Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

¿Ñee zanda guʼyaʼ ca guendaxheelaʼ xpinni Cristu dispositivo intrauterino (DIU) casi ti método ni runi aprobar Biblia para cadi gápacaʼ xiiñicaʼ la?

Lu tema riʼ, cada guendaxheelaʼ naquiiñeʼ guʼyaʼ ximodo runi DIU (laaca runibiáʼcabe ni casi «T») ca dxiiñaʼ ne xi principiu zanda chinándacaʼ ne despué zanda guicaacaʼ decisión ni gacané laacaʼ gápacaʼ ti conciencia nayá nezalú Dios.

Dxi Adán ne Eva si nuu lu Guidxilayú riʼ, biʼniʼ mandar Jiobá laacabe: «Lagapa xiiñitu ne lagaca stale». Ne despué de nisaguié naroʼbaʼ que, laaca ngueca gudxi Jiobá Noé ne familia stiʼ (Gén. 1:28; 9:1). Peru qué ruzeeteʼ Biblia pa caquiiñeʼ chinanda ca xpinni Cristu mandatu riʼ. Nga runi, cada guendaxheelaʼ naquiiñeʼ guicaa decisión pa zaquiiñeʼ xiixa método para cadi gapa stale xiiñiʼ o para guʼyaʼ pora nga zanda gapa xiiñiʼ. ¿Xi guiráʼ naquiiñeʼ gúʼyacabe ante yaʼ?

Ora chicaa ca xpinni Cristu ti decisión, naquiiñeʼ chinándacabe ca principiu zeeda lu Biblia. Nga runi, qué rinácabe gutiidicabe baʼduʼ para cadi gápacabe xiiñicabe. Ora tuuxa laapeʼ guyubi gutiidiʼ baʼduʼ rusihuinni cadi zinanda ni ná Biblia ne qué gapa respetu guendanabani. Ca xpinni Cristu qué ruyúbicaʼ gutiidicaʼ baʼduʼ, purtiʼ ti binni nga chigale pa gastiʼ guizaaca (Éx. 20:13; 21:22, 23; Sal. 139:16; Jer. 1:5). ¿Xi zanda guininu de ora riquiiñeʼ binni DIU yaʼ?

Bisiénecabe de tema riʼ lu revista La Atalaya 15 de septiembre iza 1979, yaza 31 ne 32. Tiempu que, stale de ca tipu DIU que naca cani ti pieza de plásticu ni qué riniibi ni riuu ndaaniʼ útero (o matriz) stiʼ ti gunaa para cadi gaca xiiñiʼ. Tema que bisiene qué ganna chaahuicabe ximodo riquiiñeʼ ca dispositivo riʼ. Stale especialista nacaʼ rucaa cani útero ca guni xiixa ni qué rudii lugar chindá espermatozoide ca ra nuu óvulo para gaca fecundar. Pa qué gaca fecundación ca la? qué zuzulú diʼ ti guendanabani.

Peru, ruluíʼ si rusihuinni caadxi prueba nuu biaje randa raca fecundar óvulo ca. Óvulo ni maʼ guca fecundar ca zanda guzulú guiroobaʼ ni ndaaniʼ tobi de ca trompa de Falopio (runibiáʼcabe ni casi embarazo ectópico o extrauterino) o ché ni ndaaniʼ matriz. Pa guizaaca ni bizéʼtenu últimu riʼ, zanda gucueeza DIU ca óvulo ni maʼ guca fecundar ca para cadi chindá ni ndaaniʼ revestimientu stiʼ útero ca ne guiroobaʼ ni, casi rizaaca ora maʼ nacaxiiñiʼ ti gunaa. Pa gucueezabe guendanabani ca racá la? casi ñaca nutiidibe baʼduʼ. Sicaríʼ riluxe tema stiʼ revista La Atalaya que: «Ti xpinni Cristu ni dxandíʼ rizaalaʼdxiʼ ganna pa jneza nga iquiiñeʼ binni ti dispositivo intrauterino, naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuiʼ ni ná información riʼ ne gusihuinni napa respetu guendanabani, casi ná Biblia» (Sal. 36:9).

Peru dede dxi biree tema riʼ, lu iza 1979, maʼ gulee ca doctor ne ca científicu stale cosa nacubi.

