Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 40

Cásica Pedro, cadi gusaana de gúninu ni ná Jehová

Cásica Pedro, cadi gusaana de gúninu ni ná Jehová

«Bixeleʼ de naa Señor, purtiʼ nacaʼ ti hombre pecador» (LUC. 5:8).

CANCIÓN 38 Jiobá cayapa lii

NI ZAZÍʼDINU a

1. ¿Xi guníʼ Pedro ora biiyaʼ guca ti milagru para gunaazecaʼ stale benda?

 GUIDUBI guela biʼniʼ Pedro guuzeʼ ne gastiʼ qué ninaazeʼ. Peru bidxagayaabe ora gudxi Jesús laabe: «Biʼniʼ remar dede ra ziáʼ, ne lagusaba chin stitu para guinaazetu benda» (Luc. 5:4). Neca guníʼ ique Pedro gastiʼ qué zanaazecaʼ raqué, bíʼnibe ni gudxi Jesús laabe. Gunaazecabe stale benda dede bizulú careza chin stícabe. Bidii Pedro cuenta ti milagru ngue, ngue runi guizáʼ bidxagayaa ne zaqueca ca ni nuu raqué. Dede guniʼbe: «Bixeleʼ de naa Señor, purtiʼ nacaʼ ti hombre pecador» (Luc. 5:​6-9). Zándaca guníʼ íquebe qué runi merecerbe chuʼbe nezalú Jesús.

2. ¿Xi zabeendunu ora guni estudiarnu ejemplu stiʼ Pedro?

2 Dxandíʼ ca diidxaʼ guníʼ Pedro que: nácabe «ti hombre pecador». Ruzeeteʼ Biblia nuu biaje bíʼnibe o guniʼbe xiixa cosa ne despué guca arrepentirbe pur laani. ¿Ñee runi sentirluʼ nácaluʼ casi Pedro la? ¿Ñee maʼ xadxí de cayúniluʼ stipa guchaaluʼ modo nácaluʼ o guchaaluʼ xiixa ni qué rúniluʼ jneza la? Pa zacá ni, cadi guireeluʼ gana. Zacané ejemplu stiʼ Pedro lii. Guníʼ ique guiráʼ ra bichee apóstol riʼ. Zándaca nuu de laani qué riete lu Biblia. Peru Dios peʼ nga guníʼ guicá historia stibe para gusiidiʼ ni laanu caadxi cosa risaca (2 Tim. 3:​16, 17). Ora guni estudiarnu ca relatu ra riete de Pedro, zadúʼyanu gúcabe ti hombre ni bichee ne biʼniʼ sentir cásica runi sentirnu ne laaca zadúʼyanu qué ribeza diʼ Jehová gácanu perfectu. Ni racalaʼdxiʼ Jehová nga cadi guireʼnu gana ne cadi gusaana de gudxíʼlunu ca cosa ni raca nagana para laanu.

3. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guireʼnu gana?

3 ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guireʼnu gana? Purtiʼ pa cadi gusaana de guni practicarnu xiixa la? zúninu ni jma jneza cada dxi. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ti músicu la? zándaca zadiʼdiʼ stale iza para guiziidiʼ guxhidxi ti instrumentu. Biaʼ tiempu caziidibe la? zándaca ziuu biaje cadi jneza diʼ zuxhídxibe ca nota ca, peru cumu runi practicarbe la? zaziidibe gúnibe ni jneza. Ne pa despué gueeda gácabe ti maestru la? zándaca ziuuruʼ biaje zucheebe. Peru cadi pur nga guiniʼbe maʼ qué zuni practicarbe. Caquiiñeʼ gunirube ni. Nga ca nga rizaacanu, nuu biaje riníʼ íquenu maʼ qué ziábanu lu ca cosa ni bicaa laanu gucheʼnu dxiqué, peru zándaca gueeda guiábanu sti biaje. Nga runi, cadi naquiiñeʼ gusaana de gudxíʼlunu ni. Nuu biaje rininu o rúninu xiixa ne despué raca arrepentirnu. Peru pa qué guireʼnu gana la? zacané Jehová laanu (1 Ped. 5:10). Nga runi galán nga guni estudiarnu ejemplu stiʼ apóstol Pedro, guidúʼyanu ximodo bidxiilube ca guendanagana gúpabe ne ximodo biá Jesús laabe neca bicheebe. Ne zacané ni laanu cadi gusaana de gúninu ni ná Jehová.

CA GUENDANAGANA GUPA PEDRO NE CA NDAAYAʼ NI GUCUAA

¿Xi ñúniluʼ pa nizaacaluʼ ni bizaaca Pedro? (Biiyaʼ párrafo 4).

4. ¿Ximodo guníʼ Pedro naca ne ximodo gudixhedxí Jesús ladxidoʼbe? (Lucas 5:​5-10).

4 Qué rabi Stiidxaʼ Dios laanu xiñee guníʼ Pedro naca «ti hombre pecador» ne qué gánnanu xi pecadu nga caníʼ íquebe (biindaʼ Lucas 5:​5-10). Zándaca bíʼnibe caadxi cosa cadi jneza dxiqué. Bidii Jesús cuenta cadxibi Pedro, zándaca purtiʼ caníʼ ique qué zanda guni ni jneza. Peru nanna Jesús zanda gúnibe ni jneza. Ngue runi né diidxaʼ nadóʼ gudxi laabe: «Maʼ cadi guidxíbiluʼ». Qué lica ñaandaʼ apóstol Pedro ora biiyaʼ pabiáʼ napa Jesús confianza laa. Despué, laabe ne Andrés, bíʼchibe, bisaanacabe negocio de pesca ni gúpacabe para chinándacabe Mesías. Ne pur ni gudixhe íquecabe riʼ, gucuaacabe stale ndaayaʼ sicarú (Mar. 1:​16-18).

5. ¿Xi ndaayaʼ gucuaa Pedro pur bidxiilú ca ni bichibi laa ne yenanda Jesús?

5 Stale cosa sicarú nga ni bizaaca Pedro dxi guca discípulo stiʼ Cristu. Biiyabe bisianda Jesús binni huará, gulee demonio luguiáʼ binni ne dede bisibani ca ni maʼ gutiʼ (Mat. 8:​14-17; Mar. 5:​37, 41, 42). b Ne laaca biiyabe ti visión ra bihuinni gloria ni zapa Jesús ora maʼ nuu lu Reinu stiʼ. Qué ñuu dxi nusiaandaʼ Pedro ni biʼyaʼ que (Mar. 9:​1-8; 2 Ped. 1:​16-18). Zacá ni, biiyaʼ Pedro caadxi cosa ni qué lica ñuu dxi niníʼ ique pa ñuuyaʼ. ¡Nanna pabiáʼ biecheʼ Pedro pur qué nusaana de nudxiilú ca guendanagana gupa! Pa nireebe gana, maʼ qué nicaabe guiráʼ ca ndaayaʼ sicarú que.

6. ¿Ñee nagueendaca bisaana Pedro de guni guiráʼ ni maca biaa guni la?

6 Neca biiyaʼ ne binadiaga Pedro guiráʼ ngue, bidxiiluruʼ ca cosa ni maʼ biaa guni. Guidúʼyanu chupa chonna ejemplu. Ora guníʼ Jesús naquiiñeʼ guni sufrir ne gatiʼ para ganda gaca cumplir ca profecía zeeda lu Biblia, gudindené Pedro laabe (Mar. 8:​31-33). Nabé stale biaje gudinde diidxaʼ Pedro ne xcaadxi apóstol que para gánnacaʼ tuu ngue ni jma risaca ládecaʼ (Mar. 9:​33, 34). Gueelaʼ ante gatiʼ Jesús, gudxiʼbaʼ ti guí ique Pedro ne bigá diaga ti hombre (Juan 18:10). Ne laaca gueelaʼ que bidxíbibe ne chonna biaje biʼniʼ negarbe runi biabe xhamígube Jesús (Mar. 14:​66-72). Ne últimu «biinabe dede guyuu yuubaʼ ladxidoʼbe» (Mat. 26:75).

