Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Napa stiidxaʼ Dios poder

Napa stiidxaʼ Dios poder

«Stiidxa Dios la? rudii enda nabani laanu, ne nandxóʼ ni [o napa ni poder]» (HEB. 4:12).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 37 NE 48

1. ¿Xiñee nuunu seguru napa Stiidxaʼ Dios poder? (Biiyaʼ ca foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

LAANU ca xpinni Jiobá nuunu seguru nabani stiidxaʼ Dios ne napa ni poder (Heb. 4:12). Maʼ bidúʼyanu napa mensaje stiʼ Dios, ni zeeda lu Biblia, poder para guchaa guendanabani stinu ne stiʼ xcaadxi binni. Ante gácanu Testigu, nuu tu laa guca gubaanaʼ, guduʼbaʼ droga o bíʼnicaʼ cosa dxabaʼ casi chúʼnecaʼ ni cadi xheelacaʼ. Xcaadxi gúcacaʼ famoso o gúpacaʼ bueltu, peru qué nibánicaʼ nayecheʼ (Ecl. 2:3-11). Pur poder ni napa Biblia, stale de cani cananiti lu Guidxilayú riʼ dxiqué yanna maʼ nápacaʼ ti esperanza ne maʼ nánnacaʼ xi gúnicaʼ lu xquendanabánicaʼ. Zándaca huadúʼndanu historia stiʼ caadxi de laacabe lu ndaa ni láʼ «Gucané Biblia laacabe para bichaacabe», ni reeda lu revista La Atalaya. Ne laaca maʼ bidúʼyanu neca maʼ nácanu Testigu, guiranu caquiiñeʼ gacané Biblia laanu para jma gaca xhamígunu Jiobá.

2. ¿Xi ca cosa malu bisaana caadxi xpinni Cristu de primé siglu que pur poder ni napa Stiidxaʼ Dios?

2 Yanna riʼ, qué ridxagayaanu xiñee randa ruchaa stale binni xquendanabani ora runi estudiarcaʼ Stiidxaʼ Dios. Zacaca bizaaca né ca xpinni Cristu ni gupa esperanza para cheʼ guibáʼ ni bibani lu primé siglu (biindaʼ 1 Corintios 6:9-11). Bizeeteʼ apóstol Pablo tu clase binni nga cani qué ziuu lu Reinu stiʼ Dios, ne despué gúdxibe ca xpinni Cristu: «Zacaca guca caadxi de laatu chiqué». Peru gucané Stiidxaʼ Dios laacabe ne espíritu santu para bichaacabe. Dede né dxi maʼ nácacabe xpinni Cristu, nuu de laacabe bichee ne pur ngue maʼ qué ñaca xhamígucaʼ Jiobá. Casi ti ejemplu ni ruzeeteʼ Biblia nga stiʼ ti xpinni Cristu ni bibí ni guca expulsar. Peru despué bichaabe ne bibiguétabe ndaaniʼ congregación (1 Cor. 5:1-5; 2 Cor. 2:5-8). Riéchenu ora ridúʼyanu ni runi stale hermanu para guchaacaʼ purtiʼ rudiicaʼ lugar gacané Stiidxaʼ Dios laacaʼ.

3. ¿Xi zazíʼdinu lu tema riʼ?

3 Cumu maʼ bidii Jiobá laanu Stiidxaʼ, ne napa ni poder la? racaláʼdxinu iquiiñenu ni jneza (2 Tim. 2:15). Nga runi lu tema riʼ zadúʼyanu xi zanda gúninu para gudiʼnu lugar guni poder ni napa Biblia ca dxiiñaʼ lu xquendanabáninu, lu predicación ne ora gusíʼdinu lu plataforma. Estudiu riʼ zacané laanu gusihuínninu nadxiinu Bixhózenu ni nuu guibáʼ ne rudiʼnu xquíxepeʼ laabe, purtiʼ rusiidibe laanu para cueendunu ni galán (Is. 48:17).

LU XQUENDANABÁNINU

4. a) ¿Xi naquiiñeʼ gúninu pa racaláʼdxinu guni Stiidxaʼ Dios dxiiñaʼ lu xquendanabáninu? b) ¿Xi rúniluʼ para gápaluʼ tiempu gúʼndaluʼ Biblia?

