Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guizíʼdinu gucueezanu laca laanu

Guizíʼdinu gucueezanu laca laanu

«Fruto ni rudii espíritu santu nga [...] gucueeza tobi laca laa» (GÁL. 5:22, 23TNM).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 52 NE 29

1, 2. a) ¿Guná nga caadxi de ca guendanagana ni rapa binni ora qué rucueeza laca laa? b) Tiempu riʼ, ¿xiñee risaca guininu naquiiñeʼ gucueeza binni laca laa?

TI CUALIDAD ni zeeda de Jiobá nga gucueezanu laca laanu (Gál. 5:22, 23TNM). Biaʼsi modo rusihuínnibe ni. Peru laanu nácanu binni ruchee nga runi raca nagana para laanu gucueezanu laca laanu. Ne pur nga stale de ca guendanagana nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ nuu cani purtiʼ stale binni qué randa rucueeza laca laa. Nga runi stale binni rusaanacaʼ ca cosa jma risaca para despué, qué rúnicaʼ xhiiñacaʼ jneza ne qué rizaaláʼdxicaʼ guiziidicaʼ ra scuela. Xcaadxi guendanagana ni rapa binni ora qué rucueeza laca laa nga, guiníʼ diidxaʼ ni guniná, xhudxi, tinde, gaca divorciar, guzaabiʼ, gapa viciu, chuʼ cárcel, guiaananecaʼ dxiibi de xiixa ni bizaacacaʼ, ricá xiixa guendahuará laacaʼ pur chúʼnecaʼ tuuxa ne raca xiiñicaʼ neca qué gápacaʼ gana (Sal. 34:11-14).

2 Rihuinni dxíchica, ca binni ni qué rucueeza laca laa la? rápacaʼ guendanagana ne pur laacaʼ rapa xcaadxi guendanagana. Ne zeʼ dxi, jmaruʼ si ziroobaʼ guendanagana riʼ. Lu década stiʼ iza 1940 biʼniʼ estudiárcabe de ca binni ni rucueeza laca laa, peru ca estudiu ni huayaca yanna rusihuinni cani maʼ huaxiéʼ rucueeza binni laca laa tiempu riʼ. Ne qué ridxagayaadinu ndiʼ purtiʼ maca cá lu Biblia ziuu binni ni qué zucueeza laca laa lu ca últimu dxi riʼ (2 Tim. 3:1-3).

3. ¿Xiñee caquiiñeʼ gucueezanu laca laanu?

3 ¿Xiñee caquiiñeʼ gucueezanu laca laanu yaʼ? Guidúʼyanu chupa razón nabé risaca. Primé, ca binni runi controlar ni runi sentir, jma huaxiéʼ rápacaʼ guendanagana naroʼbaʼ. Qué raca nagana para laacaʼ guidxaagacaʼ xcaadxi binni ne qué ridxiichicaʼ, qué rápacaʼ ansiedad ne qué rápacaʼ depresión. Guiropa razón ca nga para chuulaʼdxiʼ Dios ni rúninu la? caquiiñeʼ gucáʼnanu cani ruquiinde laanu gucheʼnu ne gucueezanu laanu ne ca cosa malu ni runi sentirnu. Ni biʼniʼ Adán ne Eva dxi bicheecaʼ rusihuinni ni dxandíʼ ni cuzéʼtenu riʼ (Gén. 3:6). Cásica bizaacacabe ca, stale binni ridxaagalucaʼ guendanagana pur qué rucueezacaʼ laca laacaʼ.

4. ¿Xi zacané cani raca nagana para laacaʼ gusihuínnicaʼ rucueezacaʼ laca laacaʼ?

4 Cumu nácanu binni ruchee la? qué zanda diʼ gucueezanu laca laanu casi runi Jiobá ni. Nanna Jiobá, laanu ca xpinni, rúninu stipa pur gucueezanu laca laanu para cadi gúninu ca cosa malu ni riuuláʼdxinu ne racaláʼdxibe gacanebe laanu (1 Rey. 8:46-50). Riéchenu gánnanu nácabe Xhamígunu, né stale cariñu racanebe cani racalaʼdxiʼ guni ni nabe neca raca nagana para laacaʼ gucueezacaʼ laca laacaʼ ora guidxaagalucaʼ xiixa lu xquendanabánicaʼ. Lu tema riʼ, zazíʼdinu de ejemplu perfectu stiʼ Jiobá. Despué, zazíʼdinu de caadxi ejemplu galán ne caadxi ejemplu ni cadi galán ni zeeda lu Biblia. Ne últimu zadúʼyanu xi zanda gúninu para gucueezanu laca laanu.

