Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Bisaanaʼ guiráʼ ni para sayanandaʼ Cristu

Bisaanaʼ guiráʼ ni para sayanandaʼ Cristu

«Pa chiguni predicarluʼ la? maʼ cadi guibiguétaluʼ. Pa guibiguétaluʼ la? zaguzaʼ ñeeluʼ». Né ca diidxaʼ ni guníʼ bixhozeʼ para guchibi naa riʼ, bireeʼ de ra lidxeʼ dede ruluíʼ ziyunadiaʼgaruáʼ cani. Ngue nga primé biaje gucuaaʼ decisión gusaanaʼ guiráʼ ni napaʼ para sayanandaʼ Cristu. Dxiqué deruʼ 16 iza napaʼ.

¿XIÑEE bizaacaʼ ndiʼ yaʼ? Lagudii lugar naa gusieneʼ ni laatu. Guleʼ 29 de julio iza 1929 ne biniiseʼ ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ stiʼ provincia stiʼ Bulacán, Filipinas. Tiempu que, guizáʼ pobre guyuu guidxi que ne laadu qué gápadu stale bueltu. Caadxi iza despué, dxi maʼ nacaʼ ti jovenhuiiniʼ, bizulú guerra raqué. Yechuu ejércitu stiʼ Japón guidxi Filipinas, peru cumu zitu riaana guidxihuiiniʼ stidu de raqué la? qué ñuninapeʼ guerra que laadu casi xcaadxi guidxi nuu gaxha. Qué gápadu radiu, televisión nin periódicu, ngue runi ránnadu xi cayaca pur cani riníʼ binni.

Naa nga ra guiropa de lade xhono xiiñiʼ jñaaʼ ne bixhozeʼ. Dxi napaʼ xhono iza gucuaa bixhozebiidaʼ ne jñaabiidaʼ naa. Neca católicu laadu, peru bixhozebiidaʼ riná gucaadiaga ni runi cré xcaadxi ne nápabe publicación ni caníʼ de religión ni bidii ca xhamígube laabe. Qué riaandaʼ naa biluiʼbe naa ca folletu Protección, Seguridad ne Descubierta lu diidxaʼ tagalo, * ne laaca biluiʼbe naa ti Biblia. Guizáʼ guyuuladxeʼ guundaʼ Biblia que, jmaruʼ si guidapaʼ Evangeliu. Ngue gucané naa chúʼladxeʼ chinandaʼ ejemplu stiʼ Jesús (Juan 10:27).

BIZIIDEʼ CHINANDAʼ CA PASU STIʼ CRISTU

Bisaana ejércitu stiʼ Japón xquídxidu lu iza 1945. Para tiempu que la? maʼ gunabaʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ naa guibiguetaʼ ra lidxeʼ. Gudxi bixhozebiidaʼ naa guzuubaʼ diidxaʼ, ngue runi biguetaʼ ra nuucabe.

Nin qué nindaa, lu diciembre iza 1945, yeguni predicar caadxi testigu stiʼ Jiobá de guidxi Angat xquidxihuiinidu. Guyé ti hombre maʼ huaniisi ra lídxidu ne bisiene laadu xi rusiidiʼ Biblia de «ora mayaca izaa xhi guidxilayú» (2 Tim. 3:1-5). Biʼniʼ invitarbe laadu para chiguni estudiardu Biblia né ti grupuhuiiniʼ ni ridagulisaa ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ gaxha de raqué. Qué ñé diʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ, peru naa guyaaʼ. Nuu biaʼ gande binni raqué ne nuu de laacaʼ canabadiidxaʼ de xiixa tema ni zeeda lu Biblia.

Cadi cayeneʼ guiráʼ ni caníʼcabe raqué, ngue runi guníʼ iqueʼ guireeʼ. Maʼ para guireeʼ que bizulú cayuundacabe. Guizáʼ guyuuladxeʼ diidxaʼ riuundaʼ que, ngue runi biaanaʼ. Ora biluxe bíʼndacabe, guca ti oración ne biʼniʼ invitárcabe laadu ti reunión guidxi Angat ni chigaca sti domingu que.

Guzadu biaʼ xhono kilómetru para yendadu ra lidxi familia Cruz, ra chigaca reunión que. Nuu biaʼ cincuenta binni ne nabé bidxagayaaʼ ora biiyaʼ dede né ca xcuidi que cacábicaʼ de ca tema jma nagana rusiidiʼ Biblia. Guyaasiáʼ chupa chonna de ca reunión que, hermanu Damian Santos, ti precursor maʼ huaniisi ne ni guca alcalde guidxi que, biʼniʼ invitar naa guiaanaʼ ra lidxi para gaseʼ. Guidubi gueelaʼ que gunidu de Biblia.

