Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guendanayecheʼ: ti cualidad ni zeeda de Dios

Guendanayecheʼ: ti cualidad ni zeeda de Dios

GUIRÁʼ binni racalaʼdxiʼ guibani nayecheʼ. Peru nabé nagana nabani binni lu ca últimu dxi riʼ (2 Tim. 3:1). Nuu stale cosa ni rucueeza para cadi chuʼ binni nayecheʼ, casi ora qué raca ni jneza, guendahuará, ora qué gapa binni dxiiñaʼ o gatiʼ ti binni ni nadxii. Dede ca xpinni Dios zanda guireecaʼ gana ne chaahuiʼ chaahuiʼ zanda guníticaʼ guendanayecheʼ. Pa sicaríʼ cazaacanu, ¿xi zanda gúninu para chuʼnu nayecheʼ sti biaje yaʼ?

Para guicábinu pregunta riʼ la? primeru naquiiñeʼ guiénenu xipeʼ nga guendanayecheʼ ne ximodo qué huasaana caadxi binni de chuʼ nayecheʼ neca cadxagalucaʼ guendanagana. Ne despué zadúʼyanu xi zanda gúninu para cadi gusaana de chuʼnu nayecheʼ.

¿XII NGA GUENDANAYECHEʼ?

Cadi ngueca diʼ nga guibani binni nayecheʼ que chuʼ nayecheʼ ti ratu. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ti binni ni reʼ xhaataʼ nisadxuʼniʼ zándaca nabé zuxidxi. Peru ora maʼ biree nisa lú la? rusaana de guxidxi ne rietenalaʼdxiʼ napa stale guendanagana. Ti ratu si bindaa guendanayecheʼ stiʼ. Purtiʼ cadi ngue diʼ nga guendanayecheʼ (Prov. 14:13).

Guendanayecheʼ nga ni runi sentir tuuxa de ndaaniʼ ladxidóʼ pur napa xiixa o pur cabeza guicaa xiixa galán. Chuʼ tuuxa nayecheʼ riníʼ ni chuʼ nayecheʼ neca cadxaagalú guendanagana (1 Tes. 1:6). Neca guizaaca ti binni xiixa ni gucaa laa guni sentir mal, qué zusaana de chuʼ nayecheʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, gudíñecabe ca apóstol que purtiʼ caniʼcaʼ de Cristu, peru Biblia ná bireecabe de ra nuu justicia, ziyéchecabe purtiʼ bisituí binni lúcabe pur nácacabe xpinni Jesús (Hech. 5:41). Cadi biéchecabe purtiʼ gudiñe binni laacabe, sínuque purtiʼ bizuubacabe stiidxaʼ Dios.

Guirutiʼ rale maca naca ti binni nayecheʼ ne cadi ni málasi zanda gapa tuuxa ni. ¿Xiñee coʼ yaʼ? Purtiʼ guendanayecheʼ ni dxandíʼ ca zeeda ni de fruto ni rudii espíritu santu stiʼ Dios. Racané espíritu riʼ laanu gusihuínninu maʼ gadxé laanu, ne tobi de ca cualidad ni zeeda lade ni nga guendanayecheʼ (Efes. 4:24; Gál. 5:22). Ne ora nuunu nayecheʼ la? jma randa rudxíʼlunu ca guendanagana ni ridxaagalunu lu xquendanabáninu.

EJEMPLU NI RACALÁʼDXINU CHINÁNDANU

Dxi bizáʼ Jiobá Guidxilayú riʼ, gucaláʼdxibe ñaca puru si ni jneza, ne cadi nizaaca ca cosa malu ni nuu yanna riʼ. Neca runi binni cosa malu, cadi pur nga cusaana de chuʼbe nayecheʼ. Stiidxaʼ Dios ná: «Stipa ne guendanayecheʼ nuu ra nabézabe» (1 Crón. 16:27). Ne laaca runi sentirbe nayecheʼ ora gúʼyabe ca cosa galán cayuni ca xpínnibe (Prov. 27:11).

¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá yaʼ? Ra cadi chuʼ xhaatanu xizaa pa qué guiree xiixa modo cabézanu. Lugar de gunítinu guendanayecheʼ stinu la? guicá íquenu jma ca cosa galán ni nápanu yanna ne gápanu paciencia ra cuézanu gaca chaahuiʼ ca cosa ca. *

Lu Biblia zeeda stale ejemplu stiʼ ca xpinni Dios ni qué nusaana de ñuu nayecheʼ neca bidxagalucaʼ guendanagana. Tobi de laacabe nga Abrahán. Laabe gúpabe guendanagana pur ni biʼniʼ xcaadxi binni, dede guluu cani xquendanabánibe ra naxoo (Gén. 12:10-20; 14:8-16; 16:4, 5; 20:1-18; 21:8, 9). Peru qué nusaana de ñuube nayecheʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ qué nusaana de niníʼ íquebe esperanza ni nápabe de guibánibe ndaaniʼ ti guidxilayú cubi dxi maʼ guni mandar Mesías, gobiernu stiʼ Dios (Gén. 22:15-18; Heb. 11:10TNM). Jesús guníʼ: «Bieche bixhoze tu Abraham zuuya naa dxi guendaʼ» (Juan 8:56). Zanda chinándanu ejemplu stiʼ Abrahán pa guiníʼ íquenu né guendanayecheʼ xi guiráʼ cosa galán zápanu lu ca dxi ni zeeda ca (Rom. 8:21).

