Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Qué ziuu dxi guinitilú stiidxaʼ Dios stinu

Qué ziuu dxi guinitilú stiidxaʼ Dios stinu

«Ribidxi guixi gaʼ, riguunduʼ guiéʼ, peru stiidxaʼ Dios stinu qué ziuu dxi guinitilú» (IS. 40:8).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 43 NE 48

1, 2. a) ¿Ximodo nibáninu pa qué ñápanu Biblia? b) ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para guiénenu Biblia?

¿XIMODO nibáninu pa qué ñápanu Biblia yaʼ? Qué ñuu xiixa ni ñápanu confianza zuluíʼ laanu ximodo nibáninu. Qué ñánnanu ni dxandíʼ de Dios, de guendanabani ne de ca dxi ni zeeda ca, ninca de ni biʼniʼ Jiobá pur binni guidxilayú dxiqué.

2 Peru riuʼnu nayecheʼ cadi nuunu zacá. Maʼ bidii Jiobá laanu Stiidxaʼ, Biblia ca, ne maʼ guniʼbe qué ziuu dxi guinitilú mensaje stiʼ ni. Zacá bizeeteʼ apóstol Pedro ni lu 1 Pedro 1:24, (biindaʼ ni), ne lu Traducción del Nuevo Mundo versículo 25 ná: «”Peru diidxaʼ stiʼ Jiobá qué ziuu dxi guinitilú”. Ne “diidxaʼ” riʼ nga ca diidxaʼ nacubi ne galán ni byuiʼnécabe laatu», biquiiñebe ca diidxaʼ ni zeeda lu Isaías 40:8. Neca cadi de Biblia peʼ nga caníʼ versículo riʼ, zanda guininu caníʼ ni de mensaje ni zeeda lu Biblia ca. Peru para ganda guiénenu ni la? ni jma jneza gúninu nga guidúʼndanu ni lu ti idioma ni jma riénenu. Ca binni ni nadxii Stiidxaʼ Dios maʼ biiyacaʼ laani nga ni jma jneza guni binni. Lu ca siglu ni maʼ gudiʼdiʼ ca, huayuu binni nachaʼhuiʼ ni huayuni stipa pur guni traducir ni ne huayúnicaʼ ni nuu lu nacaʼ para gapa binni ni neca huadxagalucaʼ stale guendanagana. Ni biale de laacabe gúnicabe riʼ, ngueca nga ni racalaʼdxiʼ Dios, purtiʼ laa «racalaʼdxi ulá irá binni, ne ganna ca ni dxandíʼ» (1 Tim. 2:3, 4).

3. ¿Xi zadúʼyanu lu tema riʼ? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

3 Lu tema riʼ zadúʼyanu xiñee qué huayanda gunitilúcabe Biblia neca 1) maʼ bichaa ca idioma ca, 2) neca bidxaa ca gobiernu ne 3) neca guyuu tu bicaalú para cadi ñaca traducir ni. Estudiu riʼ zacané laanu gannaxhiinu Biblia ca jma ne gannaxhiinu ni guníʼ xi guicá luni, purtiʼ bidiibe ni laanu para cueendunu ni galán (Miq. 4:2; Rom. 15:4).

BICHAA CA IDIOMA

4. a) ¿Xi rizaaca né ca idioma ca ra tiidiʼ tiempu? b) ¿Xi rusihuinni qué runi Dios menu binni, ne xi rucaa ndiʼ laanu guni sentirnu?

4 Ra tiidiʼ tiempu ruchaa ca idioma ca. Zándaca runibiaʼnu xiixa diidxaʼ o modo riníʼ binni lu stiidxanu ne yanna maʼ gadxé modo riénecabe ni. Ngapeʼ nga ni bizaaca né diidxaʼ hebreu ne diidxaʼ griegu, guiropaʼ idioma riʼ nga gucuá stale parte stiʼ Biblia. Tiempu stinu riʼ maʼ gadxé modo riníʼcabe cani de modo guníʼcabe cani tiempu gucuá Biblia. Nga runi, casi guiráʼ binni ni ruundaʼ Stiidxaʼ Dios riquiiñecaʼ ti traducción para guiénecaʼ ni neca nánnacaʼ hebreu o griegu de tiempu riʼ. Nuu tu riníʼ ique jma ziene Biblia pa guiziidiʼ modo guníʼcabe diidxaʼ hebreu ne griegu dxiqué, peru zándaca qué zacané ni laacabe stale casi riníʼ íquecabe.  * Nayecheʼ runi sentirnu maʼ guca traducir guidubi Biblia o pur ndaa lu jma de chonna mil chupa gayuaa idioma. Ndiʼ rusihuinni racalaʼdxiʼ Jiobá gapa binni «de irá ladu, de irá guidxi, ni riníʼ adxé adxé idioma» oportunidad de cueenducaʼ ni galán ora gúʼndacaʼ Stiidxabe (biindaʼ Apocalipsis 14:6). ¿Cadi dxandíʼ ridxíñanu jma gaxha de Jiobá ora ridúʼyanu pabiáʼ nadxiibe binni ne qué rúnibe menu laacaʼ la? (Hech. 10:34).

