Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Racaneni laacabe guietenaláʼdxicabe Dios ni bizáʼ laacabe

Racaneni laacabe guietenaláʼdxicabe Dios ni bizáʼ laacabe

Racaneni laacabe guietenaláʼdxicabe Dios ni bizáʼ laacabe

SICARÍʼ bicaa rey Salomón raca chonna mil iza: «Bietenalaʼdxiʼ, yanna, de [Dios] ni jma Nandxóʼ ni Bizáʼ lii, ca dxi nahuiiniluʼ» (Ecl. 12:1). Lu guendaridagulisaa de chonna gubidxa ni biree lá «Gudiʼnu lugar gacané espíritu stiʼ Dios laanu», ni bizulú guca dede lu beeu mayo iza 2008 hasta enero 2009 que, gucuaa ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ti libru ni zacané laacaʼ gudiicaʼ lugar gacané espíritu stiʼ Dios laacaʼ, libru ca lani Lo que los jóvenes preguntan. Respuestas prácticas volumen 2. Lu diidxastiá si nuu ni yanna.

Ra ruzulú libru ca zeeda ti carta ni bicaa Grupu ni Zaniruʼ para ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca, ne luni zeeda ca diidxaʼ riʼ: «Lu ca oración stidu rinábadu Jiobá gacané libru riʼ cani nahuiiniʼ casi lii para gudxiilutu ca binni ni gucaa laatu gúnitu ni cadi jneza ne para gucaanatu cosa ni gucaa laatu gucheetu ne rinábadu gacaneni laatu gúnitu ni na Dios lu guiráʼ ni quixhe íquetu gúnitu».

Guiráʼ xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ racaláʼdxicaʼ gusiniisicaʼ laacabe «modo na Señor» (Efe. 6:4). Peru ora maʼ ziniisi ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca nabé riníʼ íquecaʼ pa jneza ni cá íquecaʼ gúnicaʼ ne riquiiñecaʼ tu gabi laacaʼ xii nga ni jma jneza gúnicaʼ. Xi zanda gúnitu para gacanetu ca xiiñitu yaʼ. Guidúʼyanu caadxi cosa ni zacané laatu iquiiñetu guiráʼ ni zeeda lu libru riʼ.

Lagapa libru peʼ stitu ne laguundaʼ guiráʼ ni zeeda luni. Cadi ti luguiáʼ si gúʼndatu libru riʼ, naquiiñeʼ gúʼyatu xi riníʼ ca diidxaʼ ni cá luni. Libru riʼ cadi cusiénesini xii nga ni jneza ne ni cadi jneza, sínuque laaca zacaneni cani nahuiiniʼ ca gusiaacaʼ xquendabiaanicaʼ ti ganna xii nga ni jneza ne ni cadi jneza (Heb. 5:14). Laaca neni caadxi conseju ni zacané cani nahuiiniʼ ca para cadi gucaa tuuxa laacaʼ gúnicaʼ ni cadi jneza. Casi lu capítulo 15 («¿Cómo puedo resistir la presión de grupo?») cadi cusiidisini cani nahuiiniʼ ca gucaanacaʼ ni gabi xcompañérucaʼ laacaʼ, sínuque laaca cuzeeteni caadxi ejemplu ni zeeda lu Biblia ni zacané laacabe gánnacabe xi gúnicabe ora guizaacacabe xiixa (Col. 4:6).

Lagucaa xi riníʼ íquetu ra canabaʼ libru ca laatu gúnitu ni. Neca para cani nahuiiniʼ ca guca libru riʼ la? laaca jneza guicábitu cani canabadiidxani ne gucaatu cani. a Casi lu yaza 16 ca zeeda chupa guendarinabadiidxaʼ ra cuzeeteʼ pora nga maʼ zanda guiree ti hombrehuiiniʼ ne ti dxaapahuiiniʼ para gunibiaʼcaʼ. Laguni stipa pur guietenaláʼdxitu ximodo biʼniʼ sentirtu dxi gúcatu biaʼ ca xiiñitu ne lagucaa xi nicábitu dxiqué. De racá guníʼ ique: «Ñee maʼ bichaaʼ modo riníʼ iqueʼ ra zidiʼdiʼ ca iza ca la? Xi maʼ biziideʼ pur cani huazaacaʼ, ne ximodo zanda gusiideʼ cani ca xiiñeʼ».