NACA JIOBÁ TI EJEMPLU PARA LAANU

5, 6. ¿Xi ejemplu rudii Jiobá laanu de modo naquiiñeʼ gucueeza tobi laca laa?

5 Biaʼsi modo rusihuinni Jiobá rucueeza laca laa purtiʼ perfectu guiráʼ ni rúnibe (Deut. 32:4). Peru laanu qué zanda gúninu ni zacá. Para guiénenu xii nga gucueezanu laca laanu ne ximodo zanda gápanu cualidad ni zeeda de Dios riʼ la? naquiiñeʼ guiduʼndaʼ chaahuinu ejemplu stibe. ¿Ximodo maʼ bisihuinni dxichi Jiobá rucueeza laca laa yaʼ?

6 Guiníʼ íquenu xi biʼniʼ Jiobá dxi bidxiideche Binidxabaʼ laa. Nanna dxíchinu, bidxiichi ca xpinni Dios ni nuu guibáʼ ni guca leal dxi bicaalú Binidxabaʼ Jiobá ne qué ñuuláʼdxicaʼ ni. Zándaca zacaca guni sentirnu ora guiníʼ íquenu guiráʼ yuubaʼ ni nuu pur ni biʼniʼ Binidxabaʼ. Nanna Jiobá caquiiñeʼ guni xiixa pur bicaalú Binidxabaʼ laa, peru qué nudiibe lugar nucaa cani cayuni sentirbe que laabe ñúnibe ni óraque. Bíʼnibe ni órapeʼ caquiiñeʼ gúnibe ni ne bíʼnibe ni jneza. Maʼ bisihuínnibe «rindaa para guidxiichi[be]» ne jneza guiráʼ ni huayúnibe para guni chaahuibe ni biʼniʼ Binidxabaʼ dede dxi bicaalú laabe (Éx. 34:6; Job 2:2-6). ¿Xiñee cudiirube lugar tiidiʼ tiempu yaʼ? Purtiʼ qué racaláʼdxibe guinitilú nin ti binni, sínuque pa ñanda «guiráʼ ñaca arrepentir» (2 Ped. 3:9TNM).

7. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Jiobá laanu?

7 Ejemplu stiʼ Jiobá rusiidiʼ ni laanu cadi nagueendaca guicaanu decisión, sínuque naquiiñeʼ cuʼ biaʼnu diidxaʼ ni rininu ne guiníʼ ique chaahuinu ante gúninu o guininu xiixa. Ora caquiiñeʼ guicaanu ti decisión nabé risaca, cueenu tiempu ni caquiiñeʼ para guiníʼ íquenu ne guinábanu Jiobá gudii guendabiaaniʼ laanu para guininu o gúninu ni jneza (Sal. 141:3). Pa gúninu xiixa ora cadxiichinu la? zándaca guni ganar cani cayuni sentirnu laanu. Nga runi stale de laanu raca arrepentirnu pur bíninu o guninu xiixa sin niníʼ íquenu (Prov. 14:29; 15:28; 19:2).

EJEMPLU GALÁN NE EJEMPLU CADI GALÁN

8. a) ¿Paraa zanda guidxélanu ejemplu galán stiʼ binni ni bicueeza laca laa? b) ¿Xi gucané José para cadi guchee? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

8 ¿Xi caadxi ejemplu zeeda lu Biblia rusihuinni pabiáʼ risaca nga gucueezanu laanu? De seguru rietenaláʼdxinu stale de ca binni ni ruzeeteʼ Biblia ni bicueeza laca laa ora bidxaagalú guendanagana. Guidúʼyanu xi biʼniʼ José, xiiñiʼ Jacob, dxi biʼniʼ dxiiñaʼ ra lidxi Potifar, xaíque stiʼ ca guardia stiʼ rey de Egipto. Guyuulaʼdxiʼ xheelaʼ Potifar José purtiʼ guca «ti hombre galán [...] ne gupa ti cuerpu galán», ngue runi stale biaje guyuu gunaa riʼ nucuudxi laabe para ñatanebe laa. Peru José guníʼ: «¿Xiñee ndiʼ guneʼ guendaquéiquiiñeʼ riʼ ne gucheeniáʼ Dios yaʼ?». ¿Xi gucané José para cadi nuchee yaʼ? Nanna dxíchinu guleebe tiempu para guníʼ íquebe xi guiráʼ zazaaca pa gulábibe o gúnibe ni cayabi gunaa qué rituí lú que laabe. Ne ora biruuxhaʼ xheelaʼ Potifar xhábabe para ñatané laabe, biree guxooñebe de raqué (Gén. 39:6-9; biindaʼ Proverbios 1:10).

9. ¿Xi naquiiñeʼ gúninu dede ante para gudxíʼlunu ni guquiinde laanu gucheʼnu?

9 ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ José laanu yaʼ? Para cadi guchéʼnenu ca ley stiʼ Dios, nuu tiru caquiiñeʼ guixélenu de xiixa ni zucaa laanu gucheʼnu, casi ora nuxóʼñenu de laani. Nuu caadxi hermanu ante gácacaʼ Testigu, güeʼ o gudó xhaatacaʼ, gudúʼbacaʼ gueza, droga, o bíʼnicaʼ cosa dxabaʼ casi chúʼnecaʼ ni cadi xheelacaʼ. Zándaca guquiinde ca hermanu riʼ gúnicaʼ ca cosa ni bíʼnicaʼ dxiqué neca maʼ guyuunísacaʼ. Pa guizaacanu ndiʼ, naquiiñeʼ cueenu tiempu ne guiníʼ íquenu pabiáʼ zuninanu amistad napanenu Jiobá pa qué guni controlarnu cani runi sentirnu. Dede ante naquiiñeʼ guidúʼyanu pora zándaca guidxaagalunu xiixa ni gucaa laanu gucheʼnu ne guiníʼ íquenu ximodo gúninu para cadi guiábanu lu cani (Sal. 26:4, 5; Prov. 22:3). Ne pa málasi chuʼ xiixa ni guquiinde laanu gucheʼnu, guinábanu Jiobá gudii guendabiaaniʼ laanu ne gacané laanu gucueezanu laanu para cadi gucheʼnu.

10, 11. a) ¿Xi guendanagana ridxaagalú stale jovenhuiiniʼ ra scuela? b) ¿Xi zanda gacané ca joven xpinni Cristu guni huantarcaʼ ora gucaacabe laacaʼ gúnicaʼ cosa malu?

10 Ca dxi stinu riʼ, stale joven xpinni Cristu ridxagalucaʼ guendanagana casi ni bidxagalú José. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Kim. Stale de cani rinebe scuela nisi maʼ caniʼcaʼ de tu gupanecaʼ relación sexual fin de semana. Peru cumu Kim qué runi ca cosa riʼ la? qué gapa xi güiné laacabe. Kim ná nuu biaje runi sentir stubi ne guirutiʼ riná guidxaaga laa purtiʼ maʼ gadxé laa de xcaadxi, ne ca xcompañérube rabi laabe nahuátibe purtiʼ qué rireenebe guirutiʼ. Neca zaqué gunna dxichi Kim jma nadipaʼ deseu rapa tuuxa ora nahuiiniʼ de gapa relación sexual (2 Tim. 2:22). Gatigá rinabadiidxaʼ ca xcompañérube laabe pa binidxaaparuʼ laabe, nagueendaca rusiénebe laacaʼ xiñee maʼ gudixhe íquebe cadi gápabe relación sexual. Nabé riéchenu pur ca joven ni maʼ gudixhe ique cadi guiaba lu ca pecadu sexual neca gucaacabe laacaʼ gúnicaʼ ni. Ne laaca guizáʼ rusiéchecabe Jiobá.

11 Peru ndaaniʼ Biblia zeeda ejemplu ni cadi galán stiʼ caadxi binni ni qué ñuni controlar ca deseu sexual stiʼ ne rusihuinni ni xi bizaacacabe pur laani. Pa nuu tu cadiʼdiʼ lu ti guendanagana casi ni gudiʼdiʼ Kim la? galán guni pa guiníʼ ique ni bizaaca joven huati ni riete lu capítulo 7 stiʼ Proverbios. Laaca zanda guiníʼ ique ni biʼniʼ Amnón ne ca cosa feu bizaaca pur cani biʼniʼ (2 Sam. 13:1, 2, 10-15, 28-32). Cani napa xiiñiʼ zanda iquiiñecaʼ ca relatu zeeda lu Biblia riʼ lu adoración en familia sticaʼ para gacanecaʼ laacabe gánnacabe gucueezacabe laca laacabe ne guicaacabe decisión jneza ora guidxaagalúcabe ca guendanagana riʼ.

12. a) ¿Ximodo bicueeza José cani cayuni sentir nezalú ca biʼchiʼ? b) ¿Pora nga naquiiñeʼ gánnanu gucueezanu laca laanu?

12 Guidúʼyanu sti biaje ra bisihuinni José naca ti ejemplu galán pur modo bicueeza laca laa. Bizaaca ni dxi yesíʼ ca bíʼchibe guendaró Egipto. Racalaʼdxiʼ José ganna xipeʼ ngue riníʼ íquecabe, ngue runi qué ninabe ñánnacaʼ tu laabe ora bidxíñacaʼ ra nuube. Ne ora maʼ qué ñanda nucueezabe cani cayuni sentirbe, guyebe sti lugar para gúʼnabe stúbibe (Gén. 43:30, 31; 45:1). Pa tuuxa de familia stinu o ti hermanu stinu guniná laanu, zanda gacané ejemplu stiʼ José laanu para cadi gúninu xiixa nagueendaca (Prov. 16:32; 17:27). Ne pa tuuxa de familia stinu nuu expulsadu la? zándaca naquiiñeʼ gucueezanu laanu para cadi guidxaaganu laabe ora cadi caquiiñeʼ gúninu ni. Nagana para gúninu ndiʼ, peru qué zácani nagana pa guietenaláʼdxinu zacá zinándanu ejemplu stiʼ Jiobá ne ruzúʼbanu stiidxaʼ.

13. ¿Xi chupa cosa risaca rizíʼdinu de xquendanabani rey David?

13 Sti ejemplu zeeda lu Biblia ni zanda iquiiñenu nga stiʼ rey David. Dxi guzananda Saúl laabe ne dxi bilaa Simeí diidxaʼ laabe, qué nidxiichiné David laacabe ne qué nuquixe ni bíʼnicabe laa neca ñanda ñuni ni (1 Sam. 26:9-11; 2 Sam. 16:5-10). Dxandíʼ, nánnanu cadi guiráʼ biaje bicueeza David laa. Guietenaláʼdxinu xi bíʼnibe dxi qué niná Nabal ñacané laabe ne dxi bicheebe ra guyuunebe Bat-seba (1 Sam. 25:10-13; 2 Sam. 11:2-4). ¿Xi rizíʼdinu de xquendanabani David yaʼ? Primé, naquiiñeʼ gucueeza ca superintendente ca laacaʼ ne chuʼcaʼ cuidadu cadi tiidisucaʼ de autoridad nápacaʼ. Ne guiropa la? cadi naquiiñeʼ gapa tuuxa confianza laca laa ne guiníʼ ique qué zuchee ora guquiinde xiixa cosa malu laa guni (1 Cor. 10:12).

NI ZANDA GÚNINU

14. a) ¿Xi bizaaca ti hermanu? b) Pa guizaacanu xiixa casi ni bizaaca hermanu riʼ, ¿xiñee nabé risaca nga gucueezanu laanu?

14 ¿Xi zanda gúninu para jma gucueezanu laca laanu yaʼ? Guidúʼyanu xi bizaaca ti Testigu láʼ Luigi. Bidxelasaa ti carru atrá de xcárrube. Nécapeʼ sti hombre zeedagusá que nga napa donda, laa guluudí hermanu riʼ ne gucalaʼdxiʼ nidíndecabe raqué. Gunabaʼ Luigi Jiobá gacané laa ganda gucueeza laca laa ne gucalaʼdxiʼ nindeteʼ xiana stiʼ hombre que, peru hombre que caníʼ xhaataʼ raqué. Neca zaqué, bicueeza Luigi laa. Ti semana despué, yegúnibe ti revisita ra nuu ti gunaa ne raqué biiyabe xheelaʼ gunaa que hombre ni gulá atrá xcárrube. Dede catuí lú hombre que gunabaʼ gutiidiláʼdxibe laa ne gudxi laabe chiguiníʼ ra seguru stiʼ carru que para guni chaahuicabe ni jma nagueenda. Ne laaca bidxiña para gucaadiaga ra caníʼcabe de Biblia que ne guníʼ guizáʼ guyuulaʼdxiʼ ni. Ora guníʼ ique Luigi ni bizaaca que, bidiibe cuenta pabiáʼ risaca nga qué nidxiichibe ora guca accidente que ne xi nizaaca pa qué nucueezabe laabe (biindaʼ 2 Corintios 6:3, 4).

Ni gúninu ora guizaaca xiixa zanda gacané ni para gucaadiaga binni laanu lu predicación o coʼ. (Biiyaʼ párrafo 14).

15, 16. Ora runi estudiarnu Biblia, ¿ximodo racané ni laanu ne familia stinu para guizíʼdinu gucueezanu laca laanu?

