Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Guca nadxibalú [...] ne biʼniʼ ni naguixhe íqueluʼ gúniluʼ»

«Guca nadxibalú [...] ne biʼniʼ ni naguixhe íqueluʼ gúniluʼ»

«Guca nadxibalú ne nadipaʼ ne biʼniʼ ni naguixhe íqueluʼ gúniluʼ. Cadi guidxíbiluʼ ne cadi gacadítiluʼ, purtiʼ Jiobá [...] nuuné lii» (1 CRÓN. 28:20).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 23 NE 29

1, 2. a) ¿Xi dxiiñaʼ nabé risaca gucuaa Salomón? b) ¿Xiñee nabé guyuu David xizaa?

GULÍ Jiobá Salomón para guʼyaʼ cuí yuʼduʼ stiʼ Jerusalén, tobi de ca dxiiñaʼ jma risaca ni huayaca biaʼ tiempu huabani binni. Naquiiñeʼ guidxagayaa binni yoo que ne gunibiáʼcabe ni ndaaniʼ guiráʼ guidxi tantu galán ni. Peru ni jma risaca nga purtiʼ laani nga gueeda gaca lidxi Jiobá, Dios ni dxandíʼ (1 Crón. 22:1, 5, 9-11).

2 Gupa rey David confianza zacané Dios Salomón, peru nabé guyuube xizaa purtiʼ nahuiiniruʼ ne qué gánnapeʼ stale. ¿Ñee zaca Salomón nadxibalú ne zaná guicaa dxiiñaʼ de gucuí yuʼduʼ que la? ¿Ñee zaca ni nagana para laabe purtiʼ si nahuiinirube ne huaxieʼruʼ nánnabe la? Pa racalaʼdxiʼ Salomón gaca dxiiñaʼ que jneza la? naquiiñeʼ gaca nadxibalú ne guzulú guni ni.

3. ¿Xiñee guca David ti ejemplu para Salomón pur modo guca nadxibalú?

3 Nanna dxíchinu stale nga ni biziidiʼ Salomón de pabiáʼ nadxibalú guca David, bixhoze. Dxi guca David nahuiiniʼ bidxelasaané maniʼ duxhuʼ ni gucalaʼdxiʼ ñó ca dendxuʼ stiʼ bixhoze (1 Sam. 17:34, 35). Laaca gúcabe nadxibalú ora bidxelasaabe gigante Goliat. Pur gucané Dios David, biitibe hombre ni nanna tinde riʼ né ti guié lisu (1 Sam. 17:45, 49, 50).

4. ¿Xiñee ngue naquiiñeʼ gaca Salomón nadxibalú?

4 Nanna dxíchinu, biáʼsipeʼ David nga binni ni caquiiñeʼ cuʼ gana Salomón para gaca nadxibalú ne gucuí yuʼduʼ que (biindaʼ 1 Crónicas 28:20). Pa ñaca nidxibi Salomón, ñándaca que lica nuzulú dxiiñaʼ gucuaa que, ne jma feu ngue que ñúnibe ti dxiiñaʼ ni cadi galán.

5. ¿Xiñee caquiiñeʼ gácanu nadxibalú?

5 Cásica Salomón, laanu laaca caquiiñeʼ gacané Jiobá laanu para gácanu nadxibalú ti ganda gúninu dxiiñaʼ ni bisaananebe laanu. Pur nga la? guidúʼyanu ejemplu stiʼ caadxi binni de dxiqué ni bisihuinni naca nadxibalú. Laga cadúʼyanu cada tobi de laacani, guiníʼ íquenu ximodo zanda gácanu nadxibalú ne gúninu ni maʼ gudixhe íquenu.

EJEMPLU STIʼ CAADXI BINNI NI GUCA NADXIBALÚ

6. ¿Xi jma ridxagayaaluʼ de modo guca José nadxibalú?

6 Guiníʼ íquenu pabiáʼ nadxibalú guca José dxi gunabaʼ xheelaʼ Potifar laabe ñatanebe laa. Nánnabe pa gucaanabe gunaa que zápabe guendanagana. Peru gúcabe nadxibalú ne nagueenda ca bicaanabe laa, qué lica niníʼ íquebe ni chupa biaje (Gén. 39:10, 12).