4 Pa racaláʼdxinu guni Stiidxaʼ Dios dxiiñaʼ lu xquendanabáninu la? naquiiñeʼ guidúʼndanu ni gatigá, pa ñanda guiráʼ dxi (Jos. 1:8). Dxandíʼ, nabé riuu xhiiñanu, peru cadi naquiiñeʼ gudiʼnu lugar gucueeza xiixa laanu para guidúʼndanu ni, nin ca dxiiñaʼ ni rúninu (biindaʼ Efesios 5:15, 16). Zanda guidúʼndanu Biblia ca siadóʼ, huaxhinni o, ora tiica si. Runi sentirnu casi biʼniʼ sentir ti hombre ni bicaa Biblia ora guníʼ: «¡Guizáʼ nadxieeʼ ley stiuʼ! Guidubi dxi laani maʼ caníʼ iqueʼ» (Sal. 119:97).

5, 6. a) ¿Xiñee nabé risaca guni meditarnu? b) ¿Ximodo zanda cueendunu ni galán ora guni meditarnu? c) ¿Xi huabeenduluʼ ora ruundaluʼ Stiidxaʼ Dios ne runi meditarluʼ ni ruundaluʼ?

5 Peru, cadi naquiiñeʼ si guidúʼndanu Biblia. Laaca naquiiñeʼ guni meditarnu o guiníʼ ique chaahuinu ni guidúʼndanu (Sal. 1:1-3). Zacatiʼ nga zanda gúninu guiráʼ ni rizíʼdinu lu Stiidxaʼ Dios lu xquendanabáninu. Modo tiica guidúʼndanu ni, pa lu guiʼchiʼ o lu ti aparatu electrónicu, ni racaláʼdxinu nga chindá ni ndaaniʼ ladxidoʼno.

6 ¿Ximodo zanda cueendunu ni galán ora guni meditarnu yaʼ? Stale tu ribezadxí ti ratu ora maʼ cayuundaʼ Biblia, ne rinabadiidxaʼ: «¿Xi cusiidiʼ ndiʼ naa de Jiobá pue? ¿Ñee cayuneʼ ni ná principiu riʼ lu xquendanabaneʼ la? ¿Ñee nuu xiixa ra caquiiñeʼ guneʼ mejorar la?». Pa guni meditarnu lu Stiidxaʼ Dios ne guni orarnu Jiobá, ziale de laanu gúninu ni ná ca conseju stibe lu xquendanabáninu. Zacatiʼ nga zanda gúʼyanu ximodo runi poder ni napa Stiidxaʼ Dios dxiiñaʼ lu xquendanabáninu (2 Cor. 10:4, 5).

LU PREDICACIÓN

7. ¿Ximodo zanda iquiiñenu Stiidxaʼ Dios jneza lu predicación?

7 ¿Ximodo zanda iquiiñenu Stiidxaʼ Dios jneza lu predicación ne zaqueca ora maʼ cusíʼdinu ni dxandíʼ xcaadxi binni yaʼ? Ti modo gúninu ni nga iquiiñenu ni gatigá. Sicaríʼ guníʼ ti hermanu: «Pa niguni predicarneluʼ Jiobá de yoo pur yoo, ¿ñee puru lii si niniʼluʼ la? o nudiiluʼ lugar laabe niniʼbe?». Ni gucaláʼdxibe niniʼbe né ca diidxaʼ riʼ nga ora guidúʼndanenu ti binni de lu Biblia, casi ñaca nudiʼnu lugar niníʼ Jiobá. Pa dede ante cuinu ti versículo para guidúʼndanenu binni, jma zacané ni laabe que intiica diidxaʼ ni guininu (1 Tes. 2:13). Nga runi guinabadiidxanu: «Ora maʼ ziguneʼ predicar, ¿ñee runeʼ stipa pur guundaʼ lu Biblia cada biaje ganda guneʼ ni la?».

8. ¿Xiñee cadi caquiiñeʼ si guidúʼndanenu binni ca textu zeeda lu Biblia?

8 Dxandíʼ, cadi naquiiñeʼ si guidúʼndanenu binni ca textu zeeda lu Biblia. Cásica bizaaca lu primé siglu que, jma stale binni ni nuu yanna qué riénecaʼ xi rusiidiʼ Biblia (Rom. 10:2). Nga runi cadi tiisi maʼ bíʼndanenu tuuxa ti textu guiníʼ íquenu maʼ biénebe ni. Naquiiñeʼ cueenu tiempu para guni repetirnu ca diidxaʼ risaca zeeda luni ne gusiénenu cani. Pa gúninu zacá la? ziaana Stiidxaʼ Dios ndaaniʼ ique binni ni guinínenu ne zindani ndaaniʼ ladxidóʼcabe (biindaʼ Lucas 24:32).

9. Bisiene né ti ejemplu ximodo zanda iquiiñenu ti versículo para gapa binni respetu Biblia.

9 Ora guluinu ti versículo binni, naquiiñeʼ gúninu ni modo ganda gapa binni respetu Biblia. Zanda guininu sicaríʼ: «Guidúʼyanu xi ná Dios de ni caninu riʼ». Peru pa canínenu tuuxa ni biniisi ndaaniʼ ti familia ni qué runibiáʼ Dios, zanda gábinu laa: «Biiyaʼ xi ná ca diidxaʼ risaca ni zeeda de Dios riʼ». O pa qué riuulaʼdxiʼ binni canínenu ganna de religión la? zanda guinabadiidxanu laabe: «¿Ñee huayunadiágaluʼ ca diidxaʼ ni gucuá maʼ xadxí riʼ la?». Cumu gadxé gadxé nga cada binni la? nga runi gadxé gadxé modo naquiiñeʼ guinínenu cada tobi de laacaʼ (1 Cor. 9:22, 23).

10. a) Bizeeteʼ xi bizaaca ti hermanu lu predicación. b) Bizeeteʼ ximodo huayuuyaluʼ dxandíʼ napa Stiidxaʼ Dios poder ora iquiiñeluʼ ni lu predicación.

10 Stale hermanu maʼ biiyacaʼ jma racané Stiidxaʼ Dios binni ora iquiiñecaʼ ni lu predicación. Guzéʼtenu ti ejemplu, ti hermanu riʼ rigánnabe ti señor maʼ huaniisi ni maʼ ziné stale iza de ruundaʼ ca revista stinu. Ti dxi, gudixhe íquebe cadi gusaananésibe laa revista La Atalaya ni jma nacubi, sínuque laacaʼ biindanebe laa ti textu ni zeeda lu revista que. Textu que nga 2 Corintios 1:3, 4, ra ná Jiobá nga Bixhózenu ni riá laanu «laabe nga Dios stinu ne riguixhe dxí be ladxidóʼ no», ne «rusieche be laanu ora tiica acaná ladxidóʼ no». Yendá ca diidxaʼ que ndaaniʼ ladxidóʼ señor que dede gunábabe hermanu que guʼndaʼ ca versículo que sti biaje. Despué guniʼbe guizáʼ caquiiñecabe tu quixhedxí ladxidóʼcabe, laabe ne xheelabe, ne racaláʼdxicabe gánnacabe jma de lu Biblia. Casi maʼ bidúʼyanu, ora riquiiñenu Stiidxaʼ Dios lu predicación jma racané poder ni napa ni ca binni (Hech. 19:20).

ORA GUSÍʼDINU LU PLATAFORMA

11. Ca hermanu ni napa privilegiu de gusiidiʼ lu plataforma, ¿xiñee cadi naquiiñeʼ gúʼyacaʼ ni casi guendariguite?

11 Guiranu riuuláʼdxinu chuunu ca reunión ne ca asamblea. Razón ni jma risaca nápanu para chuunu cani nga purtiʼ runi adorarnu Jiobá lu cani. Peru laaca riuunu para cueendunu ni galán de cani rizíʼdinu lu cani. Nga rusihuinni ti privilegiu naroʼbaʼ nga napa ca hermanu ni rusiidiʼ lu plataforma, cadi naquiiñeʼ gúʼyacabe ni casi guendariguite (Sant. 3:1). Nga runi naquiiñeʼ chúʼcabe seguru de lu Biblia nga caree ni cusiidicabe. Pa nácaluʼ tobi de ca hermanu riʼ, ¿xi zanda gúniluʼ para gudiiluʼ lugar guni poder ni napa Stiidxaʼ Dios dxiiñaʼ lu xquendanabani cani cucaadiaga lii yaʼ?

12. ¿Ximodo zanda chuʼ ti orador seguru Biblia nga ni jma guisaca lu discursu stiʼ?

12 Guyuu seguru ni jma naquiiñeʼ guisaca lu discursu stiluʼ nga Biblia (Juan 7:16). Nga runi guyuu cuidadu cadi jma chuulaʼdxiʼ binni modo guiniʼluʼ ne ca experiencia o ilustración ni iquiiñeluʼ que ca versículo ni gúʼndaluʼ de lu Biblia. Ne cadi guiaandaʼ lii cadi ngueca nga gúʼndaluʼ de lu Biblia que gusiidiluʼ de Biblia. Pa iquiiñeluʼ stale textu, qué ziaanané diʼ binni cani. Nga runi, gulí ca textu ni chiguiquiiñeluʼ ne gulee tiempu para gúʼndaluʼ cani, gusiéneluʼ cani, guni ilustrarluʼ ne guni aplicarluʼ cani (Neh. 8:8). Pa lu ti bosqueju stiʼ organización nga zeeda discursu ca la? biʼniʼ estudiar ca oración zeeda luni ne ca textu ni cá cuee cani, biʼniʼ stipa guiéneluʼ xi cusiidiʼ ca textu ca de laacani. De racá, gulí xi versículo iquiiñeluʼ para gusiidiluʼ ca idea stiʼ bosqueju ca (lu lección 21 dede 23 stiʼ libru Benefíciese de la Escuela del Ministerio Teocrático zadxeʼluʼ sugerencia ni zacané lii). Peru ni jma risaca nga guinabuʼ Jiobá gacané lii para ganda gusiidiluʼ ca cosa risaca zeeda lu Stiidxabe (biindaʼ Esdras 7:10; Proverbios 3:13, 14).

13. a) ¿Ximodo gucané Biblia ti hermana pur modo biquiiñecabe ni ra reunión? b) ¿Xi huabeenduluʼ pur modo riquiiñecabe Biblia ra reunión?

13 Guidúʼyanu pabiáʼ gucané Biblia ti hermana de Australia pur modo biquiiñecabe ni ra reunión. Nabé feu guca xquendanabánibe dxi nahuiinibe, peru gunabe biziidibe de Biblia ne bidiibe xquendanabánibe Jiobá. Neca zaqué, guca nagana para laabe guni crebe nadxii Jiobá laabe. Ti dxi binadiágabe ti textu ra reunión ni yendá de ndaaniʼ ladxidoʼbe. Despué de guníʼ íquebe stale de laani ne biindabe xcaadxi versículo, maʼ biʼniʼ crebe nadxii Dios laabe. * ¿Yanna lii yaʼ? ¿Ñee huayunadiágaluʼ xiixa textu lu ti reunión o lu ti asamblea ni yendá dede ndaaniʼ ladxidoʼloʼ la? (Neh. 8:12).

14. ¿Ximodo zusihuínninu rusisácanu Stiidxaʼ Dios?

14 Dxandipeʼ, guiranu rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá, Dios stinu ni nadxii laanu, pur bidii laanu Stiidxaʼ ne biʼniʼ cumplir promesa ni biʼniʼ de cadi guinitilú ni (1 Ped. 1:24, 25). Nga runi, cadi gusaana de guidúʼndanu ni, gúninu ni ná ni lu xquendanabáninu ne iquiiñenu ni para gacanenu xcaadxi binni. Zacá zusihuínninu nadxiinu ne rusisácanu tesoro riʼ. Peru ni jma risaca nga zusihuínninu nadxiinu Jiobá, ni guníʼ xi guicá luni.

^ párrafo 13 Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Bichaa guiráʼ ni».