Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cadi gudiʼnu lugar guʼyaʼ lunu cosa qué iquiiñeʼ

Cadi gudiʼnu lugar guʼyaʼ lunu cosa qué iquiiñeʼ

Cadi gudiʼnu lugar guʼyaʼ lunu cosa qué iquiiñeʼ

«Cadi gudiiluʼ lugar guʼyaʼ luáʼ cosa qué iquiiñeʼ; gucané naa para guibaneʼ lu ca neza stiluʼ.» (SAL. 119:37)

1. Xiñee galán nga napa binni lú.

 ¡GUIZÁʼ galán nga nápanu lunu! Pur laacani ridúʼyanu de guiráʼ color, ridúʼyanu pabiáʼ nasoo, nalaga ne nanaandeʼ xiixa cosa. Laaca racaneni laanu gudiʼnu cuenta pa zedadxiña tuuxa ni nadxiinu o pa zedadxiña xiixa ni guniná laanu. Laaca ridúʼyanu pabiáʼ sicarú Guidxilayú riʼ ne guiráʼ ca cosa ni guyáʼ ni nuu luni ne laacani rusihuínnicani nuu ti Dios nandxóʼ ni bizáʼ cani (Sal. 8:3, 4; 19:1, 2; 104:24; Rom. 1:20). Ne lunu ca racaneni para guiaana stale cosa ndaaniʼ íquenu ni gacané laanu gunibiáʼ chaahuinu Dios ne gápanu jma fe laa (Jos. 1:8; Sal. 1:2, 3).

2. 1) Xiñee caquiiñeʼ gápanu laanu ne ni ridúʼyanu. 2) Xi rizíʼdinu de ni gunabaʼ hombre bicaa salmo que Dios.

2 Peru cani ridúʼyanu ca rucaa cani laanu guiníʼ íquenu gúninu xiixa. Nga runi caquiiñeʼ gápanu laanu ne ni guidúʼyanu purtiʼ zándaca gucaa cani laanu gachelunu gápanu xiixa ne gúninu ni cadi jneza. Cumu nuu guidxilayú riʼ ndaaniʼ náʼ Binidxabaʼ la? nga runi nuu stale binni malu ni racalaʼdxiʼ puru para laa si. Ca binni riʼ riquiiñecaʼ stale foto ne xcaadxi cosa para guluiʼcaʼ xi cutoocaʼ ne pa guidúʼyanu cani neca ti ratuhuiiniʼ si la? zándaca guninácani laanu (1 Juan 5:19). Nga runi, qué ridxagayaadinu ni gunabaʼ hombre bicaa salmo riʼ Dios: «Cadi gudiiluʼ lugar guʼyaʼ luáʼ cosa qué iquiiñeʼ; gucané naa para guibaneʼ lu ca neza stiluʼ» (Sal. 119:37).

Ximodo zanda cueechú lunu laanu

3-5. Xi ejemplu zeeda lu Biblia ni rusihuinni malu nga gudii binni lugar quite lú laa.

3 Guietenaláʼdxinu ni bizaaca Eva, primé gunaa bibani lu Guidxilayú riʼ. Ora guniʼné Binidxabaʼ laabe casi ñaca ñabi laabe pa gobe cuananaxhi rudii «yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza» que «zaxeleʼ [lube]». Zándaca guyuuláʼdxibe ora gudxi Binidxabaʼ laabe zaxeleʼ lube pa gobe cuananaxhi que. Ne jmaruʼ si pa «biiyabe galán cuananaxhi stiʼ yaga que para gó binni, ne ora bíʼyabe ni guyuuláʼdxibe ni, ya, yaga que nabé galán ni para gúʼyabe ni». Cumu qué nusaana de ñuuyadxibe yaga que la? nin qué nindaa bicheenebe Dios ne laaca bichee Adán, ne pur ni bíʼnicabe que ridxaagalú binni stale guendanagana (Gén. 2:17; 3:2-6; Rom. 5:12; Sant. 1:14, 15).

4 Despué, ca dxi bibani Noé, guyuu caadxi ángel ni bidiicaʼ lugar gudxite lucaʼ laacaʼ. Génesis 6:2 na: «Ca xiiñiʼ Dios ni dxandíʼ que biiyacabe ca xiiñidxaapaʼ ca binni que sicarucaʼ; ne gúpacabe stale xheelacabe, guiráʼ ni gulícabe». Casi na ca diidxaʼ ca, qué nusaana de ñuuyadxícabe ca gunaa que ne pur ngue biale ndaaniʼ ladxidóʼcabe gatanécabe laacaʼ, peru laacabe cadi guyáʼcabe para gatanécabe gunaa. Ca ángel malu riʼ bíʼnicaʼ ni biale ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ, ne gúpacaʼ xiiñicaʼ ni guca malu casi laacaʼ. Nabé malu guca binni guidxilayú dede gupa xidé binitilú Dios guiracaʼ, peru bilabe Noé ne binnilidxi (Gén. 6:4-7, 11, 12).

5 Gudiʼdiʼ si guyuaa iza, guyuu ti hombre ni láʼ Acán. Laa laaca bidii lugar gudxite lú laa. Ca dxi que gudxi Dios ca israelita que, ora guicaacaʼ guidxi Jericó gunitilucaʼ guidubi naca guidxi que, peru cadi naquiiñeʼ gunitilúcabe caadxi cosa ni cheʼ lade ca tesoro stiʼ Jiobá. Laabe maca gúdxibe laacaʼ naquiiñeʼ guixélecaʼ de ca cosa ni maʼ nexheʼ guinitilú, cadi málasi chuuláʼdxicaʼ cani ne guicaacaʼ xiixa de laacani. Peru Acán qué nuzuubaʼ diidxaʼ ne yebiʼné stale cosa risaca, ne pur laacani biniti ca israelita que ora bidxelasaacaʼ guidxi Hai ne guti stale de laacaʼ. Dede ora bihuinni tu laa gulaʼnaʼ ca cosa que oraqueruʼ guleeruaabe diidxaʼ. Laabe guniʼbe: «Ora biiyaʼ» ca cosa que «guyuuladxeʼ cani ne gucuaaʼ cani». Cumu guyuulaʼdxiʼ Acán cani biʼyaʼ la? bicaa ladxidoʼbe laabe guicaabe ca cosa ni guníʼ Dios cadi guicaacabe ne pur ngue binitilube ne guiráʼ ni nápabe (Jos. 6:18, 19; 7:1-26).

Naquiiñeʼ ganna binni xi zanda guʼyaʼ

6, 7. Gunáʼ nga tobi de ca cosa jma riquiiñeʼ Binidxabaʼ para ganda gusaba laanu, ne ximodo riquiiñeʼ cani lu ca anunciu ca.

6 Yanna riʼ, laaca rizaaca binni ni bizaaca Eva, ca ángel ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ que ne Acán: ruquiinde laacaʼ chuuláʼdxicaʼ guiráʼ ni gúʼyacaʼ, ne nga nga ni riquiiñeʼ Binidxabaʼ para ganda gusaba jma binni lu trampa stiʼ (1 Juan 2:16; 2 Cor. 2:11). Casi maʼ bidúʼyanu ca, cani ruuyaʼ binni rucaacani laacaʼ gúnicaʼ xiixa, ne ca binni ni runi ca anunciu ca nánnacaʼ zacatiʼ nga zanda gutoocaʼ. Ti hombre de Europa ni rucaa libru ni nanna xi caquiiñeʼ gaca para ganda guidoo xiixa cosa guníʼ: «Lú binni nga jma rucaa laa guni xiixa. Stale biaje laani nga riguíteni binni ne rucaani laa guni xiixa ni nanna cadi jneza».

7 Nga runi riénenu xiñee riníʼ ique chaahuiʼ ca binni ni runi ca anunciu ca xi zanda iquiiñecaʼ ti gucaacaʼ binni chuulaʼdxiʼ siʼ ni rutoocaʼ ne gucaacaʼ binni guni contratar serviciu stiʼ cani rutoocaʼ. Sicaríʼ guníʼ ti hombre de Estados Unidos ni biʼndaʼ de ni rucaa ca anunciu ca binni guni: «Ca anunciu ca cadi raca si cani para gábicani binni gunáʼ nga ca cosa nacubi caree, sínuque raca cani maca para gucaa cani binni siʼ ni cutoocabe». Nga runi, riquiiñecabe foto ra cá binni casi xieeladi. Cani maʼ bizéʼtenu ca cusihuínnicani caquiiñeʼ gatananu ti cadi guidúʼyanu xiixa ni cadi jneza ne cadi uguʼnu xiixa cosa malu ndaaniʼ íquenu ne ndaaniʼ ladxidoʼno.

8. Ximodo rusihuinni Biblia caquiiñeʼ gápanu laanu ne cani ridúʼyanu.

8 Laanu cani dxandíʼ xpinni Cristu laaca zándaca chuuláