Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Rudiibe poder tuuxa ni maʼ bidxaga»

«Rudiibe poder tuuxa ni maʼ bidxaga»

Textu stiʼ iza 2018: «Peru cani cabeza gacané Jiobá laacaʼ la? zabigueta stipa sticaʼ» (IS. 40:31).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 152 NE 51

1. a) ¿Xi guendanagana ridxaagalunu? b) ¿Xiñee riecheʼ Jiobá pur ca xpinni ni ruzuubaʼ diidxaʼ yaʼ? (Biiyaʼ ca foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

GUIRANU nánnanu nuu stale guendanagana lu Guidxilayú riʼ. Stale de laatu, hermanu ni nadxiidu, nápatu xiixa guendahuará malu. Xcaadxi cayapa ca familia stiʼ ni maʼ nagola, neca laaca maʼ ziniisitu. Nuu de laatu cayuni stipa pur gudii ni iquiiñeʼ familia stiʼ, ne cadi luju. Ne nánnadu stale de laatu cadi ti guendanagana si cadxaagalú sínuque chupa chonna de laacani. Nabé rusidxaga guiráʼ ndiʼ binni ne runiti stale tiempu ne bueltu. Neca zacá, náparutu ti fe naguidxi lu ni maʼ bidii stiidxaʼ Dios de guibáninu jma galán lu ca dxi ni zeeda ca. Nanna dxíchinu guizáʼ rusiéchetu Jiobá.

2. a) ¿Ximodo riguu Isaías 40:29 gana laanu? b) ¿Xi ti cosa ni cadi jneza zándaca gúninu?

2 Neca zacá, ¿ñee runi sentirluʼ nuu biaje maʼ cusirá ca guendanagana ca stipa stiuʼ la? Pa zacá ni, cadi lii si nga runi sentirluʼ zacá. Biblia ruzeeteʼ de caadxi xpinni Dios de dxiqué ni bizuubaʼ diidxaʼ ni guníʼ ique maʼ qué zanda guni seguircaʼ (1 Rey. 19:4; Job 7:7). Peru qué nireecabe gana, sínuque gunábacabe Jiobá gudii stipa laacabe. Ne laabe qué nusaanabe laacaʼ, purtiʼ «rudiibe poder tuuxa ni maʼ bidxaga» (Is. 40:29). Triste guininu ni, nuu caadxi xpinni Dios de tiempu riʼ riníʼ íquecaʼ jma galán gusaanacaʼ cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ti tiempu para ganda gudxiilucaʼ ca guendanagana sticaʼ, ruuyacabe ca cosa espiritual ca casi xiixa ni nanaa, lugar de ñuuyacabe cani casi ti ndaayaʼ. Nga runi, rusaana de gúʼndacabe Biblia, de chécabe ca reunión ne de guni predicárcabe, nipeʼ racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gúnicabe.

3. a) ¿Ximodo zanda gucueezanu guiráʼ ni runi Binidxabaʼ pur cuee gana laanu? b) ¿Xi chiguizíʼdinu lu tema riʼ?

3 Nanna Binidxabaʼ riuʼnu naguidxi ora riuu xhiiñanu lu ca cosa espiritual ca. Ne laabe qué racaláʼdxibe chuʼnu naguidxi. Nga runi, ora guni sentirluʼ maʼ bidxágaluʼ ne maʼ qué gápaluʼ gana la? cadi guixéleluʼ de Jiobá. Lugar de nga la? bidxiña jma gaxha de laabe. Bietenalaʼdxiʼ ni ná Biblia: «Zudii be stipa laatu ne zuni be laatu naguidxi» (1 Ped. 5:10; Sant. 4:8). Lu tema riʼ, chidúʼyanu chupa situación ni zanda gucaa laanu gusaana de gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios. Laaca zaninu ximodo zanda gacané ca principiu zeeda lu Biblia laanu para guni huantarnu. Peru ante la? guidúʼyanu xi ná Isaías 40:26-31, ni rusiidiʼ laanu ximodo rudii Jiobá stipa laanu.

«CANI CABEZA GACANÉ JIOBÁ LAACAʼ LA? ZABIGUETA STIPA STICAʼ»

4. ¿Xi zanda guizíʼdinu de Isaías 40:26?