7. Bisiene ximodo bisihuinni Rahab nadxibalú (biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

7 Yanna guidúʼyanu ejemplu stiʼ Rahab, ti gunaa guleza Jericó. Dxi guyé chupa hombre yegundaachiʼ guidxi que ra lídxibe, ñándaca nidxíbibe ne qué ninabe ñacanebe laacaʼ. Peru, cumu gúpabe confianza Jiobá la? gúcabe nadxibalú para bicaachibe laacaʼ ne gucanebe laacaʼ guxooñecaʼ (Jos. 2:4, 5, 9, 12-16). Biʼniʼ crebe Jiobá nga Dios ni dxandíʼ ne zuni xiixa para gudii layú que ca israelita. Pur ngue, qué nidxíbibe binni, casi rey stiʼ Jericó ne ca hombre stiʼ. Pur gúcabe nadxibalú, laabe ne familia stibe bilácabe (Jos. 6:22, 23).

8. Ra guca Jesús nadxibalú, ¿ximodo gucané ejemplu stibe ca apóstol?

8 Ca apóstol ni bizuubaʼ diidxaʼ stiʼ Jesús que laaca bisihuínnicaʼ gúcacaʼ nadxibalú. Maca biiyacabe pabiáʼ nadxibalú guca Jesús, ne ngue bicaa laacabe chinándacabe ejemplu stibe (Mat. 8:28-32; Juan 2:13-17; 18:3-5). Dxi biʼniʼ mandar ca saduceu ca apóstol que gusaanacaʼ de guiniʼcaʼ de Jesús, qué ninacaʼ ñúnicaʼ ni (Hech. 5:17, 18, 27-29).

9. Casi ná 2 Timoteo 1:7, ¿tu laa racané laanu para gácanu nadxibalú?

9 Gudixhe ique José, Rahab, Jesús ne ca apóstol que gúnicaʼ ni jneza. Gúcacabe nadxibalú purtiʼ gúpacabe confianza Jiobá, cadi pur gúpacabe confianza laca laacabe. Ora guidxaagalunu xiixa guendanagana ra caquiiñeʼ gusihuínninu nácanu nadxibalú, gápanu confianza Jiobá ne cadi laca laanu (biindaʼ 2 Timoteo 1:7). Guidúʼyanu xiñee caquiiñeʼ gácanu nadxibalú ndaaniʼ familia ne ndaaniʼ congregación.

RA CAQUIIÑEʼ GÁCANU NADXIBALÚ

10. ¿Xiñee caquiiñeʼ gaca ca joven xpinni Cristu nadxibalú?

10 Ca joven xpinni Cristu ridxaagalucaʼ stale guendanagana ra caquiiñeʼ gusihuínnicaʼ nácacaʼ nadxibalú para cadi gucheenecaʼ Jiobá. Ejemplu stiʼ Salomón zanda gacané laacabe stale. Guca Salomón nadxibalú ra gudixhe ique guni ni jneza ne guiluxe gucuí yuʼduʼ que. Dxandíʼ, cani napa xiiñiʼ zanda guluiʼcaʼ laacabe xi gúnicabe ne nga nga dxiiñaʼ nuu lu nacaʼ gúnicaʼ. Peru nuu decisión risaca ni naquiiñeʼ guicaa ca joven ca stúbicaʼ (Prov. 27:11). Naquiiñeʼ gúʼyacabe tu gaca xhamígucabe, ximodo gaca divertírcabe, xi gúnicabe para chúʼcabe nayá en sentidu moral ne padxí chuʼnísacabe. Naquiiñeʼ gácacabe nadxibalú para guiníʼ ique chaahuicabe xi gúnicabe, purtiʼ cayúnicabe ni qué riuulaʼdxiʼ Binidxabaʼ, ni cayuni burla Dios ne ca norma stiʼ.

11, 12. a) ¿Ximodo bisihuinni Moisés nadxibalú? b) ¿Ximodo zanda chinanda ca joven ejemplu stiʼ Moisés?