Tiempu que, stale de laadu nagueendaca biniisidu lu stiidxaʼ Dios ora bizíʼdidu cani jma naquiiñeʼ guizíʼdidu de lu Biblia. Huaxieʼruʼ tiempu nápadu de riuudu ca reunión que ora gunabadiidxacabe laadu pa racaláʼdxidu chuʼnísadu. Naa guniéʼ maʼ racalaʼdxeʼ, purtiʼ maʼ guníʼ iqueʼ ni ne dxandíʼ racalaʼdxeʼ gacaʼ esclavu stiʼ Cristu (Col. 3:24). Guyuudu ti ra guiiguʼ ni nuu gaxha de raqué, ne raqué guluunísacabe chupa de laadu 15 de febrero iza 1946.

Yanna ra maʼ guyuunísadu que, biénedu naquiiñeʼ chinándadu ejemplu stiʼ Cristu ne guni predicardu. Qué ñuulaʼdxiʼ bixhozeʼ ni caníʼ iqueʼ que ne guníʼ: «Nahuiinirouʼ para guni predicarluʼ. Cadi pur guluucabe lii ndaaniʼ guiiguʼ ca nga maʼ nácaluʼ ti binni ni runi predicar». Bisieneʼ laabe racalaʼdxiʼ Dios guni predicarnu ca noticia galán stiʼ Reinu stiʼ (Mat. 24:14). Ne despué gudxeʼ laabe: «Napaʼ xidé guneʼ cumplir né voto ni bineʼ Dios». Óraque nga gúdxibe naa ca diidxaʼ ni bizeeteʼ ora bizulunu que para nuchíbibe naa. Qué licapeʼ nabe guneʼ predicar. Ndiʼ nga primé biaje chigusaanaʼ guiráʼ ni napaʼ para ugaandaʼ ca meta espiritual stinneʼ.

Biʼniʼ invitar familia Cruz naa chindezaniáʼ laacaʼ guidxi Angat. Guluucabe gana naa ne Nora, xiiñicabe jma nahuiiniʼ, para gácadu precursor. Guirópadu bizuludu de precursor 1 de noviembre iza 1947. Yeguni servir Nora sti guidxihuiiniʼ ne naa biaanaʼ gucaniáʼ guireeche diidxaʼ guidxi Angat.

BISAANAʼ GUIRÁʼ NI NAPAʼ STI BIAJE

Maʼ ziniáʼ chonna iza de cayuneʼ servir casi precursor regular dxi bidii Earl Stewart, ti hermanu de ra sucursal, ti discursu para gucaadiaga jma de gaayuʼ gayuaa binni ra ridagulisaa stale binni ndaaniʼ guidxi Angat. Bidiibe discursu que lu diidxaʼ inglés ne naa bineʼ ti resumen de laani lu diidxaʼ tagalo bilúxesibe. Gadxe si iza guyaaʼ scuela peru casi puru inglés guniʼné ca maestru que laadu. Sti cosa ni gucané naa guiniéʼ chaahueʼ inglés nga guneʼ estudiar stale publicación ni cusiidiʼ de Biblia lu diidxaʼ ca, purtiʼ huaxiéʼ de laacani nápadu lu diidxaʼ tagalo. Ni biziideʼ que gucané naa para ganda gutiixheʼ discursu que ne xcaadxi discursu lu diidxaʼ inglés.

Dxi bitiixheʼ discursu stiʼ hermanu Stewart que, bizeetebe lu congregación que cuyubi sucursal tobi o chupa precursor para guni invitar laacabe chiguni servírcabe Betel. Caquiiñecabe tu gacané laacabe purtiʼ cheʼ guiráʼ misioneru que Asamblea ni láʼ «Aumento de la Teocracia», ni guca lu iza 1950 ndaaniʼ guidxi Nueva York (Estados Unidos). Naa nga tobi de cani biʼniʼ invitárcabe, ngue runi sti biaje ca gupa xidé bisaanaʼ ti lugar ra maca runebiaʼyaʼ, peru yanna maʼ para chigacaniáʼ Betel.

Bizuluáʼ asignación cubi stinneʼ Betel 19 de junio iza 1950. Yoo Betel que nuuni ndaaniʼ ti yoo yooxhoʼ ne naroʼbaʼ ra nuu stale yaga naroʼbaʼ, lu ti layú de ti hectárea. Nuu biaʼ doce joven cayuni dxiiñaʼ raqué. Siadoʼroʼ racaniáʼ ra guzina. Despué, biaʼ las nueve maʼ riguneʼ planchaʼ ra lavanderiá. Casi ngueca nga ni runeʼ para huadxí. Biaanaruáʼ Betel despué de biguetaʼ ca misioneru de asamblea internacional que. Riguixhe chaahueʼ revista para guseendaʼ cani pur correu, ruuyaʼ cheʼ revista stiʼ cani ricá lá ne gucaʼ recepcionista; bineʼ guiráʼ ni guinábacabe naa guneʼ.