Cásica Abrahán, apóstol Pablo ne Silas, xcompañeru, jma gucuá íquecaʼ ca promesa stiʼ Dios. Cumu naguidxi guca fe stícabe la? qué nusaana de ñuucabe nayecheʼ ora bidxiilúcabe guendanagana. Ti biaje guizáʼ feu modo guluucabe palu laacaʼ ne guluucabe laacaʼ ndaaniʼ cárcel. Biblia ná biaʼ galaa gueelaʼ cayuni orar Pablo ne Silas ne cayuundacaʼ para gusisácacaʼ Dios (Hech. 16:23-25). Ne ra guníʼ íquecabe de esperanza ni nápacabe que, bidii ni stipa laacabe ne guyuucabe nayecheʼ purtiʼ cayacanácabe pur nácacabe xpinni Cristu. Pa racaláʼdxinu chinándanu ejemplu stícabe la? cadi guiaandaʼ laanu xi guiráʼ cosa galán ribeendú tuuxa ora guni ni ná Dios ne gapa fe (Filip. 1:12-14).

Tiempu riʼ, laaca nuu stale hermanu ni qué huasaana de chuʼ nayecheʼ neca nápacaʼ guendanagana, ne zanda chinándanu ejemplu stícabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, lu beeu noviembre iza 2013, bininá supertifón Haiyan ladu central stiʼ Filipinas. Binitilú ni lidxi jma de ti mil familia de Testigu. Tobi de ca hermanu riʼ nga George, de guidxi Tacloban. Laabe guniʼbe: «Neca bizaaca guiráʼ ngue, nayecheʼ nuu ca hermanu. Dede qué guidxelaʼ ximodo gusieneʼ pabiáʼ nayecheʼ cayuni sentirdu». Pa guiníʼ íquenu xi guiráʼ maʼ biʼniʼ Jiobá pur laanu la? ne gudiʼnu xquíxepeʼ laa la? qué zusaana de chuʼnu nayecheʼ neca guidxaagalunu guendanagana. ¿Xiruʼ maʼ bidii Jiobá laanu para chuʼnu nayecheʼ yaʼ?

XI RAZON NÁPANU PARA CHUʼNU NAYECHEʼ

Razón jma risaca nápanu para chuʼnu nayecheʼ nga purtiʼ xhamígunu Jiobá. Runibiaʼnu Rey stiʼ universu. Laabe nga Bixhózenu, Dios stinu, ne Xhamígunu (Sal. 71:17, 18).

Sti razón nápanu para chuʼnu nayecheʼ nga purtiʼ nabáninu ne zanda guni disfrutarnu de laani (Ecl. 3:12, 13). Ne cumu gulidxi Jiobá laanu ra nuu la? nánnanu xi racalaʼdxiʼ guni ne xi ribézabe gúninu (Col. 1:9, 10). Ne pur nga, nánnanu xi pur nabáninu ne xi cabeza laanu despué. Peru stale binni qué ganna xi pur nabani. Bizeeteʼ Pablo xiñee gadxepeʼ ni ora guníʼ: «Iruti qué huayuuya ni ma naguixhe chaahui Dios para cani nadxii laa. Ne iruti huayuna diaga ni, ne qué huayuu dxi gueeda ni lu xquenda biaani binni guidxilayú. Peru biseenda Dios Espíritu Santu beda uluíʼ ni laanu» (1 Cor. 2:9, 10). Sti razón nápanu para chuʼnu nayecheʼ nga purtiʼ nánnanu xi naguixhe ique Dios guni ne xi racalaʼdxiʼ.

Guzéʼtenu xcaadxi cosa ni maʼ biʼniʼ Jiobá pur xquidxi. Bíʼnibe xiixa para ganda guixá ca pecadu stinu (1 Juan 2:12). Ne pur misericordia stibe nápanu esperanza de guibáninu ndaaniʼ ti guidxilayú cubi ne maʼ cadi candaa para gaca ni (Rom. 12:12). Ne yanna riʼ cudiibe lugar guni adorarnu laabe juntu né ca hermanu stinu ni zeeda gaca casi ti familia sicarú (Sal. 133:1). Ne Biblia cayabi laanu cayapa Jiobá xquidxi de Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ (Sal. 91:11). Pa guiníʼ íquenu guiráʼ ndaayaʼ maʼ bidii Dios laanu riʼ, jmaruʼ si ziuʼnu nayecheʼ (Filip. 4:4).