4 (Biindaʼ Isaías 40:26). Guirutiʼ huayanda ugabaʼ ca estrella ni nuu lu universu. Ca científicu ca nacaʼ zándaca nuu hasta 400 mil millón de estrella lu Vía Láctea, galaxia stinu. Ne Jiobá riguixhe lá cada tobi de laacani. ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Pa rizaalaʼdxiʼ Dios cani bizáʼ ni cadi nabani, ¿xi runi sentirbe pur lii, cayuʼnuʼ ni nabe purtiʼ nadxiiluʼ laabe, ne cadi purtiʼ laabe bizaʼbe lii para guʼnuʼ ni yaʼ? (Sal. 19:1, 3, 14). Bixhózenu ni nadxii laanu runibiáʼ chaahuiʼ lii. Jesús guníʼ: «Ma bigaba be irá xixé guicha ique tu» (Mat. 10:30). Ne tobi de ca hombre bicaa Salmo guníʼ: «Nanna Jiobá ximodo nabani ca binni ni runi ni jneza» (Sal. 37:18). Ni ná ca diidxaʼ riʼ nga nánnabe xi guiráʼ prueba cadíʼdiluʼ ne zanda gudiibe stipa lii para guni huantarluʼ guiráʼ ni.

5. ¿Xiñee zanda chuʼnu seguru zanda gudii Jiobá laanu stipa ni caquiiñenu?

5 (Biindaʼ Isaías 40:28). Ra nuu Jiobá nga cadá stipa ni riquiiñeʼ lu guiráʼ cosa. Guzéʼtenu ti ejemplu, guníʼ ique pabiáʼ stipa rudiibe Gubidxa. David Bodanis, ti hombre ni rucaa tema de ciencia bisiene cada segundu raca caadxi explosión lu Gubidxa ca casi ñaca ra cacá guí mil millón de bomba atómica. Ti cálculo biʼniʼ sti científicu ná biaʼ stipa ni rudii Gubidxa ca lu ti segundu «ñanda niquiiñeʼ binni ni chupa gayuaa mil iza». Pa rudii Jiobá stipa Gubidxa ca, ¿tu laa zanda guiníʼ qué zanda gudiibe stipa ni caquiiñenu para gudxíʼlunu intiica guendanagana yaʼ?

6. a) ¿Xiñee guníʼ Jesús nasisi ayubu stiʼ? b) Ora gánnanu ndiʼ, ¿ximodo racané ni laanu?

6 (Biindaʼ Isaías 40:29). Nabé riéchenu ora gúninu xhiiñaʼ Jiobá. Gudxi Jesús ca discípulo stiʼ ca diidxaʼ riʼ: «Laudxiiba ayubu stinne xa yanni tu». Ne laaca guniʼbe: «Zaziilaʼdxi ladxidóʼ to purti nasisi ni, cadi nanaa ni» (Mat. 11:28-30). ¡Dxandíʼ ni ná ca diidxaʼ riʼ! Nuu biaje maʼ bidxáganu ora maʼ ziuunu reunión ne ora maʼ ziguni predicarnu. Peru ¿cadi dxandíʼ ora ribiguétanu ra lídxinu runi sentirnu jma nápanu stipa para gudxíʼlunu ca guendanagana stinu la? Rihuinni dxíchica nasisi ayubu stiʼ Jesús ne cadi nagana para chinenu ni.

7. Bizeeteʼ ti experiencia ni gusihuinni dxandíʼ ni ná ca diidxaʼ ni zeeda lu Mateo 11:28-30.

7 Guidúʼyanu ejemplu stiʼ ti hermana ni huará de síndrome de fatiga crónica, depresión ne migraña. Riénenu zándaca nuu biaje gaca nagana para laabe chebe reunión pur modo nuube riʼ. Peru ti dxi, despué de bíʼnibe stipa pur chebe Reunión Pública, bicaabe: «Discursu que caníʼ ni de ora maʼ qué gapa tobi gana. Bitiidiʼ hermanu que ni né stale cariñu ne guyuube lugar stiʼ ca binni nuu zaqué dede biinaʼ ora cucaadiagaʼ ni. Bidieeʼ cuenta ra caquiiñeʼ chuaaʼ nga ca ra reunión que». Guizáʼ biecheʼ hermana riʼ pur biʼniʼ stipa cheʼ reunión que.

8, 9. ¿Xii nga nuu Pablo guiníʼ né ca diidxaʼ ora riaadxaʼ stipa laa jmaruʼ si nuu tu racané laa?