7. Biasa si Jesús de lade guetu, ¿xi oportunidad bidiibe Pedro?

7 Nabé naguunduʼ nuu Pedro ca dxi que, peru qué niníʼ ique diʼ Jesús maʼ qué gápabe remediu. Despué de biasa Jesús de lade guetu, bidii laabe ti oportunidad para gusihuínnibe nadxiibe laa. Gunabaʼ Jesús laabe gápabe ca dendxuhuiiniʼ stiʼ (Juan 21:​15-17). Raqué nga gundisaʼ Jesús ladxidóʼ Pedro. Ne pur ngue nuube ndaaniʼ guidxi Jerusalén lu saa Pentecostés ne laabe nga tobi de ca primé ni bibí né espíritu santu.

8. ¿Xiñee nabé feu modo bichee Pedro dxi nuu Antioquía?

8 Despué de bibí Pedro né espíritu santu, bidxiilurube ca cosa ni cadi jneza rúnibe. Lu iza 36 despué de ca dxi stiʼ Jesús, biiyaʼ Pedro gucuaa tobi de ca binni ni cadi judíu ni láʼ Cornelio que espíritu santu. Ngue nga tobi de ca cosa ni rusihuinni «biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú Dios» ne laaca bisihuinni ngue maʼ zanda gaca ca binni ni cadi judíu xpinni Cristu ne chuʼcaʼ ndaaniʼ congregación (Hech. 10:​34, 44, 45). Ora biene Pedro ngue la? qué ñaca diʼ nagana para laa nidxaaga ca ni cadi judíu ne ñónebe laacaʼ neca peʼ qué huayúnibe ni dxiqué (Gál. 2:12). Peru guyuu caadxi judíu ni beeda gaca xpinni Cristu ne guniʼcaʼ cadi naquiiñeʼ goné ca judíu binni de xcaadxi nación juntu. Dxi yendá caadxi binni ni riníʼ ique zaqué ndaaniʼ guidxi Antioquía, maʼ qué niná Pedro ñoné ca hermanu de xcaadxi guidxi que, zándaca bidxíbibe gueeda guidxiichiné ca judíu que laabe. Ora biʼyaʼ apóstol Pablo cadi jneza ni cayuni Pedro que la? gudindené laabe nezalú guiráʼ binni que (Gál. 2:​13, 14). Neca peʼ bichee Pedro raqué, peru qué niree gana. ¿Xi gucané laabe yaʼ?

¿XI GUCANÉ PEDRO CADI GUIREE GANA?

9. Casi ná Juan 6:​68, 69, ¿ximodo bisihuinni Pedro qué nusaana Jesús?

9 Qué nucheené Pedro Dios. Qué nudiibe lugar ñuu xiixa cosa ni nucaa laabe guireebe gana. Ti dxi guníʼ Jesús ti cosa ni qué ñene stale de ca discípulo stiʼ, peru Pedro si nga bisihuinni qué ziuu dxi gusaana laabe (biindaʼ Juan 6:​68, 69). Stale de ca binni que qué niniʼcaʼ gastiʼ ne qué nibézacaʼ nusiene Jesús xii ngue nuu guiníʼ, nagueendacaʼ bisaanacaʼ laabe. Peru Pedro la? qué ñuni diʼ nga. Laabe guniʼbe nezalú guiráʼ binni que, ca diidxaʼ si ni riníʼ Jesús nga rudii guendanabani ni qué zaluxe.

¿Xiñee riuunu gana ora gánnanu nabé gupa Jesús confianza Pedro? (Biiyaʼ párrafo 10).

