Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guianu binni cásica riaʼ Jiobá

Guianu binni cásica riaʼ Jiobá

«Jiobá, Jiobá, ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne nachaʼhuiʼ» (ÉX. 34:6).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 142 NE 12

1. a) ¿Ximodo biluíʼ Jiobá Moisés modo laa? b) ¿Xiñee nabé risaca modo bíʼnibe ni riʼ yaʼ?

TI BIAJE, biluíʼ Dios Moisés ximodo laa ra bisiene laabe tu láʼ ne caadxi de ca cualidad ni napa. Lugar de jma nusiénebe nuu xpiaanibe o jma nápabe poder, primeca ni bizeetebe nga nácabe ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne nachaʼhuiʼ, o ni riaʼ (biindaʼ Éxodo 34:5-7). Laabe nánnabe racalaʼdxiʼ Moisés chuʼ seguru dxandíʼ zacanebe laa, ne pur ngue bizeetebe ca cualidad ni rusihuinni nuube dispuestu gacanebe ca xpínnibe (Éx. 33:13). ¿Cadi dxandíʼ ratadxí ladxidoʼno gánnanu rizaalaʼdxiʼ Dios laanu la? Tema riʼ chigusiene de guendariaʼ, ni runi sentir tuuxa ora guʼyaʼ cayacaná stobi, ne racalaʼdxiʼ gacané laabe.

2, 3. a) ¿Xiñee normal nga guianu binni? b) ¿Xiñee naquiiñeʼ guininu xi ruzeeteʼ Biblia de guendariaʼ?

2 Casi maʼ bíʼyanu, riaʼ Jiobá binni. Laanu guyanu casi laabe. Nga runi normal nga guizaaláʼdxinu xcaadxi binni. Dede né cani qué runibiáʼ Dios ni dxandíʼ rusihuínnicaʼ riacaʼ binni (Gén. 1:27). Ndaaniʼ Biblia ridxélanu ejemplu stiʼ stale binni ni biaʼ xcaadxi. Guzéʼtenu ti ejemplu, guietenaláʼdxinu ni bizaaca chupa gunaa ni gudinde diidxaʼ nezalú Salomón para guihuinni tu tobi de laacabe nga jñaa ti baʼduhuiiniʼ. Ora biʼniʼ mandar rey que ugácabe baʼduhuiiniʼ que chupa galaa, gunaa ni dxandíʼ jñaabe que nabé guyuu xizaa dede guyuu dispuesta guiaanané sti gunaa que baʼduhuiiniʼ que para cadi guuticabe laa (1 Rey. 3:23-27). Laaca nápanu ejemplu stiʼ xiiñiʼ faraón. Dxi bidxélabe Moisés ndaaniʼ guiiguʼ que, bidiibe cuenta ti baʼduhuiiniʼ hebreu laa ne cadi naquiiñeʼ gulabe laa. Peru «biabe laa» ne gudixhe íquebe gusiniisibe laa casi xiiñibe (Éx. 2:5, 6).

3 ¿Xiñee caquiiñeʼ guininu de guendariaʼ? Purtiʼ Biblia ná naquiiñeʼ gúninu casi runi Jiobá (Efes. 5:1). Laabe bizaʼbe laanu para guianu binni. Peru, cumu guiranu gulenenu guendaruchee stiʼ Adán la? stale biaje jma nga riníʼ íquenu puru para laasinu. Nuu biaje, zándaca gaca nagana para laanu guicaanu ti decisión pa zacanenu sti binni o pa zaníʼ íquenu para laasinu. ¿Xi zanda gacané laanu para guianu binni jma yaʼ? Primé, guidúʼyanu ximodo maʼ bisihuinni Jiobá ne xcaadxi binni riacaʼ stobi. Ne despué zadúʼyanu ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá ne xi zabeendunu pa gúninu ni.

EJEMPLU NI JMA NAROʼBAʼ NÁPANU DE GUENDARIAʼ NGA STIʼ JIOBÁ

4. a) ¿Xiñee biseendaʼ Jiobá ca ángel stiʼ guidxi Sodoma? b) ¿Xi rusiidiʼ ni bizaaca Lot ne familia stiʼ laanu?