8 (Biindaʼ Isaías 40:30). Neca randa rúninu stale cosa, cadi guiráʼ ni zanda gúninu né stipa si stinu. Ne nga nga ni cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu. Guiníʼ íquenu ejemplu stiʼ Pablo. Neca gúcabe ti hombre ni gunna stale cosa, qué ñanda ñúnibe guiráʼ ni racaláʼdxibe. Ora gúdxibe Dios cani naguu xizaa laabe, laa bicabi laabe: «Purti jma rihuinni enda nandxóʼ stinne ora cayaadxa stipa lii». Biene Pablo ni gúdxibe laa que ne guníʼ ora riaadxaʼ stipa laa jmaruʼ si nadipaʼ raca (2 Cor. 12:7-10). ¿Xidé ngue caníʼ Pablo yaʼ?

9 Biene Pablo qué zanda guni stale cosa pa qué gacané stobi jma nadipaʼ laa. Espíritu santu stiʼ Dios zanda gudii stipa laabe ora maʼ nuube débil. Ne cadi ngasi. Laaca zanda gacané ni laabe para gúnibe cosa ni qué ñuu dxi ñúnibe stúbisibe. Ngaca nga rizaaca né laanu. Rihuinni dxíchica pur poder stiʼ Dios zanda gápanu stipa.

10. ¿Ximodo gucané Jiobá David para gudxiilú ca guendanagana stiʼ?

10 Stale biaje biʼniʼ sentir salmista David poder stiʼ espíritu santu stiʼ Dios. Sicaríʼ bicaabe: «Pa gacaneluʼ naa, zanda gudxieeluáʼ guiráʼ cani rucaalú naa; pur poder stiʼ Dios zanda quibaʼ ti muru» (Sal. 18:29). Nuu guendanagana ni zeeda gaca casi ti muru ni qué zanda gudxíʼlunu stúbisinu. Caquiiñenu gacané Jiobá laanu.

11. ¿Ximodo racané espíritu santu laanu gudxíʼlunu ca guendanagana rápanu?

11 (Biindaʼ Isaías 40:31). Ora riasa ca águila ca lu bi para gúnicaʼ viaje zitu, qué rúnicame ni né stipa si stícame. Ca corriente de bi nandáʼ ni riasa lu Guidxilayú riʼ rindisaʼ ni laacame lu bi ne racané ni para cadi gúnicame stale stipa. Nga runi, ora gápaluʼ xiixa guendanagana la? bietenalaʼdxiʼ de ca águila ca. Gunabaʼ Jiobá gudii lii espíritu santu stiʼ para gacané lii (Juan 14:26). Ne cadi guiaandaʼ lii zanda guinábaluʼ ni laabe cada biaje iquiiñeluʼ ni, ora tiica si. Nuu biaje zándaca chuʼ xiixa guendanagana né tuuxa hermanu ne óraca nga caquiiñeʼ guinábanu gacané Jiobá laanu. ¿Xiñee zanda guizaaca ndiʼ yaʼ?

12, 13. a) ¿Xiñee riuu guendanagana lade ca hermanu? b) ¿Xi rizíʼdinu de Jiobá lu relatu ra caníʼ de modo bibani José?

12 Riuu guendanagana lade ca hermanu purtiʼ guiranu nácanu imperfectu. Nga runi, ziuu biaje zuni xcaadxi hermanu xiixa o zaniʼcaʼ xiixa ni zuchiichi laanu ne ziuu biaje laanu zuchiichinu laacabe. Zanda gueeda gaca ni ti prueba nagana para laanu. Cásica lu xcaadxi prueba, rudii Jiobá lugar gusihuínninu lealtad stinu ne guizíʼdinu gúninu dxiiñaʼ tobi si né ca xpínnibe ni maʼ bidii xquendanabani laabe cani nadxiibe neca nácacaʼ imperfectu.

Qué nusaana Jiobá José ne laaca qué zusaanabe lii. (Biiyaʼ párrafo 13).

13 Rudii Jiobá lugar tiidiʼ ca xpinni lu prueba, ne nga nga ni rizíʼdinu pur modo bibani José. Dxi nácabe joven, yenécabe laabe Egipto purtiʼ bitoo ca mediu hermanu stibe laabe purtiʼ gúpacaʼ envidia laabe (Gén. 37:28). Nanna dxíchinu guizáʼ gucaná Jiobá ora biʼyaʼ modo cayuninácabe José, xhamigu, ti hombre ni runi ni jneza. Peru qué nucueeza diʼ Jiobá ni. Ne despué dxi bigaanicabe donda íquebe purtiʼ nácabe gucaláʼdxibe nilaxoobe xheelaʼ Potifar laaca qué nulá Jiobá laabe ne guluucabe laabe ndaaniʼ cárcel. Peru ¿ñee bisaanaʼ Jiobá laabe stúbibe la? Coʼ. Biblia ná «pur Jiobá bireendú guiráʼ ni bíʼnibe» (Gén. 39:21-23).