Tiempu riʼ, nuu chupa tipu DIU. Tobi ca napa cobre, ne cadi nagana para guidxélacabe ni ndaaniʼ guidxi Estados Unidos dede lu iza 1988. Stobi ca rundaa ni ti hormona ne bizulú bidoo ni lu iza 2001. ¿Xi nánnanu de modo runi ca dispositivo riʼ dxiiñaʼ yaʼ?

DIU de cobre. Casi maʼ bizéʼtenu, ruluíʼ si rucueeza DIU riʼ ca espermatozoide ca ora tiidiʼ cani ndaaniʼ útero para chindá cani ra nuu óvulo. DIU de cobre ca ruuti ni ca espermatozoide ca, purtiʼ malu cobre ca para laacani. * Ne nácabe tipu DIU riʼ, ruchaa ni modo runi útero ca dxiiñaʼ pur dentru.

DIU hormonal. Nuu stale tipu de DIU ni napa ti hormona cásica napa stale pastilla ni rabi binni para cadi gaca xiiñiʼ. Runi ca dispositivo riʼ dxiiñaʼ cásica runi DIU ni qué riniibi que dxiiñaʼ, peru laaca rundaa cani hormona ca ndaaniʼ útero. Ruluíʼ rucueeza ni óvulo stiʼ caadxi gunaa para cadi gaca xiiñicaʼ. Ne sin óvulo ca la? qué zanda gaca ni rábicabe fecundación. Nácabe laaca rusilaseʼ DIU hormonal riʼ revestimientu stiʼ útero ca. * Ne jma rusinana ni líquidu ni nuu lu cérvix ne ruchii líquidu ca ruaa útero ca para cadi chuʼ ca espermatozoide ca ndaaniʼ.

Casi maʼ bidúʼyanu ca, ruluíʼ ruchaa guiropaʼ tipu DIU riʼ modo naca revestimientu stiʼ útero ca. Peru pa qué gucueeza cani óvulo ca ne gaca fecundar ni la? zanda ché ni ndaaniʼ matriz ca peru qué zanda chuʼ ni ndaaniʼ revestimientu ca, purtiʼ maʼ qué randa ricaa ni ca óvulo ca. Óraca nga ridiʼdiʼ xiiñiʼ binni ti baʼduhuiiniʼ ni deruʼ bizulú cayáʼ. Peru, ca científicu ca nacaʼ huaxiéʼ si biaje rihuinni ndiʼ ne laaca zanda guizaaca ni né ca pastilla para cadi gaca xiiñiʼ ti gunaa.

Nga runi, guirutiʼ zanda guiníʼ dxandíʼ rucueeza DIU de cobre o DIU hormonal óvulo ca para cadi gaca fecundar. Neca zacá, ca prueba ni huayuni ca científicu ca rusihuinni, pur ca modo maʼ bizéʼtenu runi cani dxiiñaʼ riʼ, huaxiéʼ si biaje racaxiiñiʼ ti gunaa ora iquiiñeʼ ca dispositivo riʼ.

Pa ti guendaxheelaʼ xpinni Cristu caníʼ ique iquiiñeʼ ti DIU la? zanda guinabadiidxaʼ ti doctor profesional ni nanna de laani para ganna xi guiráʼ tipu dispositivo nuu ne xii nga cani zabeendú ne ca peligru ni zapa gunaa ca. Cadi naquiiñeʼ cuézacabe nin gudiicabe lugar xcaadxi binni, nin ti doctor, gabi laacabe xi gúnicabe (Rom. 14:12; Gál. 6:4, 5). Ti decisión ni naquiiñeʼ guicaacabe guirópacabe ni, peru ni jma naquiiñeʼ guicá íquecabe nga gusiéchecabe Dios ne gápacabe ti conciencia nayá (bichaaga ni né 1 Timoteo 1:18, 19; 2 Timoteo 1:3).

^ párrafo 4 Ti guía stiʼ sistema inglés de salud cusiene: «Ca DIU ni napa jma stale cobre, 99 % jma seguru cani. Ndiʼ riníʼ, tobi de cada 100 gunaa ni riquiiñeʼ DIU riʼ zanda gueeda gaca xiiñiʼ lu ti iza. Ca DIU ni jma huaxieʼ cobre napa jma huaxieʼ seguru cani».

^ párrafo 5 Cumu ca DIU hormonal ca rusilase ni revestimientu stiʼ útero ca la? ca doctor ca runi recetar cani ca gunaa ni maʼ bichaganaʼ o soltera ni runi menstruar ziaaʼ.