XI GÚNINU PARA CHUʼNU JMA NAYECHEʼ

¿Ñee zanda chuʼnu jma nayecheʼ la? Jesús guníʼ: «Huayué nia laatu irá ndi ti guieche tu casi nayeche nuaaʼ ne zacá zazaa enda nayeche stitu» (Juan 15:11). Ca diidxaʼ riʼ cayabi cani laanu zanda chuʼnu jma nayecheʼ. Guendanayecheʼ ca zeeda gaca ni casi ti bele. Pa racaláʼdxinu gaca bele ca jma naroʼbaʼ la? naquiiñeʼ uguʼnu yaga luni. Zacaca nga naquiiñeʼ gúninu, para ganda chuʼnu jma nayecheʼ la? caquiiñenu de espíritu stiʼ Dios. Nga runi cadi gusaananu de guinábanu Jiobá espíritu stiʼ ne guiníʼ íquenu cani zeeda lu Biblia, purtiʼ gucuá ni pur espíritu santu (Sal. 1:1, 2; Luc. 11:13).

Sti modo zanda chuʼnu jma nayecheʼ nga guicá íquenu gúninu ni riuulaʼdxiʼ Jiobá (Sal. 35:27; 112:1). ¿Xiñee cuzéʼtenu ndiʼ yaʼ? Purtiʼ bizaʼbe laanu para gúninu ni nabe. Biblia cayabi laanu: «Bidxibi Dios ni dxandíʼ ne biʼniʼ guiráʼ ni ná ca mandamientu stiʼ. Purtiʼ nga nga guiráʼ ni naquiiñeʼ guni binni» (Ecl. 12:13). Nga runi ni jma rusiecheʼ laanu nga guni servirnu Jiobá. *

XI ZABEENDUNU PA CHUʼNU NAYECHEʼ

Pa chuʼnu nayecheʼ la? cadi zuni sentírsinu galán, sínuque zabeendunu xcaadxi cosa. Guzéʼtenu ti ejemplu, ora rúninu ni ná Bixhózenu ni nuu guibáʼ né guendanayecheʼ neca nápanu guendanagana la? rusiéchenu laabe (Deut. 16:15; 1 Tes. 5:16-18). Ne cumu dxandipeʼ nayecheʼ riuʼnu la? racané ni laanu para cadi guiábanu lu materialismo ne rucaa ni laanu gúninu jma sacrificiu pur Reinu stiʼ Dios (Mat. 13:44). Ca cosa cueendunu pur ca sacrificiu ni gúninu riʼ zacané ni chuʼnu jma nayecheʼ, zuni sentirnu galán ne zacanenu para chuʼ xcaadxi binni jma nayecheʼ (Hech. 20:35; Filip. 1:3-5).

Ne pa gúninu stipa pur chuʼnu jma nayecheʼ la? zacané ni para chuʼnu nazaaca. Biblia ná: «Ti ladxidóʼ nayecheʼ la? racané para guianda ra gucaná» (Prov. 17:22). Biáʼsipeʼ ni cá lu Biblia ca né ni guníʼ ti investigador de Universidad de Nebraska (Estados Unidos). Laabe guniʼbe: «Pa nuuluʼ nayecheʼ yanna riʼ ne nuuluʼ sastifechu né modo nabániluʼ la? ni jma seguru nga ziuuluʼ nayecheʼ ne nazaaca lu ca dxi ni zeeda ca».

Casi maʼ bidúʼyanu ca neca nabáninu ti tiempu nabé nagana la? dxandipeʼ zanda guni sentirnu nayecheʼ. Ne para gápanu guendanayecheʼ la? caquiiñeʼ guinábanu Dios gudii espíritu santu laanu, guni estudiarnu Biblia ne guiníʼ íquenu ni guidúʼndanu. Ne pa racaláʼdxinu chuʼnu jma nayecheʼ la? caquiiñeʼ guiníʼ íquenu de guiráʼ ndaayaʼ ni nápanu, chinándanu ejemplu stiʼ xcaadxi xpinni Dios ne gúninu stipa pur gúninu ni ná Jiobá. Zacá laapenu zadúʼyanu biaʼsi ni ná Salmo 64:10: «Binni runi ni jneza ziecheʼ pur Jiobá ne zuyubi laabe para guilá».

^ párrafo 10 Despué zazíʼdinu ti tema ni caníʼ de paciencia lu serie ni caníʼ de ca cualidad ni rudii espíritu santu.