Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Stale modo hualuíʼ Jiobá laadu pabiáʼ nachaʼhuiʼ

Stale modo hualuíʼ Jiobá laadu pabiáʼ nachaʼhuiʼ

BIXHOZEʼ, biree lá Arthur, guca ti joven nabé rié yuʼduʼ ne gucalaʼdxiʼ ñaca ti ministru metodista. Peru bichaa cani gudixhe íquebe ora bíʼndabe ca publicación stiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia ne bizulú bidagulisaanebe laacaʼ. Guyuunísabe lu iza 1914, dxi nápabe 17 iza. Gulídxicabe laabe para chigúnibe serviciu militar, tiempupeʼ jma nagana cayaca Primera Guerra Mundial que. Peru cumu qué nabe guinaazebe guiibaʼ la? gupa xidé bieguyoobe chii beeu ndaaniʼ cárcel stiʼ guidxi Kingston, Ontario (Canadá). Dxi bireebe bizulube bíʼnibe serviciu de tiempu completu casi colportor (o precursor).

Jñaaʼ biree lá Hazel Wilkinson (jñaabe gunna ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia lu iza 1908), ne bichaganabe bixhozeʼ lu iza 1926. Naa guleʼ 24 de abril lu iza 1931 ne naa nga guiropa de lade tapa xiiñicabe. Nabé gudixhe ique familia stinneʼ guni xhiiñaʼ Jiobá. Gatigá rireʼdu juntu para chigucheechedu diidxaʼ de yoo pur yoo (Hechos 20:20). Cumu nabé gupa bixhozeʼ respetu Biblia la? bicaa ni laadu gannaxhiidu Stiidxaʼ Dios lu guidubi xquendanabánidu.

GUCAʼ NEUTRAL NE GUCAʼ PRECURSOR CASI BIXHOZEʼ

Lu iza 1939 bizulú Segunda Guerra Mundial, ne sti iza que bicueezacabe dxiiñaʼ runi ca testigu stiʼ Jiobá ndaaniʼ guidxi Canadá. Ndaaniʼ ca scuela que rúnicabe homenaje ra runi saludárcabe bandera ne ruundacabe himno nacional. Naa ne Dorothy, bizanaʼ huaniisi, rudiicabe lugar guireʼdu fuera de salón que ora maʼ chiguzulúcabe gúnicabe ni. Peru ti dxi, gucalaʼdxiʼ maestra stinneʼ nusituí luaʼ ora gudxi naa namuxeʼ. Biluxe si clase que, gudiñe caadxi xcompañeruaʼ naa ne bilaacaʼ naa layú que. Lugar de nidxibeʼ pur ni bíʼnicabe naa, jmaruʼ si gudixheʼ iqueʼ «uzuʼba [...] stiidxa Dios que stiidxa binni» (Hechos 5:29).

Lu beeu julio iza 1942, dxi napaʼ 11 iza, guyuaanisaʼ ndaaniʼ ti tanque ra ti granja. Dxi qué riaaʼ scuela, nabé riuuladxeʼ gacaʼ precursor de vacación (yanna riénecabe ni precursor auxiliar). Ti biaje, naa ne xhonna hermanu guyuudu ti territorio ra guirutiʼ tu rucheeche diidxaʼ ladu guiaʼ de Ontario para chigucheechedu diidxaʼ ra nuu cani ritopa yaga lugar que.

Bizuluáʼ de precursor regular 1 de mayo iza 1949. Cumu cayaca dxiiñaʼ de construcción ndaaniʼ sucursal que la? biʼniʼ invitárcabe naa chigacaniáʼ raqué, ne iza queca, 1 de diciembre, guyuaaʼ lade familia Betel ni nuu Canadá. Bineʼ dxiiñaʼ ra imprenta ne raqué biziideʼ iquiiñeʼ prensa plana. Bineʼ dxiiñaʼ turnu huaxhinni caadxi semana, ra bineʼ imprimir ti tratadu ni caníʼ de modo canazanándacabe xquidxi Jiobá ndaaniʼ guidxi Canadá.

Despué, ra maʼ cayuneʼ dxiiñaʼ lu Departamentu de Serviciu, bineʼ entrevistar ca precursor ni riganna sucursal que ante checaʼ Quebec, ra chiguni servircaʼ, raqué nabé guzanándacabe ca hermanu. Zaqué nga binebiaʼyaʼ Mary Zazula, de Edmonton (Alberta). Bixhózebe ne jñaabe ortodoxo laacaʼ. Cumu laabe ne Joe, bizáʼnabe huaniisi, qué ninácabe nusaanacabe de ñuundacabe Biblia la? guládxicaʼ laacabe de ra lídxicaʼ. Mary ne Joe guyuunísacaʼ lu beeu junio iza 1951, ne xhoopaʼ beeu despué bizulúcabe de precursor. Dxi bineʼ entrevistar Mary nabé bidxagayaaʼ purtiʼ nácabe ti joven nabé espiritual. Redasilú naa guníʼ iqueʼ: «Pa guiráʼ cosa ca guiree biaʼsi la? ndiʼ nga gunaa ni guichaganaʼyaʼ». Gaʼ beeu despué bichaganadu, 30 de enero iza 1954. Ti semana despué, biʼniʼ invitárcabe laadu guicaadu entrenamientu para gácadu viajante, ne chupa iza yegánnadu ca congregación nuu ladu guiaʼ de Ontario.

Tiempu que, bizulú bireeche diidxaʼ né stale gana lu guidubi Guidxilayú, ngue runi gunabarúcabe jma misioneru. Guníʼ íquedu, pa gunda biʼniʼ huantardu nanda ni raca xquídxidu ora ganda invierno ne ca biuxiʼ ni riuu lu verano que la? zanda guni huantardu intiica guendanagana ra tiica si. Lu iza 1956 guyuudu clase 27 stiʼ Scuela stiʼ Galaad. Guca graduardu lu beeu julio ne para noviembre mápeca nuudu ra guca asignardu.

GUYUʼDU DE MISIONERU BRASIL

Casi yendadu ra nuu sucursal stiʼ Brasil, bizulucaʼ bisiidicaʼ laadu portugués. Despué de bizíʼdidu cani jma si caquiiñeʼ gánnadu para ugapadiúxidu ne guizíʼdidu ti presentación de ti minutu de memoria ti gusaanadu revista, biʼniʼ invitárcabe laadu chiguni predicardu. Pa guluíʼ tuuxa binni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ la? rábicabe laadu gúʼndanedu binni ca ti textu ni caníʼ ximodo zabani binni ora maʼ guni mandar Reinu stiʼ Dios. Primé dxi biʼniʼ predicardu, nabé bicaadiaga ti gunaa laadu. Ngue runi biindaniáʼ laabe Apocalipsis 21:3, 4. ¡Málasi bieeguaʼ! Caʼruʼ guiaaʼ guendanandáʼ que ne guzuniʼsaʼ zaqué, ne laacani nga cani chiguneʼ huantar biaʼ tiempu chuaaʼ raqué.

Biseendacabe laadu guidxi Campos dos Goytacazes. Yanna maʼ nuu 15 congregación raqué, peru tiempu que la? ti grupuhuiiniʼ si nuu zitu ne ti yoo para ca misioneru guyuu raqué. Ndaaniʼ yoo que nabeza tapa hermana: Esther Tracy, Ramona Bauer, Luiza Schwarz ne Lorraine Brookes (yanna Wallen). Naa racaniáʼ guiaʼriʼ lari ne ritopaʼ yaga para gacané guendaró. Ti lunes huaxhinni, biluxe bidúʼndasidu revista Torre stiʼ ni rapa, gúpadu ti visita ni cadi cabézadu. Nexheʼ xheelaʼ lu sofá que laga cayuidu diidxaʼ de ximodo guyé ni laadu dxi que. Ora biásabe, biree ti beendaʼ xaʼnaʼ almuhada ra gudixhe íquebe que. Laguxuiʼlú ruidu guca raqué dede ora biiteʼ laame.

Biʼniʼ estudiársidu portugués ti iza, biʼniʼ nombrárcabe naa superintendente de circuito. Nabánidu né huaxiéʼ cosa risaca, purtiʼ ra nuudu que gastiʼ biaaniʼ, rásidu layú ne para chuudu ca lugar que la? riuudu deche maniʼ o lu carreta. Ti biaje guyuudu lu tren para chindadu ndaaniʼ ti guidxi ni nuu ndaaniʼ dani purtiʼ guca organizar ti campaña para chigacanedu ca lugar ra guirutiʼ runi predicar. Gupa xidé guyuudu stale biaje ra estación de tren para yecaadu 800 revista ni biseendacabe de Betel ne yenedu cani ra cuartu ni caguíxedu.

Lu iza 1962, guidubi naca guidxi Brasil guca Scuela stiʼ xhiiñaʼ Reinu ne laaca guyé ca misionera. Xhoopaʼ beeu bineʼ viajar para chigudieeʼ clase stale lugar ne qué niniáʼ Mary. Bidieeʼ clase ndaaniʼ guidxi Manaos, Belém, Fortaleza, Recife ne Salvador. Ndaaniʼ guidxi Manaos laaca bineʼ organizar ti asamblea de distrito, ti lugar ni runibiáʼcabe casi teatro de la ópera. Cumu nabé bilaahua lugar que la? huaxiéʼ gúpadu nisa tubu ne guca feu lugar ra rápacabe cafetería (dxiqué rudiicabe guendaró ra asamblea). Gunieniáʼ cani runi dxiiñaʼ lu ejércitu ne ti oficial nabé nachaʼhuiʼ biyubi nisa para guiradu. Ne laaca biseendabe chupa soldadu chigucuicaʼ chupa carpa para uzina ne cafetería.

Lu ca beeu ca, biʼniʼ predicar Mary ti lugar ra nabé riuu stale comerciante de Portugal. Nin tobi de ca binni riʼ qué ñanda niníʼnebe purtiʼ ni jma risaca para laacaʼ nga guni ganarcaʼ bueltu. Ngue runi, gúdxibe caadxi betelita: «Portugal nga últimu lugar ra ñuuladxeʼ nibaneʼ lu Guidxilayú riʼ». Paraa biʼniʼ invitárcabe laadu qué nindaa de ngue yaʼ. Portugal. Qué riná gobiernu gaca predicar lugar riʼ lu ca iza que. Neca nabé bidxagayaa Mary ora gunna ni, gucuaadu asignación que.

BÍNIDU XHIIÑAʼ DIOS PORTUGAL

Lu beeu agosto iza 1964, guyuudu Lisboa (Portugal). Qué ridxaga ca puliciá secreta stiʼ guidxi riʼ (PIDE) de sanándacaʼ ca Testigu. Ngue runi, cadi galán diʼ chuʼ tu guidxaagalú laadu, ti cadi gúʼyacabe pa ridxaagadu ca hermanu. Gulézadu ndaaniʼ ti pensión (casi hotel), laga gudiicabe laadu permisu de residencia stidu ne dxi maʼ gucuaadu visa que maʼ gunda gudíxedu ti yoohuiiniʼ. Lu enero iza 1965, maʼ gunda gunidu Betel. Gudiʼdiʼ gaayuʼ beeu para guyuudu ti reunión. ¡Guizáʼ biéchedu!

Ránnadu guiráʼ dxi rigudxiee náʼ puliciá ra lidxi ca Testigu. Cumu daʼguʼ ca Yoo stiʼ Reinu que la? ra lidxi ca hermanu raca reunión. Riné puliciá gayuaa de laacabe ra oficina sticaʼ para gunibiaʼcaʼ laacabe ne guinabadiidxacaʼ laacabe stale cosa. Ne ca hombre ni naca Testigu nga jma naguidxi gúcacabe né laacaʼ purtiʼ gucaláʼdxicabe ñánnacabe tu láʼ cani runi ca reunión que. Para cadi gusihuinni ca hermanu que tuuxa la? gúpacaʼ costumbre iquiiñecaʼ puru lá si casi, José o Paulo. Ne zaqueca bínidu.

Ni jma riguu xizaa laadu nga gapa ca hermanu que alimentu espiritual sticaʼ. Napa xidé gucaa Mary ca tema ni riuundaʼ lu revista Torre stiʼ ni rapa ne xcaadxi publicación lu ti máquina de escribir ne riquiiñebe ti tipu guiʼchiʼ especial. Guiʼchiʼ que riquiiñeʼ ni casi original para cueecabe stale copia stiʼ ca hermanu.

BIʼNIʼ DEFENDERDU CA DIIDXAʼ NACUBI NE GALÁN NEZALÚ JUEZ

Lu beeu junio iza 1966, nabé bidxagayaa binni modo guca tratar ti casu nezalú juez, purtiʼ qué huayuu dxi gacaʼ stobi zaqué ndaaniʼ guidxi Lisboa. Biseguyoocabe 49 hermanu de congregación Feijó purtiʼ guyecaʼ ti reunión ra lidxi tuuxa, ti cosa ni bicueeza gobiernu gaca. Para gacaniáʼ ca hermanu que chuʼcaʼ listu checaʼ nezalú juez ne guicábicaʼ guiráʼ ni guinabadiidxacabe laacaʼ la? gupa xidé bineʼ ensayarniáʼ laacaʼ casi ñaca naa ngue abogadu que. Nanna dxíchidu zunítidu, peru laaca nánnadu zacané ni ganna binni tu laadu. Ne para guiluxe guni defender abogadu que laadu bizeetebe né stale guendanadxibalú de Gamaliel, ti maestru ni nabé nanna de Ley ni bibani lu primé siglu (Hechos 5:33-39). Guiráʼ 49 hermanu que bieguyoocaʼ, nuu de laacaʼ cuarenta y cinco dxi ne nuu de laacaʼ hasta gaayuʼ beeu arondaʼ. Ti cosa ni nabé bisiecheʼ laadu nga bidúʼyadu biʼniʼ estudiar ni guca abogadu nadxibalú stidu que Biblia ne guyé reunión ante gatiʼ.

