Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cadi guidxíbinu ora guininu stiidxaʼ Dios

Cadi guidxíbinu ora guininu stiidxaʼ Dios

Cadi guidxíbinu ora guininu stiidxaʼ Dios

«Bidxá ladxidóʼ cabe de Espíritu Santu ne jma rusi ma qué nidxibi cabe byuíʼ cabe stiidxa Dios.» (HECH. 4:31)

1, 2. Xiñee caquiiñeʼ gúninu stipa pur gucheechenu diidxaʼ jneza.

 CHONNA gubidxa ante gati Jesús, gudxi ca discípulo stiʼ: «Zuiʼ cabe stiidxa Dios de idubi naca guidxilayú para ganna irá xixé guidxi modo runi mandar, ne dxi que ru nga iluxe guidxilayú riʼ». Dxi maʼ biásabe de lade gueʼtuʼ bidiibe conseju riʼ ca discípulo stibe ante chebe guibáʼ: «Laché irá xixé guidxi, lachiusiidi irá xixé binni sa nanda naa, [...] lausiidi laaca guni ca irá ni ma gudxe laatu». Ne laaca gúdxibe laacaʼ: «Ganna ca tu qué ziuu dxi ixele de laatu dede dxi iluxe guidxilayú» (Mat. 24:14; 26:1, 2; 28:19, 20).

2 Ca dxi stinu riʼ, laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, cayúninu ti dxiiñaʼ ni bizulú lu primé siglu ni cayacané guilá binni. Gástiruʼ stiʼ dxiiñaʼ jma risaca que laani. Nga runi caquiiñeʼ gúninu stipa pur gucheechenu diidxaʼ ne gusíʼdinu binni jneza. Lu tema riʼ zadúʼyanu ximodo racané espíritu santu laanu para gucheechenu diidxaʼ sin guidxíbinu, ne lu xhupa tema ca zadúʼyanu ximodo racaneni laanu para gánnanu modo gusíʼdinu binni jma jneza ne cadi gusaana de gucheechenu diidxaʼ.

Caquiiñeʼ gácanu binni nadxibalú

3. Xi guendanagana ridxaagalunu ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ ni rinabaʼ gácanu nadxibalú.

3 Guirútiruʼ qué huadii Dios sti dxiiñaʼ jma galán casi nápanu de gucheechenu stiidxaʼ Reinu. Peru naquiiñeʼ gánnanu zadxaagalunu stale guendanagana ora gúninu dxiiñaʼ ca. Neca nuu caadxi binni riuulaʼdxiʼ gucaadiaga Stiidxaʼ Dios, jma nga stale tu zeeda gaca casi ca binni ni bibani ca dxi stiʼ Noé que, Jesús guníʼ qué ñene ca binni que «dede ora beeda nisa que, ziné irá caʼ» (Mat. 24:38, 39). Nuu tu laa runi burla laanu o rucaalú laanu (2 Ped. 3:3). Zándaca gucaalú ca binni ni runi mandar ndaaniʼ xquídxinu laanu, cani rinenu scuela o cani runinenu dxiiñaʼ dede ne ca binnilídxinu. Ne cumu binni ruchee laanu la? nuu tiru raca nagana para laanu gucheechenu diidxaʼ purtiʼ ridxíbinu guinínenu binni o guiníʼ íquenu guirutiʼ tu zucaadiaga laanu. Dxandíʼ, nuu stale guendanagana ni zándaca gucueeza laanu de gucheechenu diidxaʼ. Peru paraa zanda cueenu stipa ni caquiiñenu ti cadi gusaana de guininu stiidxaʼ Dios sin guidxíbinu yaʼ (Efe. 6:19, 20).

4. 1) Xi riníʼ ca diidxaʼ qué ridxibi ni bitiixhicabe lu diidxaʼ griegu. 2) Tu gucané Pablu para gunda bicheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Tesalónica.

4 Lu Efesios 6:19 biquiiñecabe verbo qué ridxibi para bitiixhicabe ti diidxaʼ griegu ni riníʼ «nadxibalú» o «guiníʼ ni gacalaʼdxiʼ sin guidxibi». Ya, naquiiñeʼ gácanu nadxibalú, peru galán gápanu cuidadu ne ni guininu ti cadi guninanu sti binni (Col. 4:6). Naquiiñeʼ guininu sin guidxíbinu, peru cadi naquiiñeʼ tindenenu binni (Rom. 12:18). Ora gucheechenu stiidxaʼ Reinu naquiiñeʼ guyúbinu modo gábinu ni binni ti cadi guchiichinu laacaʼ. Para ganda gúninu zacá, caquiiñeʼ gúninu stipa para gápanu xcaadxi guenda. Qué zanda diʼ gácanu binni nadxibalú pur laasinu. Guietenaláʼdxinu xi bizaaca apóstol Pablu ne ca xcompañeru dxi yegucheechecaʼ diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Tesalónica. Biblia na guyuu tu «bininá [laacabe] ndaani guidxi Filipos». Peru Pablu guníʼ: «Byuí né du laatu stiidxa be sin nidxibi du». Tu laa guluu gana laacabe yaʼ. Pablu guníʼ: «Ucané Dios laadu» (biindaʼ 1 Tesalonicenses 2:2). Dxandíʼ, Jiobá zanda cuee guiráʼ dxiibi ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno ne gacanebe laanu gácanu nadxibalú cásica bíʼnibe ne Pablu ne ca xcompañeru.

5. Ximodo gucané Jiobá Pedru, Juan ne xcaadxi discípulo que gácacaʼ nadxibalú.

5 Guietenaláʼdxinu dxi bicaalú «ca xaíque sti guidxi que ne ca xaíque sti ca sacerdote ne ca maistru de ley» que Pedru ne Juan. Guiropaʼ apóstol que bicábicaʼ laacabe ne guniʼcaʼ: «Laguuya si laatu pa jneza nezalú Dios uzuʼba du stiidxa tu ne cadi uzuʼba du stiidxa Dios. Purti qué zanda usaana du de güi du ni biduʼya du ne ni bina diaga du». Lugar de ñuni orárcabe para nucueeza Dios ca binni ni canazananda laacabe que, laga guníʼcabe ca diidxaʼ riʼ ne xcaadxi xpinni Cristu: «[Jiobá] biiya modo racalaʼdxi cabe uchibi cabe laadu para guiaana dxí du, ne ucané laadu, cani cayuni xhiiña luʼ, para güi du stiidxa lu sin idxibi du» (Hech. 4:5, 19, 20, 29). Ximodo bicabi Jiobá ni gunábacabe laa que yaʼ (biindaʼ Hechos 4:31). Bidiibe laacaʼ espíritu santu stibe ti gácacaʼ nadxibalú. Yanna riʼ laaca zanda gudiibe ni laanu. Peru xi caquiiñeʼ gúninu para guicaanu ni ne gacaneni laanu gucheechenu diidxaʼ yaʼ.

Ximodo zanda gácanu nadxibalú

6, 7. Xi caquiiñeʼ gúninu para ganda guicaanu espíritu santu. Bizeeteʼ chupa ejemplu.

6 Para ganda guicaanu espíritu santu ca la? caquiiñeʼ guinábanu ni. Sicaríʼ gudxi Jesús cani cucaadiaga laa: «Pa laatu cadi nachaʼhui tu ne nanna tu gudii tu ni galán xiiñi tu la? lágaxa Bixhoze tu ni nuu ibáʼ qué udii Espíritu Santu ni inaba laa» (Luc. 11:13). Ca diidxaʼ riʼ riguucani gana laanu para cadi gusaananu de guinábanu Jiobá gudii stipa stiʼ laanu. Zanda guinábanu ni ora gaca nagana para laanu guinínenu binni de stiidxaʼ Dios ra tiica nuunu, lu calle o ra nuu ca negocio ca (1 Tes. 5:17).

7 Zacá biʼniʼ ti gunaa Testigu ni láʼ Rosa. a Ti dxi nuube ra scuela ra rúnibe dxiiñaʼ, biiyabe cayuundaʼ ti maestra ti guiʼchiʼ ra caníʼ ximodo runinácabe ca xcuidi huiiniʼ ni rié ndaaniʼ sti scuela. Nabé bidxiichi maestra que pur ni cayuundaʼ que dede guníʼ: «¡Xi fin gápanu ne guiráʼ ni cayaca riʼ pue!». Qué liica nuniti Rosa tiempu, bizuluca guniʼné laabe de stiidxaʼ Dios. Xi gucané Rosa para gunda guniʼné maestra que yaʼ. Laabe guniʼbe: «Gunabaʼ Jiobá gudii naa espíritu santu stiʼ para gacané naa». Gúnnabe modo bisiénebe maestra que ne biaanacabe guiníʼcabe sti hora. Sti ejemplu ni nápanu nga stiʼ Milane, ti dxaapahuiiniʼ de gaayuʼ iza ni nabeza ndaaniʼ guidxi Nueva York. Laabe nabe: «Ante chaaʼ scuela naa ne jñaa runi orardu». Xi rinabaʼ jñaabe Jiobá yaʼ. Gudii stipa Milane para cadi guni xiixa ni cadi jneza ne guiníʼ de Dios stiʼ. Jñaabe guníʼ: «Nga huayacané xiiñeʼ gusiene ximodo ruuyaʼ lanibidóʼ ne xcaadxi saa ni runi binni ne xiñee qué rúnibe cani». Ca ejemplu ca rusihuínnicani nabé risaca nga guni orar binni para gaca nadxibalú.

8. Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Jeremías laanu.

8 Laaca galán guiníʼ íquenu xi gucané Jeremías para maʼ qué nidxibi. Dxi gudxi Jiobá laabe chitixhenabe ca guidxi roʼ que, laabe guniʼbe: «Biiyaʼ, naa qué gánnadiaʼ guiniéʼ, purtiʼ nahuiineruáʼ» (Jer. 1:4-6). Peru despué qué nusaanabe de niniʼbe zabidxi Dios cuenta ca binni que dede nuu tu guníʼ zeeda gácabe casi ti binni ni riníʼ puru si guendananá o casi maniʼ bisi (Jer. 38:4). Jma de sesenta y cinco iza qué nusaanabe de ñúnibe dxiiñaʼ ni bidii Dios laabe que. Cumu qué nidxíbibe ora bicheechebe diidxaʼ la? nabé binibiáʼ binni laabe ndaaniʼ guidxi Israel, ngue runi biaʼ xhoopaʼ gayuaa iza despué ora biʼyaʼ ca binni que modo cucheeche Jesús diidxaʼ zacaxácabe maʼ biasa Jeremías de lade gueʼtuʼ (Mat. 16:13, 14). Xi gucané Jeremías para gunda biʼniʼ dxiiñaʼ ni qué naʼ guni que ne maʼ qué nidxibi yaʼ. Laca laabe cusiénebe: «Peru [stiidxaʼ Jiobá] nácani casi gui cuzaaquiʼ ndaaniʼ ladxiduáʼ, daʼguʼ yoo ni ndaaniʼ dxitaladeʼ; ne maʼ qué ganda gucueezaʼ ni» (Jer. 20:9). Cumu qué ñanda nucueezabe laabe de niniʼbe stiidxaʼ Dios la? ngue runi guniʼbe ni.