10. ¿Ximodo bisihuinni Jesús napa confianza Pedro? (Biiyaʼ imagen ca).

10 Qué ñuu dxi nusaana Jesús Pedro. Gueelaʼ ante gatiʼ Jesús lu Guidxilayú, maca nánnabe zusaana Pedro ne xcaadxi apóstol que laabe. Neca zaqué, gunna dxiichiʼ Jesús zedandá dxi zabiguetaʼ Pedro ra nuu ne qué zusaana laa (Luc. 22:​31, 32). Biene Jesús «neca racalaʼdxiʼ binni guni ni jneza, peru débil cuerpu stiʼ» (Mar. 14:38). Ngue runi ora guníʼ Pedro qué runibiáʼ laabe la? qué niníʼ íquebe maʼ qué gapa remediu. Biasa si Jesús de lade guetu, bihuínnibe nezalú apóstol Pedro ne ruluíʼ guiropasícabe ngue nuucabe raqué (Mar. 16:7; Luc. 24:34; 1 Cor. 15:5). Nanna dxíchinu guizáʼ guluu ngue gana apóstol que.

11. ¿Xi biʼniʼ Jesús para guiene Pedro qué zusaana Jehová de gapa laa?

11 Gudxi Jesús Pedro qué zusaana Jehová de gapa laabe. Dxi maʼ biasa Jesús de lade guetu que, biʼniʼ ti milagru para ganda guinaazeʼ Pedro ne xcaadxi apóstol que stale benda (Juan 21:​4-6). Nanna dxíchinu ra biʼyaʼ Pedro milagru riʼ biene zanda gudii Jehová laa guiráʼ ni caquiiñeʼ. Zándaca óraque bietenalaʼdxiʼ Pedro gudxi Jesús laa zapa Jehová ca ni qué gusaana de guyubi Reinu stiʼ Dios (Mat. 6:33). Yanna, cumu maʼ nánnabe ngue la? gudixhe íquebe gúnibe xhiiñaʼ Dios primé lu xquendanabánibe ne cadi negocio benda que. Ngue runi lu Pentecostés stiʼ iza 33 que, né stale valor guniʼbe nezalú stale binni ne gucanebe laacaʼ gácacaʼ xpinni Cristu (Hech. 2:​14, 37-41). Ne despué gucanebe stale samaritanu ne binni de xcaadxi guidxi para gácacaʼ discípulo stiʼ Cristu (Hech. 8:​14-17; 10:​44-48). Raca ridúʼyanu nabé biquiiñeʼ Jehová Pedro para ganda gacané stale binni de guiráʼ clase chuʼ ndaaniʼ congregación stiʼ Dios.

NI RUSIIDIʼ NI LAANU

12. ¿Ximodo racané ejemplu stiʼ Pedro laanu pa maʼ xadxí de racaláʼdxinu gusaananu ca cosa ni biaʼnu gúninu?

12 Laaca zanda gacané Jehová laanu para cadi guireʼnu gana. Nuu biaje zaca ni nagana para laanu, jmaruʼ si pa maʼ zinenu stale iza de racaláʼdxinu gusaananu ca cosa ni biaʼnu gúninu. Zándaca nuu tiru rucheʼnu ne riníʼ íquenu jma feu ni que guiráʼ ni biʼniʼ Pedro. Peru zanda gudii Jehová stipa laanu para cadi guireʼnu gana (Sal. 94:​17-19). Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti hermanu, ante gunibiaʼbe ni dxandíʼ gúcabe muxeʼ stale iza. Neca maʼ bisaanabe conducta inmoral ni gúpabe, nuu tiru runi sentirbe xiixa deseu malu. ¿Xi gucané laabe para cadi guiábabe ne cadi guireebe gana yaʼ? Laabe guniʼbe «Jehová rudii stipa laanu». Ne bizeeterube: «Racané espíritu stiʼ Jehová naa […], para cadi gusaanaʼ de sayaʼ […] lu neza ni dxandíʼ». Ne últimu bizeetebe: «Cudii Jehová lugar guneʼ ni ná […], ne neca peʼ nacaʼ ti binni ruchee cudiirube stipa naa».