4 Ndaaniʼ Biblia ridxélanu stale ejemplu ra bisihuinni Dios riaʼ binni. Guidúʼyanu xi bíʼnibe para gacanebe Lot, ti hombre runi ni jneza ni guyuu xizaa purtiʼ ca binni de Sodoma ne Gomorra bibánicaʼ modo ná íquecaʼ sin nituí lucaʼ. Bíʼnicaʼ stale cosa dxabaʼ ngue runi gudixhe ique Dios gunitilú laacaʼ (2 Ped. 2:7, 8). Para ganda gulá Jiobá Lot la? biseendaʼ ca ángel stiʼ chitidxi laabe chiguinitilú ca guidxi que ne naquiiñeʼ guireebe de raqué ne guxooñebe né familia stibe. «Cumu candaabe la?» gunaazeʼ ca ángel que «nabe ne náʼ xheelabe ne náʼ guiropaʼ xiiñidxaapabe ne guleecaʼ laacabe ne yesaanacaʼ laacabe fuera de guidxi que» (Gén. 19:16). Ni bizaaca riʼ rusiidiʼ laanu nanna dxichi Jiobá xi guendanagana ridxaagalunu, ca xpínnibe ni ruzuubaʼ diidxaʼ (Is. 63:7-9; Sant. 5:11; 2 Ped. 2:9).

5. ¿Xi rizíʼdinu de guendariaʼ lu caadxi versículo casi 1 Juan 3:17?

5 Cadi rusihuinni si Jiobá riaʼ laanu, sínuque rusiidibe laanu guianu binni. Guiníʼ íquenu tobi de ca ley ni bidiibe guidxi Israel. Pa ti israelita gutiiñeʼ bueltu stobi la? zanda guiaananebe xhaba prenda ti chuʼbe seguru zudxiguetaʼ ni gudiiñeʼ que (biindaʼ Éxodo 22:26, 27). Zándaca uquiinde binni ni bitiiñeʼ riʼ guiaanané lari que ne gusaana stobi que sin gastiʼ para guirenda huaxhinni. Ngue runi, biʼniʼ mandar Jiobá ca israelita guiacaʼ ne gudxiguétacaʼ lari que «ra ziyaaziʼ gubidxa». ¿Xi rizíʼdinu de principiu ra biree ley riʼ yaʼ? Pa caquiiñeʼ ti hermanu gacanenu laa ne zanda gúninu ni la? naquiiñeʼ gúninu ni (Col. 3:12; Sant. 2:15, 16; biindaʼ 1 Juan 3:17).

6. ¿Xi rizíʼdinu de modo biaʼ Dios ca israelita ni bicheené laa?

6 Biaʼ Jiobá ca israelita dede né ora bicheenécabe laa. Biblia ná: «Jiobá, Dios stiʼ ca bixhozególatu, qué nusaana de nuseendaʼ tu nitidxi laacabe xi chiguizaacacabe, ne biʼniʼ ni gatigá, purtiʼ biaʼ xquidxi ne lugar ra nabeza» (2 Crón. 36:15). Zaca nga laanu, naquiiñeʼ guianu ca binni ni qué runibiáʼ Dios peru zanda gaca arrepentircaʼ ne gácacaʼ xhamígube. Qué racalaʼdxiʼ Jiobá guinitilú nin tobi de laacabe (2 Ped. 3:9). Nga runi, laga nuuruʼ tiempu la? cadi gusaana de chinenu mensaje ca ra nuu guiráʼ binni para quíxhenanu laacaʼ ne ganda cueenducaʼ ni galán de guendariaʼ stiʼ Dios.

7, 8. ¿Xiñee biʼniʼ sentir ti familia biluíʼ Jiobá laacaʼ guendariaʼ?

