Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee cuyúbinu guilanu ra nuu Jiobá la?

¿Ñee cuyúbinu guilanu ra nuu Jiobá la?

«Jiobá culá xquendanabani ca xpinni; ne nin tobi de cani guyubi laabe para guilá qué zapa donda» (SAL. 34:22).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 49 NE 32

1. ¿Ximodo runi sentir stale xpinni Dios ni ruzuubaʼ diidxaʼ pur donda gulenenu?

TI BIAJE, guizáʼ triste nuu apóstol Pablo dede guníʼ: «Pobre de naa» (Rom. 7:24). Tiempu riʼ, zacaca runi sentir stale xpinni Dios ni ruzuubaʼ diidxaʼ. Neca guiráʼ ca xpinni Cristu rúninu stipa pur gusiéchenu Jiobá, guiranu rucheʼnu purtiʼ gulenenu donda ne nácanu imperfectu. Ne nuu caadxi ni maʼ bíʼnicaʼ ti pecadu naroʼbaʼ riníʼ íquecaʼ qué ziuu dxi guni perdonar Jiobá laacaʼ.

2. a) Casi ná Salmo 34:22, ¿xiñee cadi naquiiñeʼ guni sentir ca xpinni Dios casi ora naʼniʼ donda laacaʼ? b) ¿Xi zazíʼdinu lu tema riʼ? (Biiyaʼ cuadru ni láʼ « ¿Nuu xi rusiidiʼ cani la? o napa cani xiixa significadu?»).

2 Biblia racané laanu chuʼnu seguru cani ruyubi guilá ra nuu Jiobá cadi naquiiñeʼ guni sentircaʼ casi ora naʼniʼ donda laacaʼ (biindaʼ Salmo 34:22). ¿Ximodo nga guyubi tobi guilá ra nuu Jiobá yaʼ? ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para guiáʼ Jiobá laanu ne guni perdonar laanu yaʼ? Zacábinu ca pregunta riʼ ra guidúʼyanu xii nga ca guidxi ra ruxooñeʼ binni para guilá dxiqué ni beeda lu ley ni gucuaa ca israelita ne xi para biquiiñeʼ cani. Dxandíʼ, lu saa Pentecostés ni guca lu iza 33 que nga bidxaa pactu stiʼ Ley que pur stobi. Peru cadi guianda laanu Jiobá nga bidii Ley riʼ. Nga runi, ni ruzeeteʼ ni de ca guidxi ra guxooñeʼ binni para guilá rusiidiʼ ni laanu ximodo ruuyaʼ Jiobá pecadu, ca binni ni guni xiixa pecadu ne ora gaca arrepentir tuuxa. Guidúʼyanu xiñee guyuu ca guidxi riʼ ne ximodo biʼniʼ cani dxiiñaʼ.

«LAAPETU LACUÍ GUIDXI RA GUXOOÑETU PARA GUILATU»

3. ¿Xi rúnicabe ca binni ni guuti ndaaniʼ guidxi Israel?

3 Para Jiobá nabé malu nga guuti ti israelita ti binni. Pa tuuxa guuti ti binni la? hombre ni jma gaxha de familia stiʼ binni ni gutiʼ ca, ni binibiáʼcabe casi «ni chiguquixe rini ni bixii», napa xidé guutibe binni ni biiti que (Núm. 35:19). Ndiʼ rusihuinni né xquendanabani binni ni biiti ca nga riguixe pur biiti tuuxa ni qué guzaabi gastiʼ. Ni chiguquixe rini ni bixii riʼ naquiiñeʼ guni xiixa nagueendaca para cadi gaca biidiʼ layú bidii stiidxaʼ Dios gudii laacabe, purtiʼ Jiobá guníʼ pa guxhii tuuxa rini stiʼ ti binni la? zuni biidiʼ layú que. Ne gúdxibe laacaʼ: «Cadi naquiiñeʼ guni bidiitu layú ra nabézatu» (Núm. 35:33, 34).

4. ¿Xi rizaaca ora guuti ti israelita tuuxa pur accidente?

4 ¿Xi rizaaca ora guuti ti israelita tuuxa pur accidente yaʼ? Dede né ora rizaaca ndiʼ, ni biiti ca rapa donda pur guendaguti stiʼ ti binni ni qué guzaabi gastiʼ (Gén. 9:5). Peru cumu cadi laapebe bíʼnibe ni la? rudii Jiobá lugar guiácabe laabe. Binni ni biiti ca zanda guxooñeʼ ndaaniʼ tobi de ca xhoopaʼ guidxi que, ra zanda guilá de ni chiguquixe rini ni bixii riʼ. Peru qué zanda guireebe de raqué dede dxi gatiʼ sumo sacerdote nuu raqué (Núm. 35:15, 28).