Bizulú Horst Henschel cayuni servir de tiempu completu 1 de enero de 1950. ¿Ñee rábitu guyuu ora guca arrepentirbe de gudiibe guendanabani stibe para gúnibe xhiiñaʼ Jehová la? (Biiya’ párrafo 13 ne 15). d

13. ¿Ximodo zanda gácanu casi Pedro? (Hechos 4:​13, 29, 31; biiyaʼ imagen ca).

13 Maʼ bidúʼyanu stale biaje bidxibi Pedro binni. Peru gunábabe Jehová gacané laabe ne gúpabe valor para gúnibe ni jneza (biindaʼ Hechos 4:​13, 29, 31). Laaca zanda gudxíʼlunu ca cosa ni ruchibi laanu. Guidúʼyanu ni bizaaca Horst, ti hombrehuiiniʼ Testigu ni bibani tiempu cayuni mandar ca nazi ndaaniʼ guidxi Alemania. Stale biaje bidxíbibe ca compañeru de scuela stibe ne guniʼbe Heil Hitler. Lugar de nidindené bixhózebe ne jñaabe laabe biʼniʼ orarnécabe laabe ne gunábacabe Jehová gudii laabe valor. Cumu gucané bixhoze ne jñaa Horst laa ne gunábabe gacané Jehová laabe la? gunda bidxiilube guendanagana que ne qué nucheenebe Jehová. Ne despué guniʼbe: «Qué ñuu dxi nusaana Jehová naa». c

14. ¿Ximodo zanda cuʼ ca pastor ni nuu ndaaniʼ congregación gana ca ni maʼ caxeleʼ de xquidxi Jehová?

14 Qué ziuu dxi guiníʼ ique Jehová ne Jesús maʼ qué gápanu remediu. Tobi de ca cosa ni jma nadipaʼ bidxagalú Pedro lu xquendanabani nga dxi guniʼbe qué runibiaʼbe Cristu. ¿Ñee zabee ngue gana laabe la? ¿Ñee zácarube discípulo stiʼ Cristu la? Jesús peʼ gunabaʼ Jehová pur Pedro para cadi guirá fe stibe. Despué gúdxibe Pedro maʼ biʼniʼ orarbe pur laa ne nanna dxíchibe zanda gudii stipa ca hermanu stiʼ (Luc. 22:​31, 32). ¡Nánnanu nabé biecheʼ Pedro ora bietenalaʼdxiʼ ca diidxaʼ ni gudxi Jesús laa! Laanu laaca zándaca zacaanu decisión nadipaʼ lu guendanabani stinu. Ne ora guizaaca ndiʼ zándaca zaquiiñeʼ Jehová ca pastor ni nuu ndaaniʼ congregación para cuʼcaʼ gana laanu ti cadi guchéʼnenu Jehová (Efes. 4:​8, 11). Paul, ti hermanu ni naca ancianu maʼ raca stale iza, runi stipa para ganda quixhedxí ladxidóʼ ca hermanu. Ora gúʼyabe maʼ caree ca hermanu gana, riguube gana laacaʼ, rusietenaláʼdxibe laacaʼ Jehová nga bichiña laacaʼ ndaaniʼ xquidxi. Ne laaca rábibe ca hermanu qué riníʼ ique diʼ Jehová maʼ qué gápacaʼ remediu, coʼ, sínuque nadxii Jehová laacaʼ ne qué zaxélebe de laacaʼ. Maʼ biiyaʼ ancianu riʼ ora nuu tuuxa maʼ racalaʼdxiʼ guixeleʼ de xquidxi Jehová la? randa racané Dios Jehová laacaʼ para guibiguétacaʼ ne cadi guireecaʼ gana.