9. Ximodo zanda gucaa Stiidxaʼ Dios laanu gúninu casi biʼniʼ Jeremías que.

9 Pablu guníʼ ca diidxaʼ riʼ lu carta ni bicaa ra nuu ca Hebreu: «Stiidxa Dios la? rudii enda nabani laanu, ne nandxóʼ ni. Jma naduxhu ni que ti puñal ni naduxhu iropa ladu, purti zanda guiaazi ni dede jma gueteʼ, dede ndaani dxita. Ora ma yendá stiidxa be que ndaani ladxidóʼ no la? ribee irá ni nuu ndaani ladxidóʼ no, ne ni cá lu xquenda biaani nu, para ganna nu ximodo laanu» (Heb. 4:12). Stiidxaʼ Dios rucaani laanu gúninu cásica biʼniʼ Jeremías que. Cadi guiaandaʼ laanu, cadi ni na ique binni nga gucuá lu Stiidxaʼ Dios. Dxandíʼ, caadxi hombre nga bicaani, peru Dios gudxi laacabe xi gucaacabe. Casi ridúʼndanu lu 2 Pedro 1:21: «Dede nin ca profeta sti Dios qué nusiidi ca ni ucalaʼdxi si caʼ, sínuque uníʼ ca ni na Dios casi gudxi Espíritu Santu ni laacaʼ». Ora cueenu tiempu para guiénenu Stiidxaʼ Dios la? puru si ca diidxaʼ ni gucuá pur espíritu santu ca riaana ndaaniʼ íquenu (biindaʼ 1 Corintios 2:10). Ne ca diidxaʼ ca zeeda gácacani «casi gui cuzaaquiʼ» ndaaniʼ ladxidoʼno ne pur nga qué randa diʼ riaanadxinu de guininu cani.

10, 11. 1) Ximodo naquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia ti gacaneni laanu cadi guidxíbinu ora gucheechenu diidxaʼ. 2) Bizeeteʼ xi cá íqueluʼ gúniluʼ ti gúʼndaluʼ Stiidxaʼ Dios jma jneza.

10 Para ganda cueendunu ni galán ora guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios laasinu la? caquiiñeʼ gudiʼnu lugar chindá stiidxabe ca ndaaniʼ ladxidoʼno ti guchaani modo laanu. Guzéʼtenu ni bizaaca Ezequiel. Lu ti visión gudxi Jiobá laabe gobe ti rollo ra cá xi chiguizaaca ti guidxi purtiʼ qué rinacaʼ guzuubacaʼ diidxaʼ. Caquiiñeʼ guiene chaahuibe xi dxiiñaʼ chigúnibe ne guni stibe ni. Óraca ziuuláʼdxibe gúnibe dxiiñaʼ ca ne zeeda gácani para laabe casi dxiña yaga (biindaʼ Ezequiel 2:8–3:4, 7-9).

11 Ca dxi nabáninu riʼ, zeeda gácani casi dxi bibani Ezequiel. Raca nagana para laanu gucheechenu stiidxaʼ Dios purtiʼ stale binni qué racalaʼdxiʼ gucaadiaga nin guiníʼ de laabe. Para cadi guireʼnu gana de gúninu dxiiñaʼ ca, caquiiñeʼ guyúbinu modo guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios ti guiénenu ni nani. Peru cadi naquiiñeʼ guidúʼndanu ni ora ganda si, sínuque caquiiñeʼ quíxhenu padxí gúninu ni. Galán chinándanu ejemplu stiʼ hombre ni biʼndaʼ salmo riʼ, laabe biindabe: «Bidii lugar gusiecheʼ lii pur guiráʼ ni guinieeʼ ne guiráʼ ni guiníʼ iqueʼ, Jiobá, lii nga guié stinneʼ ne ni rulá naa» (Sal. 19:14). Nabé risaca nga guiníʼ íquenu ni guidúʼndanu lu Biblia, purtiʼ zacatiʼ nga ziaanacani ndaaniʼ ladxidoʼno. Casi maʼ bidúʼyanu, guiranu naquiiñeʼ gúninu stipa pur guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios jma jneza. b

12. Xiñee caquiiñeʼ chuunu ca guendaridagulisaa ca ti gabi espíritu santu laanu xi gúninu.

12 Sti cosa ni naquiiñeʼ gúninu para ganda guicaanu espíritu santu nga chinándanu ni na conseju riʼ: «Naquiiñe ucáʼ ique nu acané saa nu para ganaxhii nu jma, ne guni nu ni nachaʼhuiʼ. Ne cadi guni nu casi cani rusaana de [guidagulisaa]» (Heb. 10:24, 25). Tobi de cani riquiiñeʼ espíritu santu ca para gabi laanu xi gúninu nga neza binni ridagulisaa. Nga runi, pa racaláʼdxinu gábini laanu xi gúninu, galán gúninu stipa pur cadi guiáʼdxanu nin ti guendaridagulisaa, gucaadiaga chaahuinu guiráʼ ni rieeteʼ racá ne gúninu guiráʼ ni guizíʼdinu (biindaʼ Apocalipsis 3:6).

Ndaayaʼ ni ricaa binni ora gaca nadxibalú

13. Xi rizíʼdinu ora guidúʼyanu modo bicheeche ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu que diidxaʼ.

13 Espíritu santu ca nga stipa jma nadipaʼ ni nuu guibáʼ ne guidubi naca Guidxilayú ne rudiini stipa ca xpinni Jiobá ti gúnicaʼ ni nabe. Laani nga gucaneni ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu que para gunda bíʼnicaʼ ti dxiiñaʼ nabé naroʼbaʼ: bicheechecaʼ diidxaʼ lu «idubi naca guidxilayú» (Col. 1:23). Ne pa guietenaláʼdxinu la? stale de ca hombre ne ca gunaa ni bibani dxiqué huaxiéʼ gúpacaʼ scuela ne qué ñácacaʼ guirutiʼ, nga runi zanda guininu gunda bíʼnicabe dxiiñaʼ que purtiʼ gucané espíritu santu laacabe (Hech. 4:13).

14. Xi zanda gacané laanu para gucheechenu diidxaʼ ne stale gana.

14 Ca xpinni Cristu ca naquiiñeʼ gudiicaʼ lugar gacané espíritu santu laacaʼ lu xquendanabánicaʼ ti gucheechecaʼ diidxaʼ sin guidxíbicaʼ. Biblia na: «Espíritu santu gacané laatu gúnitu cani ne stale gana». Para ganda gúninu xhiiñaʼ Dios ne stale gana la? caquiiñeʼ guinábanu Jiobá gudii laanu espíritu santu stiʼ, guidúʼndanu Biblia stúbinu, guni orarnu, guiníʼ íquenu ni guidúʼndanu ne cadi guiáʼdxanu nin tobi de ca guendaridagulisaa ca (Rom. 12:11NM). Nápanu ejemplu stiʼ «ti judíu de Alejandría [ni yendá] ndaani guidxi Efeso, [ni] lá Apolo». Xi gucané hombre riʼ gaca nadxibalú ora bisiidiʼ yaʼ. Biblia na, cumu gucané espíritu santu laabe la? «biziidi be stiidxa Señor ne cayuíʼ be ni ne gana. Jneza rusiidi be biaʼ nanna be de Jesús» (Hech. 18:24, 25). Pa gudiʼnu lugar gacané espíritu santu laanu la? qué zadxíbinu ora gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo ne ratiica nuunu, purtiʼ «Espíritu ca zeeda gaca casi ti gui ni riguu gana laanu» (Rom. 12:11, Senén Vidal).

15. Xi ribeendunu ora gucheechenu diidxaʼ sin guidxíbinu.

15 Zabeendunu ni galán pa gucheechenu diidxaʼ sin guidxíbinu. Primé la? zadúʼyanu nabé risaca dxiiñaʼ ni rúninu ne xi guiráʼ zabeendunu ra gúninu ni. Guiropa la? ziuʼnu jma nayecheʼ ora guidúʼyanu nabé racanenu binni pur modo rucheechenu diidxaʼ. Ne últimu, zucheechenu diidxaʼ ne stale gana purtiʼ zudiʼnu cuenta nabé risaca nga gúninu dxiiñaʼ riʼ.