11 Ti cosa risaca naquiiñeʼ guiníʼ ique ca joven ca nga xi gúnicaʼ lu ca dxi ni zeeda ca. Ndaaniʼ caadxi guidxi rucaacabe ique ca joven ca checaʼ universidad ne gápacaʼ ti dxiiñaʼ ra guiáxacaʼ galán. Ndaaniʼ xcaadxi guidxi la? huaxiéʼ napa binni bueltu ne ca joven ca jma ricá íquecaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ para gacanecaʼ binnilídxicaʼ. Pa cadíʼdiluʼ lu tobi de cani bizéʼtenu riʼ, guníʼ ique ejemplu stiʼ Moisés. Cumu biniisibe ndaaniʼ lidxi xiiñidxaapaʼ faraón la? ñándaca niguixhe íquebe ñácabe tuuxa risaca ne ñácabe ricu. Zándaca nabé bicaa familia stibe de Egipto, ca maestru stibe ne ca consejeru stiʼ rey que laabe gúnibe ni. Peru qué ninabe, sínuque gúcabe nadxibalú ne gudixhe íquebe gúnibe xhiiñaʼ Dios. Zeʼ si Moisés de Egipto ne qué niná ñaca ricu, gupa confianza Jiobá (Heb. 11:24-26). Ngue runi guluu Dios ndaayaʼ laabe, ne zaguuruʼ ndaayaʼ laabe lu ca dxi ni zeeda ca.

12 Ora rinanda ca joven ca ejemplu stiʼ Moisés ne jma ricá íquecaʼ gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios ne quíxhecaʼ Reinu primé lu xquendanabánicaʼ la? ricaacaʼ stale ndaayaʼ. Zacané Jiobá laacabe para ganda gápacabe ca cosa ni caquiiñeʼ binnilídxicabe. Lu primé siglu que, biquiiñeʼ joven Timoteo xquendanabani para guni xhiiñaʼ Dios, ne lii laaca zanda guʼnuʼ ni * (biindaʼ Filipenses 2:19-22).

¿Ñee maʼ gudixhe íquenu gácanu nadxibalú lu intiica si gúninu lu xquendanabáninu la? (Biiyaʼ párrafo 13 dede 17).

13. Ra guca ti baʼdudxaapaʼ xpinni Cristu nadxibalú, ¿ximodo gucané ni laabe?

13 Guidúʼyanu ni bizaaca ti baʼdudxaapaʼ de Alabama (Estados Unidos). Gupa xidé gúcabe nadxibalú para gúpabe meta espiritual. Laabe guniʼbe: «Nabé natuí gucaʼ. Nagana raca para naa guinieniáʼ binni ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu. Jmaruʼ si lu predicación, purtiʼ ridxibeʼ guxhidxenaʼyaʼ ra puertaʼ lidxi ti binni ni qué runebiaʼyaʼ». Peru gucané bixhózebe ne jñaabe laabe ne xcaadxi hermanu para gunda bigaandabe meta de gácabe precursora regular. Laabe nabe: «Guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ rucaa ni lii guiníʼ íqueluʼ ni jma galán guʼnuʼ lu xquendanabániluʼ nga cheluʼ universidad, gácaluʼ famoso ne gápaluʼ bueltu ne stale cosa. Peru huaxiéʼ si tu rugaanda gapa guiráʼ nga. Ni rugaanda si stale binni nga gapa estrés ne gacaná. Peru naa la? nabé nayecheʼ riuaaʼ purtiʼ cayuneʼ xhiiñaʼ Jiobá ne runeʼ sentir bigaandaʼ guiráʼ ni gudixheʼ iqueʼ».

14. ¿Pora nga naquiiñeʼ gusihuinni ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ nácacaʼ nadxibalú?

14 Ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ laaca nápacaʼ xidé gácacaʼ nadxibalú. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca gatigá guinabaʼ jefe stícabe laacabe gúnicabe dxiiñaʼ hora extra dxipeʼ maʼ gudíxhecabe gúnicabe adoración en familia, guireecabe predicación o dxi nápacabe reunión. Riquiiñeʼ gácacabe nadxibalú para guiníʼcabe coʼ cada biaje guizaaca ndiʼ. Zacá zudiicabe ti ejemplu galán ca xiiñicabe. Peru, zándaca qué gudii tuuxa lugar guni ca xiiñiʼ xiixa ni xcaadxi hermanu de congregación rudiicaʼ lugar guni xiiñicaʼ. ¿Xi guni binni riʼ para gusiénebe ca hermanu riʼ pa guinabadiidxacaʼ laabe xiñee qué rudiibe lugar ca xiiñibe yaʼ? Naquiiñeʼ gácabe nadxibalú para gusiénebe ni né respetu.

15. ¿Ximodo zanda gacané Salmo 37:25 ne Hebreos 13:5 cani napa xiiñiʼ?

