Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Ti ndaayaʼ nga huayuneniáʼ caadxi hombre espiritual dxiiñaʼ

Ti ndaayaʼ nga huayuneniáʼ caadxi hombre espiritual dxiiñaʼ

BIAʼ galaa de década stiʼ iza 1930, yendeza jñaa ne bixhozeʼ, Jessie ne James Sinclair, ndaaniʼ guidxi Bronx, ti distrito stiʼ guidxi Nueva York. Raqué binibiáʼcabe Willie Sneddon, ni beeda de Escocia, laaca de xquídxicabe. Ratu si de binibiáʼcabe que maʼ caníʼcabe de familia stícabe. Bizaaca ndiʼ caadxi iza ante galeʼ.

Gudxi jñaaʼ Willie bilaahua bixhoze ne bizaʼnaʼ huaniisi dxi mayaca guzulú ni rábicabe Gran Guerra ne gúticaʼ lu nisadóʼ ni runibiáʼcabe casi mar del Norte. Bidxelasaa barcu ni zécabe lu que ti mina. Gudxi Willie laabe: «Ndaaniʼ infiernu nuu bixhoʼzoʼ». Ti testigu stiʼ Jiobá Willie, guendaridxagayaa ni, peru zaqué nga bizulú biziidiʼ jñaaʼ ni dxandíʼ.

Willie ne Liz Sneddon

Qué ñuulaʼdxiʼ diʼ jñaaʼ ca diidxaʼ que, purtiʼ nánnabe guca bixhózebe ti hombre nachaʼhuiʼ. Peru óraque gudxi Willie laabe: «¿Ñee zatadxí ladxidoʼloʼ gánnaluʼ laaca guyé Jesús infiernu la?». Bietenalaʼdxiʼ jñaaʼ de oración ni rusiidicabe ndaaniʼ religión stiʼ, ra riete guyé Cristu ndaaniʼ infiernu ne bibani ra guionna gubidxa. Ngue runi gunabadiidxabe xiñee guyé Jesús ti lugar ra cayacaná ca binni malu lu bele. Ngue bicaa jñaaʼ jma chuulaʼdxiʼ guiziidiʼ ni dxandíʼ. Bizulú guyebe ca reunión ni raca ndaaniʼ congregación ni nuu guidxi Bronx ne guyuunísabe lu iza 1940.

Naa né jñaaʼ, ne caadxi iza despué naa né bixhozeʼ

Tiempu que, huaxiéʼ biete naquiiñeʼ guʼndané binni xiiñiʼ Biblia. Dxi gucaʼ xcuidi la? riaanané bixhozeʼ naa ora maʼ zeʼ jñaaʼ reunión ne maʼ ziguni predicar ca fin de semana. Caadxi iza despué, naa ne bixhozeʼ, maʼ bizulú yenedu jñaaʼ reunión. Nabé biʼniʼ predicar jñaaʼ ne gupa stale estudiu. Guyuu ti tiempu dede juntu bidiibe estudiu caadxi de laacaʼ purtiʼ gaxha gaxha nabézacaʼ. Ora rapaʼ vacación ra scuela la? naa riniáʼ laabe predicación. Ne zaqué nga biziideʼ stale de Biblia ne ximodo gusiideʼ xcaadxi binni ni rusiidiʼ ni.

Rituí luaʼ guiniéʼ ndiʼ, peru dxi nahuiineʼ la? qué nusisacadiáʼ cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Biiyaʼ cani casi guendariguite. Peru, dxi napaʼ 12 iza gucaʼ publicador, ne dede dxiqué qué huasaanaʼ de guneʼ predicar. Dxi napaʼ 16 iza, bidieeʼ xquendanabaneʼ Jiobá. Guyuaanisaʼ 24 de julio iza 1954 lu ti asamblea ni guca Toronto (Canadá).