14. ¿Xi guiráʼ ribeendú tobi ora rusaana de guidxiichi?

14 Guidúʼyanu sti ejemplu. Huaxiéʼ si binni huayacaná casi huayacaná sti xhamigu Dios, David. Peru laabe qué nidaabe xiana pur ni bizaacabe que. Laabe bicaabe: «Bisaana de guidxiichiluʼ ne bisaana de guidaaluʼ xiana; cadi guidxiichiluʼ dede gúniluʼ cosa malu» (Sal. 37:8). Razón jma risaca para cadi guidxiichinu o para gusaananu de guidxiichinu nga purtiʼ racaláʼdxinu chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá, laabe «qué huasabanádibe laanu biaʼ pecadu stinu» (Sal. 103:10). Peru laaca ziuʼnu nazaaca pa gusaananu de guidxiichinu. Purtiʼ ora ridxiichi tuuxa zándaca quibaʼ presión stiʼ, gaca nagana para laa guicaa bi, gaca huará laʼdxiʼ stiʼ, páncrea ne ca intestinu stiʼ. Ora ridxiichinu, cadi guiráʼ biaje randa riníʼ íquenu jneza. Ne despué de maʼ bidxiichinu la? zándaca xadxí zaca deprimirnu pur laani. Biblia ná «ora nuudxí ladxidóʼ binni la? nazaaca ziuu» (Prov. 14:30). Yanna, ora guniná ti hermanu ladxidoʼno, ¿xi zanda gacané laanu para guni chaahuinu guendanagana ca né laabe yaʼ? Gúninu ni ná ca conseju stiʼ Biblia.

ORA RUNINÁ CA HERMANU STINU LAANU

15, 16. ¿Xi gúninu pa tuuxa guiníʼ o guni xiixa ni guniná laanu?

15 (Biindaʼ Efesios 4:26). Qué ridxagayaanu ora runi binni guidxilayú laanu cosa feu. Peru pa ti hermanu o ti familia stinu guiníʼ o guni xiixa ni guniná laanu, zándaca jma zuniná ni laanu. Pa qué ganda gusiáʼndanu ni bizaaca ca. ¿Ñee zadaʼnu xiana neca tiidiʼ stale iza la? ¿O zinándanu ca conseju ni zeeda lu Biblia ni caníʼ guni chaahuinu ca cosa ca? Pa gudiʼnu lugar tiidiʼ stale tiempu la? jma zaca nagana para laanu guni chaahuinu ni.

16 Bixuiʼlú bininá ti hermanu lii ne qué ganda gusiaandaluʼ ni bizaaca ca. ¿Xi zacané lii guni chaahuiluʼ guendanagana ca yaʼ? Primé la? biʼniʼ orar Jiobá de guidubi ladxidoʼloʼ ne gunabaʼ laabe gacanebe lii para guiníʼneluʼ hermanu ca diidxaʼ galán. Bietenalaʼdxiʼ laaca xhamigu Dios laabe ne laaca nadxii Dios laabe (Sal. 25:14). Jiobá runi tratar ca xhamigu né cariñu ne ribézabe gúninu zacaca (Prov. 15:23; Mat. 7:12; Col. 4:6). Despué, guníʼ ique xi chiguiniʼluʼ. Cadi guiníʼ íqueluʼ bíʼnibe ni para guninabe lii. Zándaca qué gánnabe pa zacanaluʼ o lii nga qué ñéneluʼ ni. Guníʼ ique zándaca laaca bíʼniluʼ xiixa o laaca nápaluʼ donda lu ni bizaaca ca. Zanda guzululuʼ guiniʼluʼ sicaríʼ: «Zándaca nabé nadayaʼ, peru, ora guníʼneluʼ naa neegueʼ que, sicaríʼ bineʼ sentir». Pa qué guiree ni modo cabézaluʼ la? biiyaʼ pora maʼ zanda guiníʼneluʼ laabe sti biaje para guni chaahuiluʼ guendanagana ca. Peru laga cabézaluʼ, gunabaʼ Jiobá cuʼ ndaayaʼ hermanu ca. Ne gunabaʼ laabe gacanebe lii gúʼyaluʼ ca cualidad stiʼ binni ni bininá lii ca. Intiica si gaca, gupa confianza riuulaʼdxiʼ Jiobá stipa ni cayúniluʼ pur chuʼluʼ galán né hermanu stiluʼ, purtiʼ laaca nácabe xhamigu Dios.