5. ¿Ximodo racané ca guidxi ra bixooñeʼ binni para guilá dxiqué guiene chaahuinu modo naca Jiobá?

5 Gudxi Jiobá Josué cuí ca guidxi que né ca diidxaʼ riʼ: «Laapetu lacuí guidxi ra guxooñetu para guilatu». Nga rusihuinni Dios peʼ nga biʼniʼ mandar guireechú ca guidxi riʼ para iquiiñeʼ cani de ti modo especial o gaca cani sagradu (Jos. 20:1, 2, 7, 8). Nga runi, zanda guinabadiidxanu: «¿Ximodo racané ca guidxi ra bixooñeʼ binni para guilá dxiqué guiene chaahuinu pabiáʼ riáʼ Jiobá? ¿Ne ximodo racané ni laanu guyúbinu guilanu ra nuu Jiobá tiempu riʼ?».

CAQUIIÑEʼ GUINÍʼ NI BIITI CA XI GUCA PARA GUCAADIAGA CA ANCIANU

6, 7. a) ¿Xi naquiiñeʼ guni ca ancianu que pa tuuxa guuti ti binni ne cadi laapeʼ guni ni? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) ¿Xiñee jma galán pa guiniʼné ni biiti que ca ancianu?

6 Ora guuti ti israelita tuuxa pur accidente, naquiiñeʼ guxooñeʼ ndaaniʼ tobi de ca guidxi ra zanda guilá ne casi guiuu ra puertaʼ guidxi que naquiiñeʼ guiníʼ xi bizaaca para «gucaadiaga ca ancianu». Naquiiñeʼ guidxagalúcabe laabe galán (Jos. 20:4). Tiidiʼ si ti tiempu, naquiiñeʼ guseendacabe laabe guidxi ra bizaaca accidente que para guni juzgar ca ancianu de guidxi que laabe (biindaʼ Números 35:24, 25). Pa guihuinni cadi laapebe bíʼnibe pur guutibe, zudiicabe lugar guibiguétabe guidxi ra bixooñebe para guilabe que.

7 ¿Xiñee naquiiñeʼ guiniʼné ni biiti que ca ancianu yaʼ? Purtiʼ laacabe nga naquiiñeʼ gacanécabe chuʼ congregación stiʼ Israel nayá ne gacanécabe ni biiti ca guʼyaʼ pabiáʼ riáʼ Jiobá laa. Ti hombre ni runi estudiar de Biblia bisiene pa ni biiti riʼ qué guiniʼné ca ancianu la? zanda guuticabe laa. Ne laaca guníʼ: «Pa gátibe la? íquebe riaana donda, purtiʼ qué ninabe nicaabe ni cudii Dios laabe para guilabe». Hombre ni cadi laapeʼ biʼniʼ pur guuti riʼ zanda guni xiixa ni gacané laa, peru naquiiñeʼ guyubi ni ne guicaa ni. Pa qué guxooñebe ndaaniʼ tobi de ca guidxi nuu para guilabe riʼ, zanda guuti binni ni chiguquixe rini ni bixii que laabe.

8, 9. ¿Xiñee naquiiñeʼ guyubi ti xpinni Cristu ni maʼ biʼniʼ ti pecadu naroʼbaʼ gacané ca ancianu laa?

8 Tiempu riʼ, ti xpinni Cristu ni maʼ biʼniʼ ti pecadu naroʼbaʼ naquiiñeʼ guyubi gacané ca ancianu de congregación laa. ¿Xiñee nabé risaca gúnibe ni yaʼ? Primé la? purtiʼ Jiobá nga caníʼ lu Stiidxaʼ ca ancianu nga cani naquiiñeʼ gacané tuuxa ni maʼ biʼniʼ ti pecadu naroʼbaʼ (Sant. 5:14-16). Guiropa, purtiʼ ca ancianu ca nga nuu para gacané cani maʼ bichee ne maʼ guca arrepentir para chuulaʼdxiʼ Dios ni gúnicaʼ sti biaje ne gusaanacaʼ ca cosa malu bíʼnicaʼ (Gál. 6:1; Heb. 12:11). Ne guionna, purtiʼ raca nombrar ca ancianu ne rusiidicabe laacaʼ para gacanecaʼ cani maʼ biʼniʼ xiixa pecadu ne maʼ guca arrepentir cadi guni sentircaʼ yuubaʼ nin donda. Ruchaaga Jiobá ca ancianu ca casi ti lugar ra «gucaachilú binni ora cayaba dxacha nisaguié» (Is. 32:1, 2). ¿Cadi dxandíʼ guiráʼ ndiʼ rusihuinni pabiáʼ riáʼ Dios la?

9 Stale xpinni Dios runi sentircaʼ galán ora guiníʼnecaʼ ca ancianu ne gacanécabe laacaʼ. Guidúʼyanu ti ejemplu, ti hermanu láʼ Daniel biʼniʼ ti pecadu naroʼbaʼ, peru gudiʼdiʼ stale beeu ne qué ninabe ñábibe ni ca ancianu. Laapebe guniʼbe: «Cumu maʼ gudiʼdiʼ stale tiempu la? guníʼ iqueʼ maʼ gastiʼ qué zanda gúnicabe para gacanécabe naa». Nabé bidxibi Daniel ñuu tu ñanna xi maʼ biʼniʼ. Ne cada biaje guni orarbe runi sentirbe caquiiñeʼ guinábabe perdón Jiobá primé. Últimu la? biyúbibe gacané ca ancianu laabe. Ora bietenaláʼdxibe ni bizaaca que, guniʼbe: «Dxandíʼ bidxibeʼ guinieniáʼ laacabe de ni bizaaca que. Peru guniesiáʼ ni, dede nasisi bineʼ sentir. Yanna huaxa maʼ gastiʼ zucueeza naa para guneʼ orar Jiobá». Yanna riʼ maʼ qué ruchiiñaʼ conciencia stiʼ Daniel laa, ne cadi tan xadxí de guca nombrarbe siervu ministerial.

«NAQUIIÑEʼ GUXOOÑEBE NDAANIʼ TOBI DE CA GUIDXI RIʼ»

10. ¿Xi naquiiñeʼ guni ti binni ni biiti tuuxa pa racalaʼdxiʼ guiácabe laa?

10 Pa tuuxa cadi laapeʼ guni pur guuti ti binni ne racalaʼdxiʼ guiácabe laa, nagueendaca naquiiñeʼ guxooñeʼ ndaaniʼ tobi de ca guidxi ra zanda guilá ni riaana jma gaxha (biindaʼ Josué 20:4). Zulabe xquendanabánibe pa chindabe nagueenda ndaaniʼ tobi de ca guidxi riʼ ne guiaanabe raqué dede ora gatiʼ sumo sacerdote que. Ndiʼ riníʼ zusaanabe stale cosa, casi dxiiñaʼ stibe, modo nabánibe ne maʼ cadi libre laabe para guni viajarbe (Núm. 35:25). * Peru nabé risaca cani gúnibe riʼ. Pa ni biiti riʼ guiree de guidxi ra nuu para guilá, zusihuinni qué risaca xquendanabani binni ni biiti que ne zaguu xquendanabani ra naxoo.

11. ¿Xi zanda guni ti xpinni Cristu ni gaca arrepentir para gusihuinni dxandipeʼ rusisaca guendariáʼ stiʼ Dios?

11 Tiempu riʼ, ti binni ni guchee ne gaca arrepentir laaca naquiiñeʼ guni xiixa para guiáʼ Dios laa. Naquiiñeʼ gusaanabe cosa malu ni cayúnibe ca tobi si tiru, peru laaca naquiiñeʼ gucaanabe intiica cosa ni zanda gucaa laabe gucheebe. Pur espíritu santu guníʼ apóstol Pablo ca diidxaʼ riʼ de ca xpinni Cristu de Corinto ni maʼ guca arrepentir de ca pecadu stiʼ: «Ucaná ladxidóʼ to modo na Dios, pabiáʼ ucuá ique tu guni tu ni jneza ti ihuinni nga ni cuyubi tu guni tu, pabiáʼ bidxiichi né tu laca laatu ne pabiáʼ bidxibi tu, pabiáʼ gupa tu gana guʼya tu naa, ne pabiáʼ biyubi tu usaba ná tu ni bichee» (2 Cor. 7:10, 11). Pa gúninu stipa pur gusaana de gúninu ti pecadu naroʼbaʼ la? zacá zuuyaʼ Jiobá guizáʼ nuunu xizaa pur ni cazaacanu ne zusihuínninu dxandipeʼ rusisácanu guendariáʼ stiʼ Dios.

12. ¿Xi caadxi cosa zándaca naquiiñeʼ gusaana ti xpinni Cristu de guni para cadi gusaana Dios de guiáʼ laa?

12 ¿Xi ca cosa naquiiñeʼ gusaana ti xpinni Cristu para cadi gusaana Dios de guiáʼ laa yaʼ? Naquiiñeʼ chuʼbe dispuestu gusaanabe dede né ca cosa ni riuuláʼdxibe ni zándaca gucaa laabe gucheebe (Mat. 18:8, 9). Guidúʼyanu ti ejemplu, pa rucaa ca xhamígunu laanu gúninu xiixa cosa ni cadi jneza, ¿ñee zusaananu de guidxaaganu laacabe la? Pa raca nagana para laanu gucueezanu laanu para cadi guidéʼ xhaatanu nisadxuʼniʼ, ¿ñee nuunu dispuestu gucáʼnanu intiica si ni zanda gucaa laanu tiidisunu la? Pa cayúninu stipa pur guni controlarnu ca deseu sexual inmoral nápanu, ¿ñee rucáʼnanu intiica película, página de Internet o intiica cosa ni zanda gucaa laanu guiníʼ íquenu cosa dxabaʼ la? Cadi guianda laanu risaca intiica sacrificiu gúninu pur guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá. Gástiruʼ sti cosa ni jma zanda guniná laanu qué guni sentirnu maʼ bisaana Dios laanu. Peru laaca gástiruʼ sti cosa ni jma zanda gusiecheʼ laanu qué guni sentirnu nadxiibe laanu ne qué zusaanabe de gúnibe ni (Is. 54:7, 8).

«NAPA XIDÉ IQUIIÑEʼ CANI PARA GUILATU»

13. ¿Xiñee zanda guni sentir ni biiti que seguru ne chuʼ nayecheʼ ndaaniʼ guidxi bixooñeʼ para guilá?

13 Ora maʼ nuu binni ni biiti riʼ ndaaniʼ guidxi ra bixooñeʼ para guilá la? maʼ qué zanda gúnicabe laa gastiʼ. Sicaríʼ guníʼ Jiobá de ca guidxi riʼ: «Napa xidé iquiiñeʼ cani para guilatu» (Jos. 20:2, 3). Cadi canábabe gaca juzgar ni biiti ca sti biaje pur ni biʼniʼ. Ne qué zudiicabe lugar chuʼ ni chiguquixe rini ni bixii que ndaaniʼ guidxi riʼ ne guuti laabe. Biaʼ tiempu chuʼbe ndaaniʼ guidxi que, cadi naquiiñeʼ guidxíbibe purtiʼ cayapa Dios laabe. Cadi ndaaniʼ ti cárcel diʼ nuube, purtiʼ zanda gúnibe dxiiñaʼ, gacanebe xcaadxi binni ne gúnibe xhiiñaʼ Dios né guendariuudxi. Zanda guibánibe nayecheʼ ne qué ziaadxaʼ laabe gastiʼ.

Guyuu seguru maʼ biʼniʼ perdonar Jiobá lii. (Biiyaʼ párrafo 14 hasta 16).

14. Ti xpinni Cristu ni maʼ guca arrepentir de ti pecadu naroʼbaʼ, ¿xidé zanda chuʼ seguru?

14 Nuu caadxi xpinni Dios neca maʼ guca arrepentircaʼ de ca pecadu naroʼbaʼ bíʼnicaʼ peru runi sentircaʼ náparucaʼ donda. Dede nuu caadxi de laacaʼ riníʼ íquecaʼ qué zusaana Jiobá de guʼyaʼ laacaʼ casi tuuxa ni nabiidiʼ. Pa zacá runi sentirluʼ, zanda chuʼluʼ seguru riáʼ Jiobá lii ne maʼ biʼniʼ perdonarbe lii. Nga runi cadi guidxíbiluʼ. Daniel, ni bizéʼtenu lu párrafo 9 que, biiyaʼ dxandíʼ ca diidxaʼ ni bizéʼtenu ca. Gucané si ca ancianu laabe guchaabe ne gápabe ti conciencia nayá, oraqueruʼ maʼ gutadxí ladxidoʼbe. Laa guníʼ: «Maʼ cadi naquiiñeʼ ñuneʼ sentir napaʼ donda. Ora maʼ bixá pecadu ca la? maʼ bixá ni tobi si tiru. Casi ná Jiobá que, rinebe cani nuanu ne risaanabe cani zitu de laanu. Maʼ qué zadúʼyanu cani sti biaje». Casi bizéʼtenu que, ora maʼ nuu ni biiti ca ndaaniʼ guidxi ra bixooñeʼ para guilá la? maʼ qué zadxíbibe ni chiguquixe rini ni bixii que. Zacaca ora maʼ biʼniʼ perdonar Jiobá ca pecadu stinu, cadi naquiiñeʼ guidxíbinu guchabe ni lunu o guni juzgarbe laanu sti biaje (biindaʼ Salmo 103:8-12).