15 Cani napa xiiñiʼ, rusihuínnicaʼ nácacaʼ nadxibalú ora racanecaʼ ca xiiñicaʼ para quíxhecaʼ meta espiritual ne ugaandacaʼ cani. Zándaca nuu de cani napa xiiñiʼ qué rinacaʼ cuʼcaʼ gana xiiñicaʼ ti iquiiñeʼ xquendanabani para gaca precursor, cheʼ ti lugar ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar, chiguni dxiiñaʼ Betel o guni dxiiñaʼ ra cabí Yoo stiʼ Reinu ne Salón de Asamblea. Zándaca ridxíbicabe maʼ qué zanda gapa xiiñicabe laacabe ora maʼ huaniisicabe. Peru, pa nuu xpiaanicabe la? zusihuínnicabe nadxibalúcabe ne zápacabe fe zuni cumplir Jiobá ca promesa stiʼ (biindaʼ Salmo 37:25; Hebreos 13:5). Ora rudii binni ejemplu galán riʼ ca xiiñiʼ, racanecaʼ laacabe gácacabe nadxibalú ne gápacabe confianza Jiobá (1 Sam. 1:27, 28; 2 Tim. 3:14, 15).

16. a) ¿Xi huayuni caadxi de cani napa xiiñiʼ para gacanecaʼ laacabe gápacabe meta espiritual? b) ¿Ximodo huayacané ndiʼ ca xiiñicabe?

16 Guidúʼyanu ejemplu stiʼ ti guendaxheelaʼ de Estados Unidos ni gucané ca xiiñiʼ para gápacaʼ meta espiritual. Hermanu ca guníʼ: «Ante guiníʼ ca xiiñidu ne ante sacaʼ, maʼ rinínedu laacaʼ pabiáʼ nayecheʼ riuu tobi ora gaca precursor ne gacané ndaaniʼ congregación. Yanna maʼ nápacabe ca meta riʼ. Ora gúnicabe stipa pur ugaandacabe cani, racané cani laacabe para gucaanácabe guiráʼ ni ruluíʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ laacabe ne jma guicá íquecabe gúnicabe ni jma risaca: xhiiñaʼ Jiobá». Sti hermanu ni napa chupa xiiñiʼ bicaa: «Stale de cani napa xiiñiʼ runíticaʼ tiempu, bueltu ne stipa para guicá ique ca xiiñicaʼ guni estudiar jma, quiteʼ xiixa deporte o guiziidicaʼ gúnicaʼ xiixa. Peru ni jma jneza nga gacané tobi ca xiiñiʼ para gápacaʼ meta ni gacané laacaʼ gaca xhamígucaʼ Jiobá. Riéchenu stale guidúʼyanu ca xiiñinu quíxhecaʼ meta ne chaahuiʼ chaahuiʼ ugaandacaʼ cani». Nuunu seguru zaguu Dios ndaayaʼ ca binni ni gacané xiiñiʼ quixhe meta espiritual ne ugaandacaʼ cani.

GUSIHUÍNNINU NÁCANU NADXIBALÚ NDAANIʼ CONGREGACIÓN

17. Bizeeteʼ pora nga caquiiñeʼ gácanu nadxibalú ndaaniʼ congregación.

17 Laaca naquiiñeʼ gusihuínninu nácanu nadxibalú ndaaniʼ congregación. Casi ca ancianu la? nápacaʼ xidé guni juzgarcaʼ tuuxa ni guni ti pecadu naroʼbaʼ o gacanecaʼ tuuxa ni nuu xquendanabani ra naxoo ni caquiiñeʼ cheʼ ra nuu doctor. Nuu de laacaʼ riecaʼ ndaaniʼ ca cárcel para chigudiicaʼ estudiu cani deguyoo o para chigúnicaʼ reunión ndaaniʼ cani. Yanna riʼ, ca hermana soltera laaca maʼ nápacaʼ stale oportunidad para gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Zanda gácacabe precursora, chécabe ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar, guninécabe Departamento Local de Diseño y Construcción dxiiñaʼ, o guchácabe solicitud para chécabe Scuela para cani rucheeche stiidxaʼ Reinu. Ne nuu de laacabe dede zanda checaʼ Scuela stiʼ Galaad.

18. ¿Ximodo zanda gusihuinni ca hermana ni maʼ huaniisi nácacaʼ nadxibalú?