Lu beeu diciembre iza 1966, biʼniʼ nombrárcabe naa superintendente de sucursal ne bineʼ tender stale asuntu legal. Gudiʼdiʼ si tiempu guca chaahuiʼ ca cosa que ne maʼ gunda guca religión stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá libre ndaaniʼ guidxi que (Filipenses 1:7). Últimu bidiicabe laadu reconocimientu legal que 18 de diciembre iza 1974. Beeda hermanu Nathan Knorr ne Frederick Franz de ra sede mundial, ne bisihuínnicaʼ pabiáʼ cayechenecaʼ laadu ra gúpanecaʼ laadu ti reunión ni qué huayuu dxi gaca, guca ni ndaaniʼ guidxi Oporto ne Lisboa, biaʼsi 46,870 binni guyé ca lugar riʼ.

Bixheleʼ Jiobá puertaʼ para gaca xhiiñaʼ lu stale isla ra riníʼcabe portugués, casi ca lugar ni rábicabe las Azores, Cabo Verde, Madeira, Santo Tomé ne Príncipe. Ngue runi caquiiñedu ti sucursal jma naroʼbaʼ para gapa ca binni ni nabeza ca lugar riʼ ni iquiiñecaʼ. Ne 23 de abril iza 1988, bidii hermanu Milton Henschel discursu de dedicación stiʼ xcaadxi yoo nacubi stiʼ sucursal riʼ nezalú 45,522 binni. Lade guiráʼ binni ni guyé que nuu 20 hermanu ne hermana ni guca misioneru ndaaniʼ guidxi Portugal. Nabé biecheʼ biiyaʼ laacabe dxi nabé risaca riʼ.

RIZÍʼDIDU DE XCAADXI HERMANU NI QUÉ RUSAANA DE GUZUUBAʼ STIIDXAʼ DIOS

Ni huayacané naa chuaaʼ nayecheʼ lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca nga gunebiaʼyaʼ stale hermanu ni qué rusaana de guzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Casi dxi yeniáʼ hermanu Theodore Jaracz ti visita de zona guizáʼ galán ni biziideʼ raqué. Betel ra guyuudu que cadxaagalú ti guendanagana, ne maʼ biraruʼ ni maʼ biʼniʼ ca hermanu ni nuu lu Comité de Sucursal que para gaca chaahuiʼ ni. Para quixhedxí hermanu Jaracz ladxidóʼcabe gudxi laacabe: «Yanna la? gudiʼnu lugar guni espíritu santu xhiiñaʼ». Sti biaje, maʼ raca stale iza, yeniáʼ Mary ndaaniʼ guidxi Brooklyn ne bininedu caadxi hermanu ti velada ne ládecabe nuu hermanu Frederick Franz. Cumu maʼ xadxí de cayúnibe xhiiñaʼ Dios la? gúdxidu laabe gudiibe ti conseju laadu ante chuudu. Laabe gúdxibe laadu: «Intiicapeʼ gaca, qué chuʼ dxi gusaanatu organización ni napa Jiobá lu Guidxilayú. Laasi ni nga cayuni cumplir ni mandatu stiʼ Jesús: gaca predicar ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios».

Naa ne Mary guizáʼ nayecheʼ runi sentirdu purtiʼ ngapeʼ nga maʼ bínidu. Né stale cariñu rietenaláʼdxidu ca visita de zona ni yegúnidu ndaaniʼ caadxi Betel, ra binibiaʼdu ca hermanu ni maʼ huaniisi ne ca joven ni ruzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá. Biquiiñedu ca visita riʼ para gábidu laacabe galán modo cayúnicabe dxiiñaʼ ne para uguʼdu gana laacabe.

Bi, bi, nga ridiʼdiʼ tiempu, yanna maʼ nápadu jma de 80 iza. Cudxiilú Mary caadxi guendahuará (2 Corintios 12:9). Peru maʼ gucané ca prueba riʼ laadu para gaca fe stidu jma naguidxi ne para cadi guixéledu de Jiobá. Ora guietenaláʼdxidu guiráʼ ni maʼ gudiʼdiʼ, rudiʼdu cuenta stale modo hualuíʼ Jiobá laadu pabiáʼ nachaʼhuiʼ. *

^ párrafo 29 Qué nusaana Douglas Guest de nuzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá ne gútibe 25 de octubre iza 2015 dxi cacá historia riʼ.