15, 16. Ra gánnanu bidii Jesús xquendanabani pur laanu ne naca Sumo Sacerdote stinu, ¿ximodo racané ni laanu?

15 Laanu jma nápanu razón para gápanu confianza riáʼ Jiobá laanu que ca israelita. Casi bidúʼyanu ra bizulú tema riʼ, guníʼ Pablo biʼniʼ sentir qué risaca ne biree gana purtiʼ cadi cuzuubaʼ stiidxaʼ Dios cásipeʼ naquiiñeʼ gácani. Peru neca bidxiilube pecadu que ne ca cosa bíʼnibe ante, guniʼbe: «Rudiee diuxquixe Dios purti Jesucristu zabee naa de laani. Laabe nga Señor stinu» (Rom. 7:25). Cumu guca arrepentirbe la? nánnabe maʼ biʼniʼ perdonar Dios laabe pur Jesús. Bidii Cristu xpida pur laanu, ne zacá rápanu ti conciencia nayá ne ratadxí ladxidoʼno (Heb. 9:13, 14). Ne cumu laabe nga Sumo Sacerdote stinu la? «zanda ulá be cani uchiña be ra nuu Dios ne ma qué zanitilú caʼ, purti qué ziuu dxi gati be, ne nuu be para iníʼ né be Dios pur laacaʼ» (Heb. 7:24, 25). Dxiqué, dxiiñaʼ stiʼ ti sumo sacerdote racané ni ca israelita chuʼcaʼ seguru zuni perdonar Jiobá ca pecadu sticaʼ. Tiempu riʼ, dxiiñaʼ ni napa Jesús casi Sumo Sacerdote jmaruʼ si racané ni laanu chuʼnu seguru «nachaʼhui be, riá be laanu, ne zacá zacané be laanu ora caquiʼñe nu tu acané laanu» (Heb. 4:15, 16).

16 Nga runi, pa racaláʼdxiluʼ guyúbiluʼ guilaluʼ ra nuu Jiobá la? gupa fe sacrificiu stiʼ Jesús. Guníʼ ique para guiráʼ binni ni. Peru gupa fe laaca guca sacrificiu riʼ para lii (Gál. 2:20, 21). Gupa fe sacrificiu riʼ nga ni riquiiñeʼ Dios para guni perdonar ca pecadu ni maʼ bíʼniluʼ. Ne gupa fe sacrificiu riʼ cudii ni lii ti esperanza para guibániluʼ sin gátiluʼ. Sacrificiu stiʼ Jesús ca naca ni ti regalu ni maʼ bidii Jiobá lii.

17. ¿Xiñee racaláʼdxiluʼ guyúbiluʼ guilaluʼ ra nuu Jiobá?

17 Ca guidxi ra bixooñeʼ binni para guilá dxiqué rusihuinni cani pabiáʼ riáʼ Jiobá binni. Pur laacani bisihuinni Dios pabiáʼ risaca guendanabani. Peru laaca rusihuinni cani ximodo racané ca ancianu laanu, ximodo rusihuinni tuuxa dxandíʼ maʼ guca arrepentir ne xiñee zanda chuʼnu seguru runi perdonarbe laanu. ¿Ñee cuyúbinu guilanu ra nuu Jiobá la? Ra nuusibe zanda chuʼnu seguru zalanu (Sal. 91:1, 2). Lu sti tema ca zadúʼyanu ximodo racané ca guidxi ra bixooñeʼ binni para guilá que laanu chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá, ejemplu ni jma naroʼbaʼ de tuuxa ni runi ni jneza ne ni riáʼ.

^ párrafo 10 Caadxi libru ni cuzeeteʼ de ca judíu cusiene rié familia stiʼ binni ni cadi laapeʼ biʼniʼ pur guuti que rindezanecaʼ laabe ndaaniʼ guidxi ra bixooñebe para guilabe.