7 Ca dxi nabáninu riʼ, stale Testigu runi sentircaʼ maʼ biluíʼ Dios guendariaʼ stiʼ laacaʼ. Guidúʼyanu xi bizaaca ra bizulú década stiʼ iza 1990 dxi gudíndecabe pur raza ndaaniʼ guidxi Bosnia. Biree ti grupu de Testigu de Bosnia zecaʼ lu ti autobús guidxi Serbia. Ládecabe zeʼ ti xcuidihuiiniʼ de 12 iza láʼ Milan, bíʼchibe ne bixhózebe ne jñaabe. Guirácabe zécabe ti asamblea, ra chichuunisa bixhoze ne jñaa Milan. Bicueeza caadxi soldadu autobús que lu frontera ne gundétecaʼ familia riʼ purtiʼ maʼ gadxé raza laacaʼ, peru bidiicaʼ lugar tiidiʼ xcaadxi Testigu que. Chupa dxi despué, guniʼné puliciá ni cayapa laacabe que xaíque stiʼ lu radiu para guinabadiidxaʼ xi guniné familia riʼ. Nezalúcabe zuhuaaʼ puliciá que ngue runi guirácabe binadiágacabe respuesta stiʼ xaíque que: «¡Gulee laacabe ne bidii ti balazu laacabe!».

8 Laga caniʼné xaíque que ca puliciá que, bidxiña chupa hombre ra nuu familia que ne guniʼcaʼ chaahuiʼ: «Laaca Testigu laadu; ca hermanu ni zeʼ ndaaniʼ autobús que gúdxicaʼ laadu xi gucaʼ». De raqué, gúdxicabe Milan ne biʼchiʼ quíbacaʼ ndaaniʼ carru stícabe para tiidicaʼ lu frontera que, purtiʼ qué runi revisar ca soldadu que documentu stiʼ ca xcuidi. Despué gúdxicabe bixhózecaʼ ne jñaacaʼ: «Laatu la? lachigudii buelta caseta ca para tiiditu frontera ca». Ora binadiaga Milan ndiʼ, qué ñanna xi ñuni, pa nuxidxi o pa ñuunaʼ. Bixhózecabe ne jñaacabe gunabadiidxacaʼ: «¿Ñee dxandíʼ rábitu zudiicabe lugar chuudu la?». Peru bizulú gudíʼdicabe frontera que, ne neca cayuuyadxí ca soldadu que laacabe, ruluíʼ cadi cayuuyacaʼ laacabe. Maʼ sti ladu que biiyacabe ca xiiñicabe ne maʼ juntu guyécabe guidxi chigaca asamblea que, guirácabe guyuucabe seguru bicaadiaga Jiobá ora bicaacabe ridxi laa. Dxandíʼ, nánnanu ruzeeteʼ Biblia cadi guiráʼ diʼ ora biseendaʼ Jiobá tu gulá ca xpinni (Hech. 7:58-60). Peru, lu ni bizaaca riʼ, guníʼ Milan ximodo biʼniʼ sentir: «Ruluíʼ nga bisicheepaʼ ca ángel que lú ca soldadu que ne zaqué nga bilá Jiobá laadu» (Sal. 97:10).

9. ¿Xi biʼniʼ Jesús ora biʼyaʼ ca binni ni zinanda laa? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

9 Laaca zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Jesús. Ora bíʼyabe guirutiʼ cayacané ca binni zinanda laabe, «nuu ca casi dendxu ni qué gapa pastor», ¿xi biʼniʼ Jesús yaʼ? «Biá laacabe» ne «bizulú bisiidi laacabe stale cosa» (Mat. 9:36; biindaʼ Marcos 6:34). Gadxé guca xpiaʼbe de xpiaʼ ca fariseu que, laacaʼ qué lica ninacaʼ ñacanecaʼ ca binni pobre (Mat. 12:9-14; 23:4; Juan 7:49). ¿Ñee nácanu casi Jesús ne racaláʼdxinu de guidubi ladxidoʼno gacanenu cani racalaʼdxiʼ gunibiáʼ Jiobá la?

10, 11. ¿Ñee guiráʼ biaje nga naquiiñeʼ guianu binni la? Bisiene ni.