5. ¿Xiñee beeda gaca King James Version (Versión del Rey Jacobo) ti traducción ni jma risaca?

5 Casi maʼ bidúʼyanu ca, ruchaa guiráʼ ca idioma ca ra tiidiʼ tiempu, dede né ca idioma ni maʼ guca traducir Biblia. Zándaca dxi biree ti traducción cadi nagana para biene binni ni, peru ra gudiʼdiʼ tiempu maʼ qué ñene binni ni. Guidúʼyanu xi bizaaca ti traducción nabé runibiáʼ binni lu diidxaʼ inglés: laani nga King James Version (Versión del Rey Jacobo). Primé biaje biree ni nga lu iza 1611. Beeda gaca ni tobi de ca traducción ni jma biʼndaʼ binni lu diidxaʼ inglés ne nabé biquiiñecabe ca diidxaʼ ni zeeda luni para idioma riʼ.  * Peru huaxiéʼ biquiiñeʼ traducción riʼ lá Jiobá. Stale lugar ra cá lá Dios lu Escrituras Hebreas, biquiiñeʼ ni diidxaʼ «LORD» (Señor), né letra mayúscula. Lu xcaadxi edición ni bíʼnicabe despué, laaca biquiiñecabe diidxaʼ riʼ lu caadxi versículo stiʼ Escrituras Griegas Cristianas né letra mayúscula. Ndiʼ bisihuinni naquiiñeʼ guicá lá Dios lu Nuevo Testamento.

6. ¿Xiñee riéchenu stale nápanu Traducción del Nuevo Mundo?

6 Ra gudiʼdiʼ siglu, stale diidxaʼ ni biquiiñeʼ lu King James Version (Versión del Rey Jacobo) maʼ guirutiʼ niníʼ cani. Ngaca bizaaca né ca primé traducción ni guca lu xcaadxi idioma, casi Biblia ni biree lu diidxastiá stiʼ Casiodoro de Reina, ni biree primé biaje lu iza 1569. Nga runi riéchenu stale nápanu Traducción del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras. Versión riʼ gucuá ni né diidxaʼ ni jma nagueenda guiene binni ne nuu guidubi ni o pur ndaa ni lu jma de ti gayuaa cincuenta idioma. Nga rusihuinni casi guiráʼ binni ni nuu lu Guidxilayú riʼ zanda guʼndaʼ ni. Ne gucuá ni modo ganda chindá ca diidxaʼ ca ndaaniʼ ladxidoʼno (Sal. 119:97). Peru ni jma risaca nga gucuá lá Dios ca lugar ra cá ni lu ca documentu original.

IDIOMA NI JMA RINÍʼ BINNI

7, 8. a) ¿Xiñee stale de ca judíu ni bibani lu siglu chonna ante de ca dxi stiʼ Jesús maʼ qué ñénecaʼ cani zeeda lu Escrituras Hebreas? b) ¿Xii nga Septuaginta?

7 Nuu biaje, ora ridxaa ca gobiernu ca, ridxaa idioma ni riníʼ binni. ¿Xi huayuni Jiobá para guiénecabe Stiidxaʼ neca rizaaca nga yaʼ? Guidúʼyanu ti ejemplu. Ca primé 39 libru zeeda lu Biblia bicaa ca israelita o ca judíu cani. Laacabe nga cani gucuaa «stiidxaʼ» Dios primé (Rom. 3:1, 2). Peru, para dxi gunda siglu chonna ante de ca dxi stiʼ Jesús, stale judíu maʼ qué riénecaʼ idioma hebreu. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ maʼ biroobaʼ Imperiu griegu pur guiráʼ guidxi biʼniʼ ganar Alejandro Magno (Dan. 8:5-7, 20, 21). Beeda gaca diidxaʼ griegu idioma ni guníʼ ca binni ni biʼniʼ mandarbe, dede né ca judíu ni nabeza ndaaniʼ guiráʼ guidxi ni nuu lu guidubi imperiu que guniʼcaʼ ni. Pur ngue la? nabé nagana guca para stale de ca judíu que guiénecaʼ cani zeeda lu Escrituras Hebreas. ¿Xi caquiiñeʼ para guiénecabe ni yaʼ?