DXIIÑAʼ NI BINEʼ BETEL

Caadxi de ca hermanu ni guyuu ndaaniʼ congregación stidu que betelita laacaʼ o maca huayúnicaʼ dxiiñaʼ Betel. Nabé gucané ejemplu stícabe naa. Riuuladxeʼ modo riníʼcabe nezalú stale binni ne modo rusiénecabe cani dxandíʼ zeeda lu Biblia. Neca ca maestru stinneʼ gucaláʼdxicaʼ ñaaʼ universidad, naa guyuuladxeʼ chaaʼ Betel. Ngue runi, bidieeʼ solicitud stinneʼ lu asamblea ni guca Toronto que. Ne sti iza que, bidieeʼ ni sti biaje lu ti asamblea ni guca Nueva York, ndaaniʼ estadiu stiʼ ca Yankees. Gudiʼdiʼ si ti tiempuhuiiniʼ, dxi maʼ napaʼ 17 iza, biʼniʼ invitárcabe naa para guzuluáʼ guneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ Betel ni nuu Brooklyn, 19 de septiembre iza 1955. Guiropa dxi de nuaaʼ Betel, guyaaʼ taller de encuadernación, ni nuu calle Adams, númeru 117. Raqué nga ra nacubi chiguneʼ dxiiñaʼ. Qué nindaa maʼ bizuluáʼ biquiiñeʼ alzadora de pliegos, ti máquina ni rucaalisaa sección de 32 yaza ne riguu ni listu ca sección ca para tiidicaʼ lu sti máquina ni quiba ca libru que.

Dxi napaʼ 17 iza, dxi bizuluáʼ bineʼ dxiiñaʼ Betel ni nuu Brooklyn

Ti beeu de nuaaʼ ra taller de encuadernación que, biseendacabe naa ra Departamento de Suscripciones purtiʼ nannaʼ gucaaʼ lu máquina. Tiempu que, nuu hermanu ne hermana rucaacaʼ dirección stiʼ cani nacubi gucuá lá para guicaa revista La Atalaya ne ¡Despertad! lu caadxi placahuiiniʼ de guiibaʼ. Chupa chonna beeu despué, maʼ guyuaaʼ ra Departamento de Envíos. Klaus Jensen, encargadu que, gunabadiidxaʼ naa pa nuaaʼ dispuestu gacaniáʼ chofer que para chisaanadu ca caja de publicación ni cheʼ sti guidxi ra puertu. Laaca naquiiñeʼ chinedu sacu ra dxaʼ ca revista ni cheʼ guiráʼ congregación ni nuu Estados Unidos ra oficina de correu. Gudxi hermanu Jensen naa zacané dxiiñaʼ que naa, jmaruʼ si purtiʼ nalaseʼ ne ruluéʼ ti ubaguí, nanaaʼ 57 si kilu. Ca viaje bínidu ra puertu ne ra oficina de correu que, gucané cani naa para gucaʼ jma nadipaʼ. ¡Dxandíʼ ni gudxi hermanu Jensen naa que!

Laaca Departamento de Suscripciones biʼniʼ tender ca pedidu de revista ni runi ca congregación que. Zaqué nga gunna lá stale de ca idioma ni raca imprimir revista stinu ndaaniʼ Betel ni nuu Brooklyn. Qué huayuu dxi gunadiaʼgaʼ lá stale de laacani, peru riecheʼ gannaʼ ruseendacabe mil de ca revista que ca lugar jma zitu nuu lu Guidxilayú. Para tiempu que la? qué lica niníʼ iqueʼ pa ra nidiʼdiʼ iza ñapaʼ privilegiu de nigannaʼ stale de ca lugar que.

Naa né Robert Wallen, Charles Molohan ne Don Adams

Lu iza 1961, biʼniʼ asignárcabe naa ra Tesorería, ne hermanu Grant Suiter nga guca supervisor stinneʼ. Caadxi iza despué, gúdxicabe naa tiideʼ ra oficina stiʼ hermanu Nathan Knorr, ni ruuyaʼ modo guireeche diidxaʼ tiempu que. Bisiene hermanu Knorr naa chiguiree tobi de ca hermanu ni runiné dxiiñaʼ ti beeu, purtiʼ cheʼ Scuela stiʼ xhiiñaʼ Reinu, ne ora guibiguetaʼ maʼ ra Departamentu de Serviciu chiguni dxiiñaʼ. Gunábabe naa guiaanaʼ lugar stiʼ ne guneniáʼ Don Adams dxiiñaʼ. Lu asamblea ni guca iza 1955, hermanu riʼ nga biʼniʼ aceptar solicitud stinneʼ para guneʼ dxiiñaʼ Betel. Xhupa hermanu ni maca nuu raqué ora yendayaʼ nga Robert Wallen ne Charles Molohan. Guidápadu bínidu dxiiñaʼ juntu jma de cincuenta iza. Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ ni napaʼ nga binebiaʼyaʼ caadxi hermanu ni ruzuubaʼ diidxaʼ ni nácacaʼ espiritual ne bineniáʼ laacaʼ dxiiñaʼ juntu (Sal. 133:1).