10 ¿Ñee riníʼ nga naquiiñeʼ guianu binni guiráʼ biaje la? Coʼ. Para guiénenu ni, guidúʼyanu ti ejemplu ra biʼyaʼ Jiobá cadi caquiiñeʼ gusihuinni guendariaʼ. Dxi biʼniʼ mandarbe Saúl guuti ca amalequita ne guiráʼ maniʼ sticaʼ, laa qué niná ñuuti rey que ne ca maniʼ jma galán nuu guidxi que. Zándaca guníʼ ique cusihuinni guendariaʼ, peru maʼ qué niná Dios ñácabe rey stiʼ Israel pur qué nuzuubabe diidxaʼ (1 Sam. 15:3, 9, 15). Naca Jiobá ti Juez ni runi ni jneza. Zanda gúʼyabe xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni, nga runi nánnabe pora nga cadi naquiiñeʼ gusihuínnibe guendariaʼ (Lam. 2:17; Ezeq. 5:11). Maʼ cadi candaa, zuni castigarbe guiráʼ cani qué náʼ guzuubaʼ stiidxabe (2 Tes. 1:6-10). Dxi gaca nga la? maʼ cadi tiempu diʼ para guiabe cani maʼ nexheʼ guinitilú. Ni chigúnibe nga chigunitilube laacaʼ para gulabe ne gusihuínnibe riabe ca xpínnibe ni qué nusaana laabe.

11 Dxandíʼ, cadi lu nanu nuu guni juzgarnu pa caquiiñeʼ guuti Jiobá tuuxa o pa caquiiñeʼ gulabe laa, sínuque gúninu stipa pur gacanenu ca binni ca yanna. Peru, ¿ximodo nga naquiiñeʼ gusihuínninu rianu xcaadxi yaʼ? Guidúʼyanu caadxi cosa ni zanda gúninu.

XIMODO ZANDA GUSIHUÍNNINU RIANU BINNI

12. ¿Gunáʼ nga ti modo zanda guluinu rianu xcaadxi binni?

12 Guyúbinu modo gacanenu xcaadxi lu guiráʼ ni rúnicaʼ guiráʼ dxi. Ti cosa ni naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu nga guiacaʼ ca hermanu sticaʼ ne xcaadxi binni (Juan 13:34, 35; 1 Ped. 3:8). Laaca zanda guiénenu «guianu binni» casi «gacanánenu tuuxa». Ndiʼ riníʼ guiale de laanu gacanenu cani cadiʼdiʼ lu xiixa guendanagana. Guyúbinu oportunidad para gúninu ni. Zanda chuʼnu listu gacanenu ti binni para gaca xiixa ra lidxi o para gúninu xiixa mandadu stiʼ (Mat. 7:12).

Ti modo gusihuínninu rianu binni nga guyúbinu modo gacanenu xcaadxi lu guiráʼ ni rúnicaʼ guiráʼ dxi. (Biiyaʼ párrafo 12).

13. ¿Ximodo rusihuinni ca xpinni Dios riacaʼ binni ora guizaaca ti desastre natural?

13 Chigacanenu ca lugar ra bininá xiixa desastre natural. Stale hermanu rusihuínnicaʼ riacaʼ cani runiná xiixa desastre natural. Nabé runibiáʼcabe ca xpinni Jiobá purtiʼ racanecaʼ ora guizaaca xiixa zacá (1 Ped. 2:17). Ti hermana de Japón ni guleza ti lugar ra binitilú xu ne tsunami ni guca lu iza 2011. Guniʼbe guizáʼ guyuube gana ne gutadxí ladxidoʼbe ora bíʼyabe stale voluntariu de xcaadxi guidxi stiʼ Japón ne de xcaadxi guidxi roʼ cayuni chaahuicaʼ guiráʼ yoo que ne ca Yoo stiʼ Reinu. Laabe bicaabe: «Guiráʼ ni gudideʼ que, gucané cani naa gudieeʼ cuenta nadxii Jiobá laanu ne dxandíʼ rizaaláʼdxinu xcaadxi Testigu. Lu guidubi Guidxilayú nuu stale hermanu ni cayuni orar pur laanu».

14. ¿Ximodo zanda gacanenu cani maʼ huaniisi ne cani huará?