8 Biaʼ chupa gayuaa cincuenta iza ante gale Jesús, biʼniʼ traducírcabe ca primé gaayuʼ libru stiʼ Biblia lu diidxaʼ griegu. Biaʼ ti gayuaa iza despué, biluxe guca traducir xcaadxi libru ni zeeda lu Escrituras Hebreas. Binibiáʼcabe traducción ni guca lu diidxaʼ griegu ca casi Septuaginta. Laani nga primé traducción stiʼ guiráʼ libru ni nuu lu Escrituras Hebreas ni huadxélacabe.

9. a) ¿Ximodo gucané Septuaginta ne xcaadxi traducción ca binni biʼndaʼ Stiidxaʼ Dios? b) ¿Xi parte stiʼ Escrituras Hebreas jma riuuláʼdxiluʼ?

9 Gucané Septuaginta cani riníʼ diidxaʼ griegu para guiénecaʼ cani zeeda lu Escrituras Hebreas. ¡Nanna pabiáʼ biéchecabe ora binadiágacabe o bíʼndacabe Stiidxaʼ Dios lu idioma stícabe yaʼ! Gupa si tiempu, guca traducir guidubi Biblia o pur ndaa stini lu xcaadxi idioma risaca, casi idioma siríaco, gótico ne latín. Nabé gunnaxhii ca binni que Stiidxaʼ Dios purtiʼ gunda biindacabe ni ne biénecabe ni. Ne nanna dxíchinu gúpacabe xiixa textu ni jma guyuuláʼdxicabe, cásica nápanu yanna (biindaʼ Salmo 119:162-165). Casi maʼ bidúʼyanu, qué ninitilú Stiidxaʼ Dios neca bidxaa idioma ni riníʼ stale de ca binni que.

BICAALÚCABE CANI BIʼNIʼ TRADUCIR BIBLIA

10. ¿Xiñee huaxiéʼ binni gupa ti Biblia tiempu bibani John Wyclef?

10 Guyuu biaje gucalaʼdxiʼ ca binni ni nabé risaca nucueezacaʼ de ñapa tutiica binni Biblia ne ñuundacaʼ ni. Peru guyuu binni ni nadxii Dios ne bíʼnicaʼ stipa para ganda gapa guiráʼ binni ni. Tobi de laacabe nga John Wyclef. Gúcabe ti teólogo inglés ni bibani lu siglu catorce ne biʼniʼ crebe naquiiñeʼ gapa guiráʼ binni Stiidxaʼ Dios para guʼndaʼ ni. Peru tiempu bibánibe que guirutiʼ zanda gapa ti Biblia ndaaniʼ guidxi Inglaterra. ¿Xiñee yaʼ? Primé, purtiʼ qué zanda sícabe ni, cumu lu nácabe rúnicabe ca copia que la? nabé caru cani. Ne guiropa, purtiʼ stale binni qué ganna guʼndaʼ. Dxandíʼ ndaaniʼ ca yuʼduʼ que rucaadiágacabe relatu zeeda lu Biblia. Peru casi guirutiʼ riene xii ngue caníʼcabe, purtiʼ versión Vulgata nga ni ruundacabe, ne lu latín si nuu ni, ti diidxaʼ ni maʼ guirutiʼ riníʼ. ¿Ximodo zanda guidxela binni ca tesoro ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios que yaʼ? (Prov. 2:1-5).

Gucalaʼdxiʼ John Wyclef ne xcaadxi binni ñapa guiráʼ binni Stiidxaʼ Dios. ¿Ñee ngaca racaláʼdxinu gúninu la? (Biiyaʼ párrafo 11).

11. ¿Ximodo gucané traducción stiʼ John Wyclef binni?