15 Ti cosa ni zanda gacané ca xpinni Cristu para gucueezacaʼ laca laacaʼ nga gápacaʼ ti programa para guni estudiarcaʼ Biblia. Cadi guiaandaʼ laanu ni gudxi Dios Josué: «Cadi gusaana de guiniʼluʼ guiráʼ cani zeeda lu libru ra cá Ley riʼ, dxi ne gueelaʼ biindaʼ ni chaahuidugá ti ganda gúniluʼ cani zeeda luni; purtiʼ zacá nga zabeenduluʼ ni galán lu guiráʼ ni gúniluʼ ne zúniluʼ cani né guendabiaaniʼ» (Jos. 1:8). Ora runi estudiarnu Biblia, ¿ximodo racané ni laanu gucueezanu laca laanu yaʼ?

16 Casi maʼ bidúʼyanu ca, lu Biblia zeeda caadxi relatu ni rusihuinni dxichi xi ribeendunu ne xi rizaacanu pur cani gúninu. Bidii Jiobá lugar guicá ca relatu riʼ para guizíʼdinu de laacani (Rom. 15:4). Nga runi naquiiñeʼ guidúʼndanu cani, guni estudiarnu cani ne guiníʼ íquenu de laacani. Guiníʼ íquenu ximodo zanda gacané ca relatu ca laanu ne familia stinu, ne guinábanu Jiobá gacané laanu para gúninu guiráʼ ni rusiidiʼ Biblia lu xquendanabáninu. Pa gudiʼnu cuenta qué randa rucueezanu laca laanu la? gúninu xiixa, guni orarnu Jiobá ne gúninu stipa pur guidúʼyanu paraa caquiiñeʼ guni mejorarnu (Sant. 1:5). Laaca galán iquiiñenu ca publicación ni nápanu para guni investigarnu.

17. ¿Ximodo zanda gacané binni xiiñiʼ para gucueezacaʼ laca laacaʼ?

17 Laatu cani napa xiiñiʼ, ¿ximodo zanda gacanetu ca xiiñitu para gucueezacaʼ laca laacaʼ yaʼ? Dxandíʼ, cadi maca ralenécabe cualidad riʼ, nga runi laatu nga naquiiñeʼ gácatu ti ejemplu para laacabe (Efes. 6:4). Pa gúʼyatu nagana raca para ca xiiñitu gucueezacaʼ laacaʼ de gúnicaʼ ni racaláʼdxicaʼ la? laguiníʼ ique xi ejemplu cudiitu laacabe. Cadi guiaandaʼ laatu nabé risaca nga cadi gusaana de guireetu predicación, chetu ca reunión ca ne gúnitu adoración en familia. Ne cadi guidxíbitu gábitu xiiñitu coʼ ora caquiiñeʼ gúnitu ni. Gudixhe Jiobá xi zanda guni Adán ne Eva ne xi qué zanda gúnicaʼ ne laacani ñanda nusiidiʼ cani laacabe ñuni respetárcabe autoridad stibe. Zacaca nga naquiiñeʼ guni cani napa xiiñiʼ, pur modo cuʼ jnézacabe xiiñicabe ne ejemplu ni gudiicabe laacaʼ zanda gusiidicabe laacaʼ gucueezacaʼ laca laacaʼ. De lade guiráʼ cosa risaca ni naquiiñeʼ gusiidiʼ binni xiiñiʼ, ni jma naquiiñeʼ gusiidicabe laacaʼ nga gannaxhiicaʼ autoridad stiʼ Dios ne guni respetarcaʼ ca norma stibe (biindaʼ Proverbios 1:5, 7, 8).

18. ¿Xiñee naquiiñeʼ cuí chaahuinu tu gaca xhamígunu?

18 Pa nápanu xiiñinu o pa coʼ, guiranu naquiiñeʼ cuí chaahuinu tu gaca xhamígunu. Pa nadxii ca xhamígunu Jiobá la? zaguucaʼ gana laanu gápanu meta galán lu xquendanabáninu ne cadi chichuʼnu lu guendanagana (Prov. 13:20). Ne laaca ziale de laanu gucueezanu laca laanu cásica rúnicabe ni ne guibáninu casi nabánicabe. Ne zaguʼnu gana laacabe pur modo gaca xpiaʼnu. Pa guiráʼ dxi gucueezanu laca laanu la? ziuulaʼdxiʼ Dios ni gúninu, jma nayecheʼ zabáninu ne jma galán zabaninenu ca binni ni nadxiinu.