BISAANAʼ FILIPINAS PARA CHAAʼ SCUELA STIʼ GALAAD

Lu iza 1952, bidiicabe ti noticia guizáʼ sicarú naa ne xi xhoopaʼ hermanu de Filipinas. Biʼniʼ invitárcabe laadu clase númeru 20 stiʼ Scuela stiʼ Galaad. Stale de cani bidúʼyadu Estados Unidos nacubi guca cani para laadu ne bidxagayaadu cani. Gadxepeʼ cani de cani nuu ndaaniʼ guidxihuiiniʼ stinneʼ.

Cayuneʼ estudiar né ca xcompañeruáʼ de Galaad.

Ti ejemplu nga, gupa xidé bizíʼdidu iquiiñedu ca aparatu de biaaniʼ que ne xcaadxi ni qué runibiaʼdu. Ne laaca gadxé clima raqué. Ti siadóʼ bireeʼ lu calle ne biiyaʼ naquichibé nuu guiráʼ ladu. Ngue nga primé biaje guuyaʼ guiaba nieve. Óraque bidieeʼ cuenta guizáʼ nananda nuu.

Peru, qué zanda guchaaga cani gudideʼ riʼ né privilegiu ni gucuaaʼ de chaaʼ Scuela stiʼ Galaad. Guizáʼ galán ca modo biquiiñeʼ ca instructor que para gusiidicaʼ laadu. Bisiidicabe laadu ximodo jma jneza guni estudiardu ne guni investigardu. Capacitación ni gucuaaʼ Galaad que dxandipeʼ gucané ni naa guneʼ mejorar en sentidu espiritual.

Gucaʼ graduarsiáʼ, biʼniʼ asignárcabe naa ti tiempu para chiguneʼ servir casi precursor especial ndaaniʼ guidxi Bronx, Nueva York. Ngue runi gunda guyaaʼ Asamblea «Sociedad del Nuevo Mundo», ni guca lu beeu julio iza 1953 ndaaniʼ guidxi que. Biluxe si asamblea que, bibiguetaʼ Filipinas para guneʼ cumplir ti asignación nacubi.

BISAANAʼ CA COSA GALÁN GUPAʼ GUIDXI ROʼ

Gudxi ca hermanu de ra sucursal que naa maʼ chigannaʼ ca congregación stiʼ ti circuito. Ngue zacané naa jmaruʼ si chinandaʼ ca pasu stiʼ Cristu, laa guyé ndaaniʼ ca guidxihuiiniʼ ne guidxi roʼ ni nuu zitu para gapa ca dendxuʼ stiʼ Jiobá (1 Ped. 2:21). Bigaanda circuito stinneʼ stale lugar ni riaana ladu central stiʼ Luzón, isla jma naroʼbaʼ stiʼ Filipinas. Laaca guyuu ca provincia stiʼ Bulacán, Nueva Écija, Tarlac ne Zambales luni. Para ganda chaaʼ ndaaniʼ caadxi guidxihuiiniʼ que la? napa xidé tiideʼ lade ca dani stiʼ Sierra Madre, ra nuu stale peligru ne huaxiéʼ tu ridiʼdiʼ. Qué rindá diʼ carru de pasaje ca lugar que, ngue runi rinabaʼ chofer stiʼ ca carru roʼ que gudiicaʼ lugar naa quibaʼ lu ca yaga ni rinécabe lu ca remolque naroʼbaʼ stícabe. Casi guiráʼ biaje rudiicabe lugar naa, neca cadi zaqué nga ñuuladxeʼ nindayaʼ ca lugar que.

Stale de ca congregación que nacubi cani ne nahuiiniʼ cani. Nabé rudii ca hermanu que xquíxepeʼ naa pur racaniáʼ laacaʼ gata chaahuiʼ modo gúnicaʼ reunión ne modo guni predicarcaʼ jma galán.

Despué bichaacabe naa sti circuito ni ruuyaʼ guidubi región stiʼ Bicol ne casi puru grupu ni nuu zitu nuu luni. Raqué nuu precursor especial ni runi predicar lu territorio nacubi. Bañu ni gupa yoo ra gulezaʼ que nga ti huecu ra didi chupa tabla para si guzuhuaa ñee tuuxa. Ora bizuhuaaʼ ñeeʼ lu cani, biluuza cani ne biabaʼ ndaaniʼ huecu que. Bindaaʼ para bisiayaʼ ladeʼ oraqueruʼ yegueeʼ.

Tiempu que bizulú guníʼ iqueʼ Nora. Laabe bizulube de precursora guidxi Bulacán, ne yanna maʼ nácabe precursora especial ndaaniʼ guidxi Dumaguete. Yegannaʼ laabe ne despué biséʼndadu carta ra nuudu ti tiempu. Bichaganadu lu iza 1956. Primé semana de bichaganadu yegánnadu ti congregación ni nuu lu isla stiʼ Rapu Rapu. Gupa xidé gudxíbadu dani ne guzadu stale, peru naa né xheelaʼ guizáʼ nayecheʼ biʼniʼ servirdu ca hermanu ni nuu ca lugar zitu casi lugar que.

BIGUETAʼ BETEL

Maʼ casi tapa iza de canagánnadu ca congregación que ora biʼniʼ invitárcabe laadu para chiguni servirdu Betel. Yendadu lu enero iza 1960 ne dede dxiqué nuudu lu serviciu riʼ. Maʼ biziideʼ stale ra bineʼ dxiiñaʼ né hermanu ni napa privilegiu naroʼbaʼ. Nora, laaca huayuni gadxé gadxé dxiiñaʼ Betel.

Cudieeʼ ti discursu ni bitiixhicabe lu diidxaʼ cebuano.

Ra huayuneʼ servir Betel, huadii ni naa oportunidad guuyaʼ pabiáʼ maʼ biroobaʼ xhiiñaʼ Reinu ndaaniʼ guidxi Filipinas. Dxi solteru naa ne bendaʼ primé biaje la? nuu biaʼ 10,000 publicador ndaaniʼ guidubi guidxi que. Peru yanna maʼ nuu jma de 200,000, ládecabe nuu gayuaa betelita ni racané gaca predicar.

Cumu nabé biroobaʼ xhiiñaʼ Reinu riʼ la? bidúʼyadu caquiiñeʼ gápadu jma lugar Betel. Gunabaʼ Grupu ni Zaniruʼ laadu guyúbidu layú para ti sucursal jma naroʼbaʼ. Naa ne superintendente stiʼ imprenta guzadu de yoo pur yoo gunabadiidxadu ca vecinu nuu raqué pa nuu tu laa racalaʼdxiʼ gutoo layú stiʼ. Guirutiʼ niná nutoo layú stiʼ, dede gudxi tobi de laacabe laadu: «Laadu ca chinu, qué rutoʼdo, sínuque rizidu».

Cutiixheʼ ti discursu ni cutiidiʼ hermanu Albert Schroeder.

Peru ti dxi gudxi ti vecinu laadu pa zazidu layú stiʼ purtiʼ cheʼ chindeza Estados Unidos. Dede dxi que bizulú bizaaca caadxi cosa nabé risaca. Stobi de ca vecinu que laaca gucuaa decisión gutoo layú stiʼ ludu ne bicuudxibe xcaadxi guni zaqueca. Dede né stiʼ chinu ni qué náʼ gutoo stiʼ que guzidu. Nin qué nindaa, beeda gaca layú stidu chonna biaje jma naroʼbaʼ de biaʼ guníʼ íquedu. Nannaʼ dxicheʼ ngue nga ni racalaʼdxiʼ Jiobá guizaaca.

Lu iza 1950, naa nga ni jma nahuiiniʼ de familia Betel. Yanna, naa ne xheelaʼ, laadu nga cani jma huaniisi. Qué raca arrepentirdiáʼ de yenandaʼ Cristu ra tiica náʼ chiné naa. Dxandíʼ, guladxi bixhozeʼ ne jñaaʼ naa de ra lidxeʼ, peru bidii Jiobá naa ti familia espiritual guizáʼ naroʼbaʼ. Nannaʼ dxicheʼ rudii Jiobá laanu guiráʼ ni caquiiñenu, lu intiica asignación ni gápanu. Naa ne Nora, guizáʼ rudiʼdu xquíxepeʼ Dios pur guiráʼ cosa galán ni maʼ bidiibe laadu, ne riguʼdu gana xcaadxi gúʼyacaʼ pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá (Mal. 3:10).

Ti biaje, biʼniʼ invitar Jesús ti ni ruquixe impuestu láʼ Mateo Leví sananda laa. ¿Xi biʼniʼ hombre riʼ yaʼ? Relatu ca ná «oraqueca biasa, bisaana irá ngue, zinanda laabe» (Luc. 5:27, 28). Maʼ gupaʼ stale oportunidad ra bisaanaʼ guiráʼ ni napaʼ para sayanandaʼ Jesús ne de guidubi ladxiduáʼ runeʼ invitar guiráʼ guni zacaca ne guicaacaʼ guiráʼ ndaayaʼ ni rudii Jiobá.

Né stale guendanayecheʼ cayacaniáʼ ra caroobaʼ xhiiñaʼ Reinu ndaaniʼ guidxi Filipinas.

^ párrafo 6 Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá. Maʼ qué rácaruʼ cani.