÍQUECABE GUNI PREDICÁRCABE

Sicaríʼ bietenalaʼdxiʼ hermanu Macmillan: «Qué zaguiidxinásidu ne cuézadu chiné Señor laadu guibáʼ. Bidúʼyadu naquiiñeʼ gúnidu xiixa para gánnadu xii nga ni racalaʼdxiʼ Señor».

Peru qué ñanda nibiguetaʼ ñuni ca hermanu ni nuu ra sede central que dxiiñaʼ casi maca bíʼnicaʼ stale iza ante. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ dxi deguyoocabe que binitilú ca placa ni riquiiñecabe para gaca imprimir publicación. Gulee ngue gana laacabe, ne nuu hermanu gunabadiidxaʼ pa maʼ qué ziuu dxi guni predicarcaʼ.

¿Ñee nuuruʼ binni ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ de stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios ni rusiidiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia la? Para gánnacabe ni la? gudixhe ique hermanu Rutherford gudii ti discursu ne biʼniʼ invitárcabe guiráʼ binni chigucaadiaga. Ne sicaríʼ guníʼ hermanu Macmillan: «Pa guirutiʼ cheʼ la? raríʼ biluxe ni».

Ti periódicu ni cayuni anunciar discursu ni láʼ: «La esperanza para la humanidad angustiada» ni bidii hermanu Rutherford ndaaniʼ guidxi Los Ángeles (California) lu iza 1919.

Ne zaqué biʼniʼ hermanu Rutherford ni, purtiʼ neca guizáʼ huarabe bidiibe discursu que domingu 4 de mayo de 1919 ndaaniʼ guidxi Los Ángeles (California). Ne discursu bidiibe que biree lá: «La esperanza para la humanidad angustiada». Guyé 3,500 binni ne gayuaa binni maʼ qué ñanda ñuu. Sti dxi que, guyé 1,500 binni. Raqué bihuinni nuuruʼ binni ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ.

Ni biʼniʼ ca hermanu que nga zinanda ca testigu stiʼ Jiobá dede yanna para guni predicarcaʼ.

NUUCABE LISTU PARA GACANÉCABE JMA BINNI

Lu revista Watch Tower (ni runibiaʼnu yanna casi Torre stiʼ ni rapa) 1 de agosto de 1919 ni biree inglés biʼniʼ anunciárcabe zaca ti asamblea ra guzulú septiembre ndaaniʼ guidxi Cedar Point (Ohio). Clarence Beaty, ti joven ni naca tobi de ca Binni Ruundaʼ Biblia de guidxi Misuri, guníʼ: «Guiradu guníʼ íquedu naquiiñeʼ chuʼdu raqué». Guyé jma de xhoopaʼ mil hermanu, jma de biaʼ cabézacabe cheʼ. Ne ni jma bisiecheʼ laacabe lu asamblea que nga guyuunisa jma de chupa gayuaa binni ndaaniʼ lago Erie, ni riaana gaxha de raqué.

Portada stiʼ primé revista ni láʼ The Golden Age, 1 de octubre de 1919.

Gaayuʼ gubidxa de cayaca asamblea que, 5 de septiembre de 1919, bidii hermanu Rutherford ti «Discursu para ca ni cayuni dxiiñaʼ» que. Luni guniʼbe nuu ti revista cubi ni láʼ The Golden Age. * Laabe guniʼbe cuzeeteʼ revista riʼ de ca cosa ni cazaaca yanna ne caquiiñeʼ ni Biblia para gusiéneni xiñee cayaca ca cosa riʼ.

Guluucabe gana ca Binni Ruundaʼ Biblia gácacaʼ nadxibalú ne iquiiñecaʼ revista riʼ ora guni predicarcaʼ. Lu ti carta ni cusiene ximodo gaca dxiiñaʼ riʼ ná: «Guiráʼ ca ni maʼ bidii laa Señor [ca ni maʼ guyuunisa] laguietenalaʼdxiʼ risaca dxiiñaʼ ni cayúnitu ne laguni aprovechar yanna para guni predicartu guiráʼ binni». Stale tu biʼniʼ ni ná carta que. Para lu beeu diciembre maʼ bicaa ca hermanu que lá cincuenta mil binni ni chicaa revista que guiráʼ beeu.

Caadxi hermanu de Brooklyn (Nueva York), zuhuaacaʼ cueʼ ti camión ra dxaʼ revista ni láʼ The Golden Age.

Ra ziluxe iza 1919 gudixhe chaahuiʼ xquidxi Jiobá modo guni dxiiñaʼ sti biaje né stale stipa. Laaca guca cumplir stale profecía ni cusihuinni maʼ nuunu lu ca últimu dxi. Maca gucuá ti profecía lu Malaquías 3:1-4 ni caníʼ zadiʼdiʼ ca xquidxi Jiobá lu prueba ne zusiabe laacaʼ. Biluxe tiempu que. Ne ni guca que nga casi ñaca biree ca xpinni Jiobá de lu náʼ «Babilonia guidxi roʼ» ne gulí Jesús «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» * (Apoc. 18:2, 4; Mat. 24:45). Ne zaqué nga guyuu ca Binni Ruundaʼ Biblia que listu para gúnicaʼ dxiiñaʼ ni bidii Jiobá laacaʼ.

^ párrafo 22 Revista The Golden Age (biree ni iza 1932 diidxastiá ne biree lani Luz y Verdad) bidxaa lani iza 1937 ne biree lani Consolation (Consolación iza 1938) ne iza 1946 biree lani Awake! (¡Despertad! iza 1947, ne iza 2019 biree lani ¡Gutaná! lu diidxazá).