14 Gacanenu cani maʼ huaniisi ne cani huará. Ora guidúʼyanu tuuxa cayacaná purtiʼ maʼ huaniisi o purtiʼ huará la? rianu laabe. Rinábanu Jiobá gueeda Reinu stiʼ para cuee guiráʼ guendahuará ne guendayooxhoʼ. Laga cabézanu gueeda ni la? rúninu biaʼ gándatiʼ para gacanenu cani caquiiñeʼ gacanécabe laacaʼ. Ti escritor bizeeteʼ xi bizaaca jñaa, jñaabe huará de Alzheimer. Ti dxi, maʼ qué ñuni huantar señora riʼ para nindá ra bañu. Laga nuube gusiabe ra guca biidiʼ que, chupa hermana ni maca riganna laabe bixhídxinacaʼ ra lídxibe. Ora biʼyaʼ ca hermana que xi bizaacabe la? gúdxicaʼ laabe pa zacanecaʼ laabe. Señora que bicabi: «Catuí luaʼ, peru zaa gacanetu naa». Ngue runi gucanecaʼ laabe, bíʼnicaʼ ti taza té para guebe ne biaanacaʼ caníʼnecaʼ laabe. Guizáʼ bidii xiiñibe que xquixe ca hermana riʼ ne guníʼ runi respetar laacabe purtiʼ rúnicabe ni rusiidicabe. ¿Ñee rucaa guendariaʼ ca laanu gúninu guiráʼ ni gándatiʼ para gacanenu cani maʼ huaniisi ne cani huará la? (Filip. 2:3, 4).

15. ¿Xiñee laaca racanenu binni ora runi predicarnu laacaʼ?

15 Gacanenu binni gunibiaʼcaʼ Jiobá. Tiempu riʼ, napa binni guendanagana ne stale ni riguu xizaa laacaʼ. Ni jma galán zanda gúninu pur laacabe nga gusíʼdinu laacabe de Dios ne xi chiguni Reinu ca pur binni guidxilayú. Laaca zanda gacanenu laacabe gudiicabe cuenta ni jma galán para laacabe nga chinándacabe ca norma stiʼ Dios (Is. 48:17, 18). Ora runi predicarnu, racané ni laanu gusisácanu Jiobá ne guluinu rianu xcaadxi binni. ¿Ñee zúninu stipa pur guni predicarnu jma la? (1 Tim. 2:3, 4).

ORA GUIANU BINNI LAACA RACANÉ NI LAANU

16. ¿Xi ribeendunu ora rianu binni?

16 Ca especialista ni racané binni ni huará xquendabiaaniʼ nacaʼ pa guianu binni zacané ni para chuʼnu nazaaca ne racané ni para ganda guidxaaganu xcaadxi. Ora racanenu cani cayacaná, riuʼnu jma nayecheʼ ne riguu ni gana laanu, qué runi sentirnu nuunu stúbinu ne jma huaxiéʼ zaníʼ íquenu cosa ni cuʼ laanu triste. Rihuinni dxíchica, ribeendunu ni galán ora guianu binni (Efes. 4:31, 32). Pa gannaxhiinu xcaadxi ne guyúbinu modo gacanenu laacabe la? zápanu ti conciencia galán purtiʼ nánnanu cayúninu ni racalaʼdxiʼ Jiobá gúninu. Ne ndiʼ zacané laanu gusiniisinu ca xiiñinu galán, guibaninenu xheelanu jma nayecheʼ ne chuʼnu galán ne ca xhamígunu. Ne ca binni ni riaʼ stobi qué rusaanacabe laacaʼ stúbicaʼ ora caquiiñecaʼ tu gacané laacaʼ (biindaʼ Mateo 5:7 ne Lucas 6:38).

17. ¿Xiñee racaláʼdxiluʼ gusihuínniluʼ rialuʼ binni?

17 Peru cadi purtiʼ si ribeendunu ni galán nga rianu binni. Rúninu ni para chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá ne para gusisácanu laa, purtiʼ ra nuube nga cadá guendarannaxhii ne guendariaʼ (Prov. 14:31). Nga runi gúninu biaʼ gándatiʼ pur chinándanu ejemplu perfectu stibe. Zacá ziuʼnu jma gaxha de ca hermanu stinu ne ziuʼnu jma galán né ca binni nuu gaxha de laanu (Gál. 6:10; 1 Juan 4:16).