18 Guiranu nadxiinu ca hermana ni maʼ huaniisi ni nuu ndaaniʼ congregación ne riéchenu purtiʼ nuunécabe laanu. Dxandíʼ nuu de laacabe maʼ qué runi biaʼ biʼniʼ ante lu xhiiñaʼ Dios, peru zándaruʼ gusihuínnicabe nadxibalúcabe ne gacanécabe ndaaniʼ congregación (biindaʼ Tito 2:3-5). Casi ora guinabaʼ ca ancianu laacabe guiniʼnécabe ti hermana joven de pabiáʼ risaca nga gacu lari jneza, naquiiñeʼ gácacabe nadxibalú para gúnicabe ni. Dxandíʼ, cadi chitindenécabe hermana joven riʼ, sínuque zacanécabe laa guiníʼ ique pabiáʼ zanda gacané o guniná xcaadxi pur modo racu lari (1 Tim. 2:9, 10). Nabé racané ca hermana ni maʼ huaniisi ndaaniʼ congregación pur guendarannaxhii sticaʼ ne modo rizaaláʼdxicaʼ guiráʼ.

19. a) ¿Ximodo zanda gaca ca hombre ni maʼ guyuunisa nadxibalú? b) ¿Ximodo racané Filipenses 2:13 ne 4:13 ca hermanu ni maʼ guyuunisa?

19 Ca hombre ni maʼ guyuunisa laaca zanda gácacaʼ nadxibalú ne gúnicaʼ ni maʼ gudixhe íquecaʼ. Nabé stale ribeendú ca congregación ca ora riuucabe dispuestu guicaacabe xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ congregación (1 Tim. 3:1). Peru zándaca nuu tu qué zaná guni cani. ¿Xiñee yaʼ? Zándaca purtiʼ riníʼ íquecabe qué runi merecércabe gácacabe siervu ministerial o ancianu pur xiixa cadi jneza bíʼnicabe ante. O zándaca guiníʼ íquecabe qué zúnicabe xhiiñacabe jneza. Pa zacá riníʼ íqueluʼ la? zanda gacané Jiobá lii (biindaʼ Filipenses 2:13; 4:13). Bietenalaʼdxiʼ ejemplu stiʼ Moisés. Laabe laaca biʼniʼ sentirbe cadi nuube listu para gúnibe dxiiñaʼ ni bidii Dios laabe (Éx. 3:11). Peru gucané Jiobá laabe gácabe nadxibalú ne guni cumplirbe ne dxiiñaʼ ni gucuaabe. Nga runi, pa caquiiñeʼ gácaluʼ nadxibalú la? gunabaʼ Jiobá gacané lii ne biindaʼ Biblia guiráʼ dxi. Sti cosa ni zacané lii nga guiníʼ íqueluʼ ejemplu stiʼ ca xpinni Dios de dxiqué ni guca nadxibalú. Ne laaca zanda guinábaluʼ ca ancianu gusiidicaʼ lii gúniluʼ xiixa ne chuʼluʼ listu para gacaneluʼ ra tiica si. Riguudu gana ca hermanu ni maʼ guyuunisa gácacaʼ nadxibalú ne gúnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ congregación.

«JIOBÁ [...] NUUNÉ LII»

20, 21. a) ¿Xi bisietenalaʼdxiʼ David Salomón? b) ¿Xi zanda gápanu confianza?

20 Bisietenalaʼdxiʼ rey David Salomón zacané Jiobá laa dede ora guiluxe gucuí yuʼduʼ que (1 Crón. 28:20). Nuunu seguru guníʼ ique Salomón ni gudxi bixhoze laa ne qué nudii lugar nucueeza guendanahuiiniʼ que laa de ñuni ni nin purtiʼ huaxiéʼ nanna. Gúcabe nadxibalú ne bíʼnibe ni nexheʼ gúnibe, ne gunda bilúxebe yuʼduʼ sicarú que lu gadxe iza arondaʼ purtiʼ gucané Jiobá laabe.

21 Cásica gucané Jiobá Salomón, laaca zanda gacanebe laanu para gácanu nadxibalú ti ganda gúninu dxiiñaʼ stinu jneza ndaaniʼ familia ne ndaaniʼ congregación (Is. 41:10, 13). Pa gúninu xhiiñaʼ Jiobá né guendanadxibalú, zanda gápanu confianza zaguube ndaayaʼ laanu yanna ne lu ca dxi ni zeeda ca. Nga runi, gúninu casi guníʼ David: «Guca nadxibalú [...] ne biʼniʼ ni naguixhe íqueluʼ gúniluʼ».

^ párrafo 12 Lu tema «Fijémonos metas espirituales para glorificar al Creador», ni biree lu revista La Atalaya 15 de julio de 2004, zadxeʼluʼ caadxi sugerencia de ximodo quíxheluʼ meta para gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá.