Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gucáʼnanu modo riníʼ ique binni guidxilayú

Gucáʼnanu modo riníʼ ique binni guidxilayú

«Laguuya gá laatu né cani canayuíʼ ni biree de xquenda biaani binni. Cadi dxandí ni, [...] binni guidxilayú gudixhe ni» (COL. 2:8).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 23 NE 26

1. ¿Xi gudxi apóstol Pablo ca xpinni Cristu para quixhenabe laacaʼ? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

RULUÍʼ si bicaa apóstol Pablo carta stiʼ ra nuu ca xpinni Cristu de Colosas primé biaje bieguyoo ndaaniʼ guidxi Roma dxi mayaca guiree, zándaca lu iza 60 o 61. Luni gúdxibe laacaʼ pabiáʼ risaca guiénecaʼ ca cosa espiritual, laani nga guidúʼyanu ca cosa ca casi ruuyaʼ Jiobá cani (Col. 1:9). Laaca gudixhenabe laacaʼ né ca diidxaʼ riʼ: «Cayabe ni laatu ti cadi tutiica iníʼ diidxa sicarú maca ziguni cre tu laa». Ne laaca guniʼbe: «Laguuya gá laatu né cani canayuíʼ ni biree de xquenda biaani binni. Cadi dxandí ni, sínuque binni guidxilayú gudixhe ni casi na ca naca guidxilayú, ne cadi de Cristu zeeda ni» (Col. 2:4, 8). Despué bisiénebe laacaʼ xiñee cadi jneza caadxi modo nabé riníʼ ique binni guidxilayú ne xiñee zanda chuulaʼdxiʼ binni imperfectu cani. Guzéʼtenu ti ejemplu, zanda gucaa ni tuuxa guni cré jma nuu xpiaaniʼ o jma risaca que xcaadxi. Ngue runi bicaa Pablo carta riʼ ra nuucabe para gacané laacabe gucaanácabe modo riníʼ ique binni guidxilayú ne xcaadxi cosa malu (Col. 2:16, 17, 23).

2. ¿Xiñee chiguidúʼyanu de caadxi modo nabé riníʼ ique binni guidxilayú?

2 Ca binni ni riníʼ ique casi riníʼ ique binni guidxilayú qué rulábicaʼ ca norma stiʼ Jiobá. Pa guidxaagapenu laacabe zándaca guirá fe stinu chaahuiʼ chaahuiʼ. Guiranu zanda guicá modo riníʼ ique binni guidxilayú, purtiʼ rihuinni ni lu televisión, Internet, ra dxiiñaʼ ne ra scuela. Lu tema riʼ zazíʼdinu xi naquiiñeʼ gúninu para cadi guiníʼ íquenu casi riníʼ ique binni guidxilayú. Zadúʼyanu gaayuʼ modo nabé riníʼ ique binni ne ximodo gucáʼnanu cani.

¿ÑEE CAQUIIÑEʼ GUNI CRENU DIOS LA?

3. ¿Xi riníʼ ique stale binni, ne xiñee?

3 «Cadi caquiiñeʼ guneʼ cré Dios para gacaʼ ti binni nachaʼhuiʼ». Ndaaniʼ stale guidxi roʼ, cadi guendaridxagayaa gunadiáganu binni guiníʼ qué runi cré Dios. Zándaca caʼruʼ guiene chaahuicabe pa dxandíʼ nuu Dios o coʼ, peru riuuláʼdxicabe gácacabe libre ne gúnicabe guiráʼ ni riuuláʼdxicabe (biindaʼ Salmo 10:4). Xcaadxi zándaca guiníʼ ique nuu xpiaaniʼ ora guiníʼ cadi caquiiñeʼ guni cré Dios para gapa principiu ni jneza.

4. ¿Ximodo zanda guinínenu ti binni ni qué runi cré guyuu tu bizáʼ guiráʼ cosa ni nuu?

4 ¿Ñee jneza nga guni crenu guirutiʼ bizáʼ guiráʼ ca cosa ni nuu la? Pa gacaláʼdxinu guicabi ciencia laanu la? zándaca jmaruʼ si zuchenda guiráʼ ni rusiidicabe laanu. Peru cadi nagana respuesta ca. Cásica ca yoo ca guyuu tu bizáʼ cani la? guiráʼ ni nabani laaca guyuu tu bizáʼ laacaʼ. Dede ca célula jma nahuiiniʼ jma stale cosa napa cani que ca yoo ca, purtiʼ stubi cani ridale cani, ti cosa ni qué zanda guni ti yoo. Guyáʼ ca célula ca para gutópacaʼ información ni caquiiñeʼ ne gutiidiʼ cani ca información ca para ganda guzáʼ cani copia sticaʼ. ¿Tu laa bizáʼ cani zacá yaʼ? Lu Biblia zeeda respuesta ca: «Guiráʼ yoo nuu tu bizáʼ laa, peru ni bizáʼ guiráʼ xixé ni nuu nga Dios» (Heb. 3:4).

5. ¿Xi zanda guininu de ora riníʼ ique binni cadi caquiiñeʼ guni cré Dios para ganna xi nga ni jneza ne ni cadi jneza?

5 Yanna, ¿xi zanda guininu de ora riníʼ ique binni cadi caquiiñeʼ guni cré Dios para ganna xi nga ni jneza ne ni cadi jneza yaʼ? Biblia ruzeeteʼ dede ca binni ni qué runi cré Dios zanda gápacaʼ principiu galán (Rom. 2:14, 15). Guzéʼtenu ti ejemplu, zanda guni respetárcabe ne gannaxhiicabe bixhózecabe ne jñaacabe. Peru, pa qué guiénecabe Jiobá nga ni bizáʼ guiráʼ cosa ne laa nga napa derechu para guiníʼ xii nga jneza ne ni cadi jneza la? zanda guicaacabe decisión ni guniná laacabe despué (Is. 33:22). Stale binni rudii cuenta pur guiráʼ ca cosa malu cazaaca ndaaniʼ Guidxilayú riʼ cusihuinni cani caquiiñeʼ gacané Dios binni (biindaʼ Jeremías 10:23). Nga runi, naquiiñeʼ gúninu stipa pur cadi guiníʼ íquenu cadi caquiiñeʼ guni crenu Dios nin chinándanu ca principiu stiʼ para guicaanu decisión jneza (Sal. 146:3).

¿CAQUIIÑENU RELIGIÓN LA?

6. ¿Xi riníʼ ique stale binni de religión?

6 «Cadi caquiiñeʼ chuaaʼ ndaaniʼ ti religión para guibaneʼ nayecheʼ». Modo riníʼ ique binni riʼ nabé riuulaʼdxiʼ cani runi cré ribee religión gana binni ni ne riníʼ íquecaʼ qué riquiiñeʼ ni paxaraa. Ne stale religión ruxhélecaʼ binni de Dios purtiʼ rusiidicaʼ runi castigarbe ca binni malu ndaaniʼ infiernu, rucaacabe laacaʼ gudiicaʼ bueltu ne riuu cani lu política. Nga runi, qué ridxagayaanu zé dxi jma stale binni riníʼ cadi caquiiñeʼ chuʼ ndaaniʼ ti religión para guibani nayecheʼ. Zándaca guiníʼcabe runi crécabe Dios, peru qué racaláʼdxicabe chúʼcabe ndaaniʼ ti religión.

7. ¿Xiñee racané religión ni dxandíʼ laanu guibáninu nayecheʼ?

7 ¿Ñee dxandíʼ cadi caquiiñeʼ chuʼnu ndaaniʼ ti religión para guibáninu nayecheʼ la? Dxandíʼ zanda guibáninu nayecheʼ sin chuʼnu ndaaniʼ religión ni cadi dxandíʼ. Peru pa qué gaca xhamígunu Jiobá, qué ziuu dxi chuʼnu nayecheʼ, purtiʼ laa naca ti Dios nayecheʼ (1 Tim. 1:11). Guiráʼ ni rúnibe, rúnibe ni para gacanebe xcaadxi, ne laanu ca xpínnibe nuunu nayecheʼ purtiʼ jma ricá íquenu gacanenu sti binni (Hech. 20:35). Guzéʼtenu ti ejemplu, racané religión ni dxandíʼ ca familia ca guibánicaʼ nayecheʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ rusiidiʼ ni laanu gusisácanu xheelanu ne cadi guchéʼnenu laa, gusiniisi tobi ca xiiñiʼ jneza ne gannaxhiinu familia stinu de guidubi ladxidoʼno. Racané religión ni dxandíʼ ca xpinni Dios chuʼcaʼ tobi si ne chuʼcaʼ nayecheʼ ndaaniʼ congregación sticaʼ ne gácacaʼ casi ti familia nayecheʼ ni nuu lu guidubi Guidxilayú (biindaʼ Isaías 65:13, 14).

8. ¿Ximodo zanda iquiiñenu Mateo 5:3 para guiníʼ íquenu xi runi laanu nayecheʼ?

8 ¿Xi zanda guininu ora riníʼ ique binni zanda guibani nayecheʼ sin guni ni ná Dios yaʼ? Guiníʼ íquenu ndiʼ: ¿xi runi laanu nayecheʼ? Nuu binni runi sentir galán pur carrera stiʼ, pur ti deporte o xiixa ni riuulaʼdxiʼ guni. Xcaadxi riuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ xiixa para familia sticaʼ ne ca xhamígucaʼ. Neca racané ca cosa riʼ laanu guni sentirnu galán, nuu xiixa ni zanda gacané laanu para cadi gusaana de chuʼnu nayecheʼ. Ni runi laanu gadxé de ca maniʼ ca nga, laanu zanda gunibiaʼnu ni bizáʼ laanu ne gúninu ni ná. Rusiecheʼ ndiʼ laanu purtiʼ zacá bizaʼbe laanu. Biblia ná: «Nayecheʼ nuu cani nanna caquiiñecaʼ Dios, purtiʼ sticaʼ Reinu ni nuu guibáʼ» (Mateo 5:3, TNM). Nga runi, riéchenu ne riuʼnu gana ora chuʼnu tobi si né ca hermanu stinu para guni adorarnu Jiobá (Sal. 133:1). Ne laaca riuʼnu nayecheʼ chuʼnu lade ti familia ni nuu tobi si, gápanu ti guendanabani nayá ne ti esperanza sicarú.

¿ÑEE CAQUIIÑENU LEY NI GABI LAANU XIMODO GUIBÁNINU LA?

9. a) ¿Ximodo ruuyaʼ binni guidxilayú gapa binni relación sexual? b) ¿Xiñee rusiidiʼ Biblia cadi naquiiñeʼ gapa binni relación sexual né tuuxa ni cadi xheelaʼ?

9 «Gastiʼ naca gapa binni relación sexual ne tuuxa ni cadi xheelaʼ». Zándaca nuu tu guiníʼ ique para guʼnuʼ ni chuuláʼdxiluʼ nga guendanabani riʼ ne gastiʼ naca gapa binni relación sexual ne tuuxa ni cadi xheelaʼ. Peru Biblia rusiidiʼ cadi naquiiñeʼ gapa binni relación inmoral, nga runi ca xpinni Cristu qué rudiʼnu lugar guizaaca ni ládenu * (biindaʼ 1 Tesalonicenses 4:3-8). Cumu Jiobá bizáʼ laanu la? napa derechu para guiníʼ xi zanda gúninu o xi qué zanda. Ne laabe bidiibe derechu gunaa ne hombre gápacaʼ relación sexual ora si maʼ bichaganacaʼ. Rudii Dios laanu ley purtiʼ nadxii laanu ne purtiʼ nánnabe zacané ni laanu. Ora runi ca familia ca ni ná ca ley riʼ, rannaxhiisaacaʼ ne rápacaʼ respetu laacaʼ, ne runi sentircaʼ seguru. Zuni castigar Jiobá cani laapeʼ guni pur qué chinanda ca ley stiʼ (Heb. 13:4).

10. Laanu ca xpinni Cristu, ¿xi naquiiñeʼ gúninu para gucáʼnanu ca pecadu sexual?

10 Biblia rusiidiʼ laanu ximodo gucáʼnanu ca pecadu sexual. Ti modo gúninu ni nga gápanu laanu ne cani ridúʼyanu. Jesús guníʼ: «Peru naa rabe laatu, neca chuʼlaʼdxi si tuuxa ti gunaa ni cadi xheelaʼ, ne icá ique chuʼ né laabe la? ma bichee, neca qué ñuu né pe laabe. Pa nuu xiixa ruuya lu ne ruquiinde ni lii guʼnu ni cadi jneza la? bixele de laani» (Mat. 5:28, 29). Nga runi, ca xpinni Cristu qué zuuyacaʼ pornografía ne qué zucaadiágacaʼ canción ni napa letra dxabaʼ. Apóstol Pablo bicaa: «Nga runi, lagaxha irá ni zeeda de guidxilayú ri ndaani ladxidóʼ to. Nin tobi de laatu cadi chuʼ né ni cadi xheelaʼ» (Col. 3:5). Ne laaca naquiiñeʼ gucueezanu ni riníʼ íquenu ne ni rininu (Efes. 5:3-5).

¿ÑEE NAQUIIÑEʼ IQUIIÑENU XQUENDANABÁNINU PARA GÁPANU TI CARRERA LU GUIDXILAYÚ RIʼ LA?

11. ¿Xiñee zándaca chuulaʼdxiʼ caadxi binni iquiiñeʼ xquendanabani para gapa ti carrera lu Guidxilayú riʼ?

11 «Ni zacané lii guibániluʼ nayecheʼ nga iquiiñeluʼ xquendanabániluʼ para gápaluʼ ti carrera». Stale binni rábicaʼ laanu iquiiñenu tiempu ne stipa stinu para gápanu ti carrera lu Guidxilayú riʼ. Zándaca zábicabe laanu zacá zabáninu galán, zácanu tuuxa ne zápanu bueltu. Nga nga ni riguixhe ique stale binni guni primé lu xquendanabani, pur nga runi zándaca dede né caadxi de ca xpinni Cristu guiníʼ íquecaʼ zacá.

12. ¿Dxandíʼ nga ribani tuuxa nayecheʼ ora gapa ti carrera lu Guidxilayú riʼ la?

12 ¿Ñee dxandíʼ ribani binni nayecheʼ ora gunduuxeʼ ti carrera, gaca tuuxa ne gusisácacabe laa la? Coʼ. Guietenaláʼdxinu xi bizaaca Binidxabaʼ. Laa guizáʼ guyuulaʼdxiʼ ñuni xcaadxi ni ná ne nusisácacabe laa. Peru, neca bíʼnibe ni biaʼ gunda, cadi nuube nayecheʼ sínuque cadxiichibe (Mat. 4:8, 9; Apoc. 12:12). Huaxiéʼ nayecheʼ runi sentir tuuxa ora rapa ti carrera lu Guidxilayú riʼ. Qué zanda guchaaganu ni né guendanayecheʼ ni runi sentirnu ra gacanenu xcaadxi binni gunibiáʼ Jiobá ne cani rusiidibe para guibani binni sin gatiʼ. Ne lu Guidxilayú riʼ, ra nabé riuulaʼdxiʼ binni tiidiʼ lu stobi, rucaa ni binni gapa envidia ne rucaa ni laanu chuuláʼdxinu guisácanu jma que xcaadxi. Peru últimu la? rudiʼnu cuenta pur gana si cani purtiʼ zeeda gaca ni casi ora ñacaláʼdxinu ninaazenu bi né nanu (Ecl. 4:4).

13. a) ¿Ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu dxiiñaʼ stinu? b) Casi ná carta ni bicaa Pablo ra nuu ca xpinni Cristu de Tesalónica, ¿xi gucané laabe chuʼbe nayecheʼ?

13 Dxandíʼ guiranu nápanu xidé gúninu dxiiñaʼ para gápanu ni guibaninenu né cadi malu diʼ gúninu dxiiñaʼ ni riuuláʼdxinu. Peru cadi naquiiñeʼ gusisácanu dxiiñaʼ ca jma. Jesús guníʼ: «Iruti zanda gapa chupa xpixuaana ne guni ni na iropa cabe tobi si tiru, purti jma zanaxhii be tobi ne zaca nanalaʼdxi be stobi, o pacaa jma zacá nú be ngue ne qué zazaalaʼdxi be stobi que. Zaqueca qué zanda di ganaxhii tu Dios ne ganaxhii ca tu bidxichi» (Mat. 6:24). Ora gúninu xhiiñaʼ Jiobá ne gusíʼdinu xcaadxi binni de Stiidxabe ca nga ni jma risaca para laanu la? dxandipeʼ riuʼnu nayecheʼ. Gunna apóstol Pablo ni pur cani gudiʼdiʼ. Dxi nácabe joven ni jma bisaca para laabe nga carrera ni gúpabe ndaaniʼ religión stiʼ ca judíu que, ne laaca ñanda ñápabe stale cosa risaca. Peru ni dxandipeʼ gucané laabe chuʼbe nayecheʼ nga iquiiñebe xquendanabánibe para guni predicarbe ne gacanebe binni gaca discípulo, ne gúʼyabe ximodo ruchaa stiidxaʼ Jiobá xquendanabani binni (biindaʼ 1 Tesalonicenses 2:13, 19, 20). Gástiruʼ sti cosa ni guchá tipa ladxidoʼno.

De dxandipeʼ riéchenu ora gacanenu binni gunibiáʼ Dios ne cani rusiidiʼ. (Biiyaʼ párrafo 12 ne 13).

¿ZANDA GUNI CHAAHUIʼ BINNI CA GUENDANAGANA NI NUU LU GUIDXILAYÚ LA?

14. ¿Xiñee zándaca stale tu ziuulaʼdxiʼ guiníʼ ique zanda guni chaahuiʼ binni ca guendanagana stiʼ?

14 «Zanda guni chaahuiʼ binni ca guendanagana stiʼ». Modo riníʼ ique binni riʼ zándaca stale tu chuulaʼdxiʼ ni purtiʼ pa dxandíʼ ni la? cadi caquiiñeʼ binni de Dios ne zanda gúnicaʼ ni gacaláʼdxicaʼ. Ne zándaca ruluíʼ dxandíʼ ni, purtiʼ caadxi estudiu ni huayaca rusihuinni maʼ zixiéʼ guerra, guendaquéiquiiñeʼ, guendahuará, ne guendapobre. Ti informe bizeeteʼ: «Maʼ ziyaca chaahuiʼ modo nabani binni guidxilayú purtiʼ maʼ gudixhe íquecaʼ gúnicaʼ Guidxilayú riʼ ti lugar jma galán». ¿Ñee dxandíʼ nga la? ¿Ñee dxandíʼ nga maʼ cayuni chaahuiʼ binni guiráʼ guendanagana ni huayapa biaʼ tiempu ni maʼ gudiʼdiʼ ca la? Guidúʼyanu.

15. ¿Xi cusihuinni pabiáʼ naroʼbaʼ ca guendanagana cayapa binni yanna?

15 Guerra. Lu guiropaʼ guerra mundial ni maʼ guca zándaca guti biaʼ 60 millón de binni. Ne rihuinni dxíchica dede dxi biluxe Segunda Guerra Mundial qué ganda gucueeza binni ca guerra ca. Lu iza 2015, biaʼ 65 millón binni biree de xquidxi ne yendeza sti ladu pur guerra o pur guzanándacabe laacaʼ, nga rusihuinni pabiáʼ maʼ bidálecabe. Ca cálculo ni bíʼnicabe ná iza ca si gupa xidé bisaana 12,4 millón binni lidxi. Guendaquéiquiiñeʼ. Neca maʼ zixiéʼ caadxi guendaquéiquiiñeʼ chupa chonna lugar, zidale xcaadxi cosa ni caguu xizaa binni, casi ra iquiiñecabe computadora o xcaadxi cosa casi laani para gúnicabe xiixa ni cadi jneza, guninacaʼ familia sticaʼ ne guuticaʼ binni para guchíbicaʼ gobiernu. Ne stale binni ná jma maʼ stale tu ribaʼnaʼ. Rihuinni dxíchica qué zanda gucueeza binni guendaquéiquiiñeʼ. Guendahuará. Nuu caadxi de laacani ni randa runi controlárcabe. Peru lu ti informe ni guca lu iza 2013 bizeeteʼ guiráʼ iza rati gaʼ millón binni ante gusaacaʼ 60 iza pur guendahuará de corazón, derrame cerebral, cáncer ne dxiña. Guendapobre. Bancu Mundial ná maʼ bidale binni guizáʼ pobre guidxi África, lu iza 1990 que guyuu 280 millón ne lu iza 2012 maʼ gúcacabe 330 millón.

16. a) ¿Xiñee qué ganda cuee sistema económico ne políticu ca guendanagana stiʼ binni guidxilayú? b) ¿Xi ndaayaʼ rieeteʼ lu Isaías ne lu Salmo zedané Reinu stiʼ Dios?

16 Qué ridxagayaanu cani cazaaca riʼ. Sistema políticu ne económico nuu cani lu náʼ binni ni ruyubi para laasi ni qué zanda cuee guerra, guendaquéiquiiñeʼ, guendahuará ne guendapobre. Reinu si stiʼ Dios zanda cuee cani. Guidúʼyanu xi zuni Reinu stiʼ Jiobá pur binni guidxilayú. Guerra. Zabee Reinu stiʼ Dios guiráʼ ni rucaa binni guni guerra: laacani nga guyubi binni puru para laasi, qué rúnicaʼ ni jneza, riníʼ íquecaʼ jma risaca xquídxicaʼ, religión ni cadi dxandíʼ dede né Binidxabaʼ (Sal. 46:8, 9). Guendaquéiquiiñeʼ. Cayuni Reinu stiʼ Dios xiixa ni qué zanda guni nin sti gobiernu: cusiidiʼ ni millón binni gannaxhiisaa ne gapasaacaʼ confianza laacaʼ (Is. 11:9). Guendahuará. Zuni Jiobá ca xpinni nazaaca (Is. 35:5, 6). Guendapobre. Zabee Jiobá ni ne zacané xquidxi chuʼ nazaaca ne chuʼ galán en sentidu espiritual, ni jma risaca que ca cosa material (Sal. 72:12, 13).

«LAUYUBI GANNA TU MODO ICABI TU LAACAʼ»

17. ¿Ximodo zanda gucáʼnanu modo riníʼ ique binni guidxilayú?

17 Ora gunadiáganu xiixa gadxé si de ni runi crenu la? guyúbinu gánnanu xi ná Biblia ne guinínenu tuuxa hermanu ni nanna stale. Guiníʼ íquenu xiñee riuulaʼdxiʼ binni guiníʼ ique zacá, xiñee cadi jneza ni ne ximodo zanda gusihuínninu cadi dxandíʼ ni. Guiranu zalanu de guirá modo riníʼ ique binni guidxilayú pa chinándanu conseju bidii apóstol Pablo ca xpinni Cristu de Colosas: «Lasá jneza nezalú cani qué runi cre» ne «lauyubi ganna tu modo icabi tu laacaʼ» (Col. 4:5, 6).

^ párrafo 9 Nuu binni riquiiñeʼ relatu ni zeeda lu Juan 7:53–8:11 para guiníʼ ti binni si ni qué gapa pecadu nga zanda guiníʼ cadi jneza ni cayuni ti binni ni riuuné xheelaʼ stobi. Peru zándaca qué gánnacabe pa cadi zeeda relatu ca lu ca guiʼchiʼ original gucuá Biblia. Ley ni bidii Jiobá ca israelita que ná pa gatané ti hombre xheelaʼ sti hombre, naquiiñeʼ gatiʼ guirópacabe (Deut. 22:22).