Cadi gúʼyatu xi cucaa xiiñitu. Nécapeʼ nuu ndaa stiʼ libru ca gúcacani para gucaa cani nahuiiniʼ ca ni riníʼ íquecaʼ o guiníʼ iquesícabe xi guicábicabe la? cadi guiaandaʼ laatu ca diidxaʼ ni cá lu ndaa ra na «Estimados padres» ni zeeda lu yaza 3: «Pa racaláʼdxitu gucaa ca xiiñitu ni dxandíʼ riníʼ ique, naquiiñeʼ gudii stiidxatu qué zuuyatu xi gucaacabe. Pa gúnitu zacá la? zándaca laapecabe gábicabe laatu xi bicaacabe». Ne ni jma risaca nga gánnatu xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼcabe ne cadi ni bicaacabe lu libru stícabe.

Zacaneni laatu para gúʼndanetu binnilídxitu Biblia

Zanda iquiiñetu libru Los jóvenes preguntan (volumen 2) ora runi adorarnetu binnilídxitu Dios. Cumu cadi ne libru ca guendarinabadiidxaʼ lu cada párrafo la? laatu, cani napa xiiñiʼ, zanda quíxhetu ximodo jma jneza gúʼndanetu ni ca xiiñitu.

Nuu tu laa riquiiñeʼ ndaa ra na «Estrategia contra la presión de grupo» (yaza 132 ne 133) para guni ensayarné ca xiiñiʼ. Primé ni canabadiidxaʼ ndaa ca zanda iquiiñecabe ni para gacanécabe ca xiiñicabe gánnacaʼ xii nga guendanagana ni jma zudxiilucaʼ, ne guiropa ni canabadiidxani nga paraa zándaca guizaacacabe ni. De racá riniʼnécabe ca xiiñicabe xi zándaca guizaacacaʼ pa gúnicaʼ ni gucaa ca xcompañérucaʼ laacaʼ ne xi zabeenducaʼ ora gudxiilucaʼ ni, ne ora maʼ chiguiluxe ndaa ca la? rinabaʼ bixhózecabe ne jñaacabe laacabe xi chonna modo zanda guicábicabe ni gabi ca xcompañérucabe laacabe ni zeeda ra na «absorbiéndolo», «esquivándolo» ne «devolviéndolo». Laatu laaca zanda gacanetu ca xiiñitu guxuíʼlucaʼ ximodo zanda gudxiilucaʼ ca guendanagana ni gápacaʼ ne gucaacaʼ modo ñuuláʼdxicaʼ nudxiilucaʼ cani. Zacá zanda iquiiñecabe ni bicaacabe ca sin guidxíbicabe ne zusihuínnicabe runi crécabe ni caníʼcabe (Sal. 119:46).

Ti libru ni zacané laatu guiníʼnetu ca xiiñitu

Libru Los jóvenes preguntan (volumen 2) cayábini ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca guiníʼnecaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ sin guituílucaʼ. Ca cuadru «¿Cómo puedo hablar de sexo con mis padres?» (yaza 63 ne 64) ne «Habla con tus padres» (yaza 189) cayábicani laacabe ximodo guiniʼnécabe bixhózecabe de xiixa ni rituilúcabe guiníʼcabe. Sicaríʼ bicaa ti dxaapahuiiniʼ ni napa 13 iza: «Libru ca gucaneni naa gacaʼ nadxibalú para gabeʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ ni riníʼ iqueʼ ne gabeʼ laacabe caadxi cosa ni bineʼ».

Peru libru ca laaca zacaneni laatu guiníʼnetu ca xiiñitu xcaadxi modo. Ra maʼ ziguiluxe cada capítulo ca zeeda ti cuadru ra na «Y tú, ¿qué piensas?» cadi zacanesini laatu guinitu caadxi de ni bíʼyatu luni, sínuque laaca zacaneni laatu guiniʼtu de familia stitu. Ne ante de laani zeeda ndaa ra na «¡Manos a la obra!», luni zanda gucaa cani nahuiiniʼ ca ximodo gúnicaʼ ni biziidicaʼ. Ne ra biluxe ndaa ca zeeda guendarinabadiidxaʼ riʼ: «¿Qué quiero preguntarle a mi padre o a mi madre sobre este tema?», laani culuiʼni tuu nga cani zanda gudii conseju ni gacané laacabe.

¡Laguni stipa pur chindatu ndaaniʼ ladxidóʼ xiiñitu!

Cumu xiiñitu laacabe la? racaláʼdxitu chindatu ndaaniʼ ladxidóʼcabe. Libru Los jóvenes preguntan (volumen 2) zacané laatu gúnitu ni. Guidúʼyanu ximodo huaquiiñeʼ ti hombre ni napa xiiñiʼ libru ca para ganda guiníʼnebe dxaapahuiiniʼ stibe diidxaʼ.

«Naa ne Rebekah riuudu caadxi lugar galán ra riuuláʼdxidu sadu, chuudu lu bicicleta o lu carru. Maʼ bidiéʼ cuenta ora chuudu ca lugar ca racaneni laabe gábibe naa xi cayácabe.

»Primeca ni bidúʼndadu nga carta ni bicaa Grupu ni Zaniruʼ ne ra na “Estimados padres”. Naa racalaʼdxeʼ gucaa Rebekah lu libru ca ni dxandíʼ riníʼ ique ne gánnabe qué zuuyaʼ cani gucaabe cásipeʼ modo na yaza 3 que.

»Bidiéʼ lugar laabe cuibe ximodo racaláʼdxibe gúʼndabe ca capítulo ca. Tobi de cani gulibe primé nga “¿Tienen algo de malo los videojuegos?”. Qué liica niníʼ iqueʼ pa ñuuláʼdxibe tema ca, pero despué bieneʼ xiñee gulibe ni: caadxi de ca xcompañérube guizáʼ riuuláʼdxicaʼ ti videojuego nabé feu, luni nabé zeeda ra cadíndecabe ne ra riníʼcabe diidxaʼ guidxa. ¡Qué liica nuxuiʼluáʼ pa ñuu clase videojuego ca! Gúdxibe naa guiráʼ nga ora yendadu lu cuadru ra na ¡Manos a la obra! (yaza 251). Laaca gucaneni laabe guiníʼ íquebe ximodo guicábibe ca xcompañérube ora gucaacaʼ laabe quitenebe laacaʼ.

»Yanna maʼ rabi xiiñeʼ naa guiráʼ ni rucaa lu libru ca. Ora cuidu para guidúʼndadu libru ca la? nabé rindaʼdu ora maʼ canidu de laani: caadxi ruundabe ne caadxi ruundaʼ ne laabe racaláʼdxibe guiniʼbe de stale cosa, ne riniʼbe dede ne cani cá lu ca cuadru, dibuju ne foto ni cá luni. Naa rusieneʼ laabe ximodo guca ca cosa ca dxi gucaʼ biaʼ laabe, ne laabe rábibe naa ximodo cani yanna. ¡Nabé riuuláʼdxibe gábibe naa ni riníʼ íquebe!»

Stale de laatu, cani napa xiiñiʼ, nanna dxíchidu guizáʼ biéchetu ora biree libru ca. Ne yanna zanda cueetu tiempu para iquiiñetu ni. Ni jma racalaʼdxiʼ Grupu ni Zaniruʼ ca nga gacané libru riʼ guiráʼ ca familia ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú. Runi credu zacaneni guiranu, jmaruʼ si ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca, para gúnicaʼ «modo rusiidi Espíritu Santu» (Gál. 5:16).

[Ni cá ñee yaza]

a Nuu caadxi ndaa stiʼ libru riʼ laaca zanda gucaa binni ni napa gadxé gadxé iza lúcani. Casi lu cuadru ra na «Controla tu reacción» (yaza 221) zacaneni laatu ne ca xiiñitu. Ne ca ndaa ra na «Estrategia contra la presión de grupo» (yaza 132 ne 133), «Presupuesto mensual» (yaza 163) ne «Mis metas» (yaza 314) laaca zacanécani laatu ne ca xiiñitu.

[Cuadru ni zeeda lu yaza 30]

Ni guníʼ caadxi hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ

«Laani nga tobi de ca libru ni naquiiñeʼ guʼndaʼ chaahuiʼ binni ne galán gápacaʼ ti lápiz para gucaacaʼ. Ne luni zeeda ra gucaa binni ni riníʼ ique ne zacá ganda saʼ binni lu neza ni rudii guendanabani.» (Nicola)

«Guiráʼ ora rábicabe naa gapaʼ novio, ne nuu tiru rúnicabe ni purtiʼ racaláʼdxicabe gacanécabe naa. Peru primé ndaa stiʼ libru ca gucaneni naa guieneʼ caʼruʼ diʼ chuaaʼ listu para guneʼ nga, neca guiníʼcabe ni gápacabe gana.» (Katrina)

«Cuadru ra na “¿Estás pensando en bautizarte?” bicaani naa guiníʼ iqueʼ chaahueʼ chuaanisaʼ. Laaca gucaneni naa guuyaʼ chaahueʼ pa jneza modo ruundaʼ ne modo runeʼ orar.» (Ashley)

«Nécapeʼ xpinni Cristu bixhozeʼ ne jñaa ne dede nahuiineʼ nuaaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios la? libru riʼ maʼ bisiidiʼ ni naa gannaʼ xii nga ni jma jneza guneʼ lu xquendanabaneʼ. Ne gucaneni naa gabeʼ bixhozeʼ ne jñaa ni cayuneʼ sentir.» (Zamira)

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]

Laatu cani napa xiiñiʼ, laguundaʼ chaahuiʼ libru riʼ

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 32]

Laguni stipa pur chindatu ndaaniʼ ladxidóʼ xiiñitu