ORA RUCHIIÑAʼ XQUENDABIAANINU LAANU PUR CANI BÍNINU DXIQUÉ

17. a) Pa maʼ biʼniʼ cometernu ti pecadu, ¿ximodo racané Jiobá laanu para chuʼnu galán né laa sti biaje? b) ¿Xiñee naquiiñeʼ gudiʼnu lugar gacanebe laanu?

17 Nuu caadxi xpinni Cristu runi sentircaʼ qué runi merecercaʼ gúnicaʼ ni ná Jiobá purtiʼ maʼ biʼniʼ cometercaʼ ti pecadu naroʼbaʼ. Pa guiníʼ íquecabe naparúcabe donda la? maʼ qué zápacabe guendariuudxi, qué ziuucabe nayecheʼ ne zará stipa stícabe. Rey David guníʼ ximodo bidxiilú cani cayuni sentir pur ni biʼniʼ, laa guníʼ sicaríʼ: «Dxi qué nibeeruaaʼ diidxaʼ, bidubi ca dxita ladeʼ purtiʼ guidubi dxi biinaʼ. Purtiʼ ridxí ne huaxhinni naʼniʼ naluʼ naa». Né guendanayecheʼ bidxiilú David ni cadiʼdiʼ que casi ti hombre espiritual, casi racalaʼdxiʼ Jiobá. Laabe bicaabe: «Hasta que gudxeʼ lii pecadu stinneʼ [...]. Ne lii biʼniʼ perdonarluʼ ca pecadu stinneʼ» (Sal. 32:3-5). Pa maʼ biʼniʼ cometerluʼ ti pecadu naroʼbaʼ la? Jiobá racalaʼdxiʼ gacané lii chuʼluʼ galán né laa stiʼ biaje. Peru para nga la? caquiiñeʼ gudiiluʼ lugar gacané ca ancianu lii, laacabe nga caquiiñeʼ Jiobá para gacanécabe lii (Prov. 24:16; Sant. 5:13-15). Cadi guindaaluʼ para gúniluʼ ni, purtiʼ zacatiʼ nga zanda guibániluʼ sin gátiluʼ. Yanna, ¿xi zanda gúniluʼ pa cuchiiñaruʼ conciencia stiluʼ lii neca maʼ xadxí de biʼniʼ perdonar Dios lii yaʼ?

18. ¿Ximodo racané ejemplu stiʼ Pablo ca binni runi sentir qué runi merecer guni ni ná Dios?

18 Guyuu biaje bininá ca cosa malu biʼniʼ Pablo laa ora gueedasilú cani laa. Sicaríʼ guniʼbe: «Jma huaxiéʼ naa para ca xcaadxi apóstol, ne qué iquiiñe para gabi cabe naa apóstol purti uzaya nanda ca xpinni Dios». Ne laaca guniʼbe: «Peru yanna ma naca ni nacaʼ purti uca Dios nachaʼhui ne naa» (1 Cor. 15:9, 10). Bidii Jiobá lugar guni Pablo xhiiñaʼ neca biʼniʼ caadxi cosa ni cadi jneza ante, ne racaláʼdxibe chuʼ Pablo seguru de laani. Yanna, pa maʼ guca arrepentirluʼ de guidubi ladxidoʼloʼ pur cani bíʼniluʼ dxiqué ne maʼ gúdxiluʼ ni Jiobá, ne ca ancianu, pa caquiiñeʼ guʼnuʼ ni, gunna dxichi ziá Jiobá lii. Nga runi gupa confianza maʼ biʼniʼ perdonar Jiobá lii ne cadi gucaanaluʼ ni (Is. 55:6, 7).

19. ¿Xi textu stiʼ iza 2018, ne xiñee biáʼsipeʼ ni?

19 Naquiiñeʼ gánnanu jma nagana zaca ni ra mayaca guinitilú guidxilayú malu riʼ. Peru gunna dxichi zudii Jiobá lii ni caquiiñeluʼ para guni huantarluʼ cani zeedaruʼ, purtiʼ «rudiibe poder tuuxa ni maʼ bidxaga; ne rudiibe stipa cani maʼ birá stipa stiʼ» (Is. 40:29; Sal. 55:22; 68:19). Lu iza 2018 riʼ, guiráʼ biaje chuunu reunión zietenaláʼdxinu pabiáʼ dxandíʼ ca diidxaʼ riʼ ora chuʼnu ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ne guidúʼyanu textu stiʼ iza riʼ: «Cani cabeza gacané Jiobá laacaʼ la? zabigueta stipa sticaʼ» (Is. 40:31).