Primé visita de zona ni bineʼ ndaaniʼ guidxi Venezuela (1970)

Lu iza 1970, bidiicabe naa sti dxiiñaʼ nacubi: cada iza o chupa iza zuneʼ ti biaje de chupa chonna semana para chigannaʼ caadxi sucursal stiʼ Watch Tower Society. Dxiqué biree lá cani visita de zona, ca viaje riʼ raca cani para gacané ni ca familia Betel ne ca misioneru chuʼcaʼ naguidxi en sentidu espiritual, ne gúʼyacabe ca archivu stiʼ ca sucursal. Gupaʼ oportunidad de gunebiaʼyaʼ hermanu ni guyé primé clase stiʼ Galaad ne despué, ra maʼ gudiʼdiʼ caadxi iza nuurucaʼ lu serviciu sticaʼ guidxi ra guca asignarcaʼ. Ra cayuneʼ dxiiñaʼ riʼ, maʼ yegannaʼ jma de noventa guidxi. Guizáʼ sicarú privilegiu riʼ.

Ti privilegiu nga chigannaʼ ca hermanu ndaaniʼ jma de 90 guidxi

BIDXELAʼ TI COMPAÑERA NI RUZUUBAʼ DIIDXAʼ

Runi asignárcabe ca betelita de Brooklyn ndaaniʼ ca congregación ni nuu gaxha de guidxi Nueva York, ne naa biʼniʼ asignárcabe naa ndaaniʼ tobi ni nuu Bronx. Biroobaʼ primé congregación ni nuu Bronx que ngue runi bíʼnicabe ni chupa. Primé congregación que biree lá Congregación Upper Bronx, ne raqué guyaaʼ.

Biaʼ galaa de década stiʼ iza 1960, bedabíʼ ti familia de Letonia lu territorio ra nuu congregación stidu, binibiáʼcabe ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ladu gueteʼ de guidxi Bronx. Xiiñicabe ni jma huaniisi láʼ Livija, guca precursora regular binduuxeʼ si scuela. Caadxi beeu despué guyebe Massachusetts yeguni servirbe ti lugar ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar. Rucaaʼ ra nuube para gabeʼ laabe ximodo zeʼ congregación que, ne laabe rábibe naa pabiáʼ galán modo runi predicarbe Boston.

Naa né Livija

Caadxi iza despué, biʼniʼ nombrárcabe Livija precursora especial. Cumu racaláʼdxibe gúnibe biaʼ gándatiʼ pur Jiobá la? laaca bichabe ti solicitud para chebe Betel ne biʼniʼ invitárcabe laabe gueedabe lu iza 1971. ¡Ruluiʼpeʼ cayabi Jiobá naa xiixa! Bichaganadu 27 de octubre iza 1973, ne gúpadu privilegiu de gudii hermanu Knorr discursu stidu. Proverbios 18:22 ná: «Tuuxa ni maʼ bidxela ti gunaa nachaʼhuiʼ para gaca xheelaʼ la? maʼ bidxela ti cosa risaca, ne ricaa ndaayaʼ stiʼ Jiobá». Ne dxandíʼ ni. Maʼ guluu Jiobá ndaayaʼ naa ne Livija, maʼ bidii lugar laadu chuʼdu juntu jma de cuarenta iza Betel. Ne de yanna riuudu ndaaniʼ ti congregación ni nuu guidxi Bronx.

BINEʼ DXIIÑAʼ TOBI SI NÉ CA BIʼCHIʼ CRISTU

Guizáʼ sicarú bineʼ sentir bineniáʼ hermanu Knorr dxiiñaʼ. Qué lica nidxágabe dxi bíʼnibe dxiiñaʼ, gunnaxhiibe ni dxandíʼ ne nabé bisisácabe dxiiñaʼ runi ca misioneru. Stale de laacaʼ gúcacaʼ ca primé Testigu ni guyuu guidxi ra guca asignarcaʼ. Guca huará hermanu Knorr de cáncer lu iza 1976, ne nabé triste riuaaʼ ora guuyaʼ modo cayacanabe. Ti biaje, dxi maʼ néxhebe lu cama, gunábabe naa guundaʼ ti información ni maʼ chigaca imprimir para gucaadiágabe. Gúdxibe naa laaca gucaariʼdxeʼ Frederick Franz para gucaadiaga ni. Despué gunnaʼ cumu qué ruuyaʼ chaahuiʼ hermanu Franz la? maʼ napa tiempu de ruundané hermanu Knorr laabe ca información que.

Naa ne Daniel ne Marina Sydlik lu ti visita de zona (1977)

Guti hermanu Knorr lu iza 1977, peru para laadu, cani binibiáʼ laabe ne gunnaxhii laabe, ratadxí ladxidoʼdo purtiʼ bidúʼyadu bizuubabe diidxaʼ dede ra binduuxebe carrera stibe lu Guidxilayú riʼ (Apoc. 2:10). Dede dxi que, maʼ hermanu Franz biʼyaʼ modo gaca dxiiñaʼ riʼ.

Tiempu que, nacaʼ secretariu stiʼ Milton Henschel, ni biʼniʼ dxiiñaʼ para hermanu Knorr caadxi década. Gúdxibe naa dxiiñaʼ ni chiguneʼ yanna nga gacaniáʼ hermanu Franz lu intiica ni iquiiñeʼ. Gatigá ruundaʼ información ni chigaca imprimir para gucaadiágabe. Bidxagayaaʼ pabiáʼ nayaʼniʼ xquendabiaanibe ne pabiáʼ nagueenda raca concentrarbe ora maʼ cayuundacabe xiixa información nezalube. Ti privilegiu nga bineʼ dxiiñaʼ riʼ para laabe dede dxi biluxe xquendanabánibe lu Guidxilayú riʼ lu diciembre iza 1992.

Númeru 124 stiʼ calle Columbia Heights, ra bineʼ dxiiñaʼ caadxi década

Laaca bizuubaʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ stiidxaʼ Jiobá dede dxi gúticaʼ, ne guizáʼ racalaʼdxeʼ guidxagaluáʼ laacabe ndaaniʼ ti guidxilayú jma galán (Juan 5:28, 29). Bi bi maʼ gudiʼdiʼ sesenta y un iza de nuaaʼ Betel. Runeʼ sentir gastiʼ de ni nuu lu Guidxilayú riʼ qué zanda guchaagaʼ privilegiu ni napaʼ de gacaniáʼ ca hermanu stinneʼ ni nuu lu guidubi Guidxilayú ne runeʼ ni cueʼ hombre ne gunaa ni ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Naa ne Livija, de guidubi ladxidoʼdo zanda guinidu «guendanayecheʼ stiʼ Jiobá» nga zeeda gaca «ti lugar ni naguidxi» para laadu biaʼ ca iza ni zinedu lu serviciu de tiempu completu (Neh. 8:10).

Tutiica si zanda iquiiñeʼ organización stiʼ Jiobá para guireeche stiidxaʼ Reinu, zaca dxiiñaʼ riʼ intiica si gaca. Biaʼ tiempu ni maʼ gudiʼdiʼ ca ti ndaayaʼ naroʼbaʼ ne ti privilegiu nga guneniáʼ stale hermanu dxiiñaʼ ne zaqueca hermana ni qué nusaana Jiobá. Stale de ca ungidu ni bineniáʼ dxiiñaʼ maʼ qué guínnicaʼ lu Guidxilayú. Peru rudieeʼ xquíxepeʼ pur bineniáʼ ca hombre ni ruzuubaʼ diidxaʼ riʼ dxiiñaʼ tobi si ne laaca purtiʼ gúcacaʼ binni espiritual lu xhiiñaʼ Jiobá.