11 Lu iza 1382, biree ti traducción stiʼ Biblia lu diidxaʼ inglés ni biʼniʼ John Wyclef ne cani gucané laa. Nagueendaca binibiáʼ ca xpinni Wyclef ni, binibiáʼcabe laacaʼ casi ca lolardo. Nabé gunnaxhii ca lolardo Biblia. Guzácabe guidubi guidxi Inglaterra ndaaniʼ guiráʼ guidxihuiiniʼ. Ruundanécabe ca binni que de lu Biblia ne rusaananécabe laacaʼ copia stiʼ caadxi relatu ni bíʼnicabe lu nácabe. Nabé risaca guiráʼ ni bíʼnicabe que, purtiʼ stale binni bizaalaʼdxiʼ ganna de Stiidxaʼ Dios sti biaje.

12. ¿Xi biʼniʼ ca xaíque yuʼduʼ pur dxiiñaʼ ni biʼniʼ Wyclef?

12 ¿Xi biʼniʼ ca xaíque stiʼ ca religión que yaʼ? Nabé guca nanaláʼdxicabe Wyclef, Biblia stiʼ ne cani guzananda laa. Guzanándacabe ca lolardo ne binitilúcabe guiráʼ copia stiʼ Biblia biʼniʼ Wyclef ni gunda bidxélacabe. Guti si hombre riʼ, guníʼcabe nácabe ti hereje o enemigu stiʼ Yuʼduʼ. Ngue runi, yendeecabe ca dxita ládibe ndaaniʼ baʼ ne bizaaquicabe cani ne yesáʼbicabe ca ceniza stibe ndaaniʼ guiiguʼ Swift. Peru qué ñanda nucueezacabe binni de ñuulaʼdxiʼ ñuundaʼ Biblia ne ñene ni. Caadxi siglu despué, cásica Europa ne xcaadxi lugar de Guidxilayú stale tu gucuá ique guni traducir Biblia ne gucheechecaʼ cani ra nuu tutiica binni para cueenducaʼ ni galán.

RUSIIDIʼ JIOBÁ LAANU PARA CUEENDUNU NI GALÁN

13. a) ¿Xidé zanda chuʼnu seguru? b) ¿Xiñee ruquidxi ndiʼ fe stinu?

13 Dios nga guníʼ xi guicá lu Biblia, peru qué riníʼ nga laaca laabe guniʼbe xi guicá lu traducción stiʼ Septuaginta, Biblia stiʼ Wyclef, King James Version (Versión del Rey Jacobo) o lu sti tipu versión. Peru historia de modo guca ca ndiʼ ne xcaadxi traducción ni nuu, rusihuinni cani qué huayanda guinitilú Stiidxaʼ Jiobá, casi bidii stiidxabe. Ndiʼ racané laanu iguidxi fe stinu para guni crenu dxandíʼ zaca cumplir xcaadxi promesa ni maʼ biʼniʼ Jiobá (Jos. 23:14).

14. ¿Xi rucaa cani rizíʼdinu de Biblia laanu gúninu?

14 Ora ridúʼyanu modo huayapa Dios Stiidxaʼ, riguidxi fe stinu ne guendarannaxhii ni nápanu laabe. * Guiníʼ íquenu ndiʼ: ¿xiñee bidii Jiobá laanu Stiidxaʼ ne guníʼ qué zanitilú ni yaʼ? Purtiʼ nadxiibe laanu ne racaláʼdxibe gusiidibe laanu para cueendunu ni galán (biindaʼ Isaías 48:17, 18). Nga runi ni jma galán gúninu nga gusihuínninu nadxiinu laabe ne ruzúʼbanu stiidxabe (1 Juan 4:19; 5:3).

15. ¿Xi zazíʼdinu lu sti tema ca?

15 Pa nadxiinu Stiidxaʼ Dios la? ziuuláʼdxinu cueendunu ni galán ra guidúʼndanu ni. Yanna, ¿xi zanda gúninu para cueendunu biaʼ gándatiʼ ora guidúʼndanu Biblia yaʼ? ¿Ximodo zanda gacanenu ca binni nuu lu territorio para gusisácacaʼ ni yaʼ? Ne ¿ximodo zanda chuʼ ca hermanu ni rusiidiʼ ndaaniʼ congregación seguru de lu Stiidxaʼ Dios nga caree ni cusiidicaʼ yaʼ? Zacábinu cani lu sti tema ca.

^ párrafo 4 Biiyaʼ tema ni láʼ «¿Me convendría aprender hebreo y griego?», ni biree lu revista La Atalaya 1 de noviembre 2009.

^ párrafo 5 Stale de ca diidxaʼ ni riquiiñeʼ binni lu diidxaʼ inglés biree cani lu versión riʼ.

^ párrafo 14 Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Biiyaʼ ni lii piouʼ».