15. ¿Ximodo rusihuinni ni bizaaca Pedro ne Horst siempre raca cumplir ni ná lu Mateo 6:33?

15 Maʼ bidúʼyanu bidii Jehová guiráʼ ni caquiiñeʼ Pedro ne ngueca ni caquiiñeʼ xcaadxi apóstol que. Ne ngaca nga zúnibe pur laanu pa quíxhenu Reinu stibe primé lugar lu xquendanabáninu (Mat. 6:33). Despué de Segunda Guerra Mundial, Horst, hermanu ni guninu que, gudixhe íquebe gácabe precursor. Peru nabé pobre laabe ne qué gánnabe pa zanda guidxélabe ca cosa ni caquiiñebe ne gúnicabe xhiiñaʼ Jehová de tiempu completu. ¿Xi bíʼnibe yaʼ? Bisaanabe guiráʼ cosa que lu náʼ Jehová ne biʼniʼ predicarnebe congregación interu semana ra gúpacaʼ visita stiʼ superintendente de circuito. Ora biluxe semana que, qué guirá guidxagayaabe ora bigaasaʼ superintendente de circuito que ti sobre lu nabe, ndaaniʼ sobre que nuu ti donación ne cadi cá diʼ tu bidii ni. Zanda gacané bueltu nuu ndaaniʼ sobre que laabe para gácabe precursor stale beeu. Biiyaʼ Horst naca regalu que tobi de ca cosa ni cusihuinni zapa Jehová laa. Ne dede dxi que gudixhe íquebe gúnibe xhiiñaʼ Reinu primé lugar lu xquendanabánibe (Mal. 3:10).

16. ¿Xiñee galán guni estudiar chaahuinu ejemplu stiʼ Pedro ne guiropaʼ carta ni bicaa?

16 ¡Nánnanu nabé biecheʼ Pedro purtiʼ qué nixeleʼ Jesús de laa neca peʼ gúdxibe Jesús guixeleʼ de laabe! Stale ni biʼniʼ Cristu para ganda gacané Pedro cadi gucheené Jehová ne gúcabe ti ejemplu sicarú para guiráʼ ca xpinni Cristu de tiempu que. Ora guidúʼyanu guiráʼ ni bisiidiʼ Jesús laabe laaca rusiidiʼ ni laanu stale cosa risaca. Zeeda caadxi de ca cosa risaca ni biziidiʼ Pedro lu chupa carta ni gudxi Dios laa gucaa para ca congregación ni guyuu lu primé siglu que. Lu sti artículo ca zuzéʼtenu chupa chonna de ca puntu jma risaca ni zeeda lu ca carta ca ne ximodo zanda gúninu ni ná ca ni tiempu riʼ.

CANCIÓN 126 ¡Bizuhuaa dxiichiʼ, gutaná ne cadi guidxiʼbuʼ!

a Guca artículo riʼ para uguu ni gana ca ni cudxiilú ca guendanagana stiʼ, gánnacaʼ zanda gudxiilucaʼ ni ne gúnicaʼ ni ná Jehová sin guixélecaʼ de laa.

b Stale de ca textu zeeda lu artículo riʼ biree ca ni lu Evangelio stiʼ Marcos. Ruluíʼ si, bicá Marcos ni gudxi Pedro laa, ne Pedro nga tobi de ca ni biiyaʼ ca ni bizaaca que.

c Historia stiʼ Horst Henschel, ni láʼ «Motivado por la lealtad de mi familia a Dios», biree ni lu revista ¡Despertad! 22 de febrero de 1998.

d NI RIHUINNI LU CA IMAGEN RIʼ : Lu ca imagen riʼ ridúʼyanu ximodo biʼniʼ bixhoze ne jñaa Horst Henschel para guni orarnecaʼ laabe ne ximodo guluucaʼ gana laabe para cadi gucheenebe Jehová.