16. Xi zanda gúninu pa maʼ huaxiéʼ riuuláʼdxinu gucheechenu diidxaʼ casi ante.

16 Peru xi zanda gúninu pa maʼ huaxiéʼ riuuláʼdxinu gucheechenu diidxaʼ casi ante yaʼ. Primeru caquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuinu ximodo laanu, ne casi na Pablu: «Laguuya chaahui ximodo nuu tu, pa zuhuaa chaahui tu lu ni runi cre tu. Laguuya chaahui laca laatu» (2 Cor. 13:5). Guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee rudieeʼ lugar gacané espíritu santu naa para guneʼ xhiiñaʼ Dios ne stale gana la? Ñee rinabaʼ Jiobá gudii naa espíritu santu stiʼ la? Rusihuinni ca oración stinneʼ nannaʼ zacané Dios naa guneʼ xhiiñaʼ la? Rudieeʼ xquíxepeʼ laabe pur rudiibe lugar naa gacaniáʼ guireeche diidxaʼ la? Ñee ribeeʼ tiempu para guundaʼ Biblia la? Pabiáʼ tiempu riquiiñeʼ para guiníʼ iqueʼ ni guundaʼ ne ni gucaadiaʼgaʼ yaʼ. Ñee ricabeʼ lu ca guendaridagulisaa ca la?». Pa guinabadiidxanu laca laanu cani maʼ bizéʼtenu ca, zacanécani laanu gánnanu xi cadi cayúninu jneza ne xi caquiiñeʼ gúninu para guchaʼnu.

Gudiʼnu lugar gacané espíritu santu laanu ti gácanu nadxibalú

17, 18. 1) Pabiáʼ maʼ biroobaʼ dxiiñaʼ de guireeche diidxaʼ. 2) Ximodo zanda gucheechenu diidxaʼ sin guidxíbinu.

17 Dxi maʼ biasa Jesús de lade gueʼtuʼ, gúdxibe ca discípulo stibe ca diidxaʼ riʼ: «Ora ma ucuaa tu Espíritu Santu la? zapa pe tu enda nandxóʼ sti Dios, ne óraque ma zanda iree tu, chi güi tu stiidxa ndaani guidxi Jerusalén ne idubi Judea ne Samaria ne idubi naca guidxilayú» (Hech. 1:8). Dxiiñaʼ ni bizulú ca dxi que nabé maʼ biroobaʼ ni. Maʼ nuu jma de gadxe millón de Testigu ni cucheeche stiidxaʼ Reinu ndaaniʼ jma de 230 guidxi roʼ ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú. Ne cada iza rúnicaʼ biaʼ ti mil gaayuʼ gayuaa millón de hora lu dxiiñaʼ de gucheechecaʼ diidxaʼ. ¡Aque ti ndaayaʼ nga gacanenu gaca dxiiñaʼ ni maʼ qué ziuu dxi gúninu sti biaje!

18 Cásica lu primé siglu que, espíritu santu cayacané guireeche diidxaʼ lu guidubi naca Guidxilayú. Pa gudiʼnu lugar gacané espíritu santu laanu la? tutiica si zanínenu de stiidxaʼ Dios sin guidxíbinu (Hech. 28:31). Nga runi, gudiʼnu lugar gacané espíritu santu ca laanu laga cucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios.

[Cani cá ñee yaza]

a Bidxaa lácabe.

b Zadxélaluʼ ni zanda gacané lii guiéneluʼ jma de Stiidxaʼ Dios lu libru Benefíciese de la Escuela del Ministerio Teocrático, ra na «Aplíquese a la lectura» ne «El estudio recompensa», yaza 21 dede 32.

Xi biziidiluʼ

• Xiñee caquiiñeʼ gácanu nadxibalú para ganda gucheechenu stiidxaʼ Dios.

• Xi gucané ca primé discípulo que para guniʼcaʼ sin nidxíbicaʼ.

• Ximodo zanda gácanu nadxibalú.

• Xi ndaayaʼ ricaa ca xpinni Cristu ora gácacaʼ nadxibalú.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 7]

Ximodo zanda gacanenu ca xiiñinu gácacaʼ jma nadxibalú

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 8]

Pa guni orarnu neca ti ratuhuiiniʼ si zaguuni gana laanu para gucheechenu diidxaʼ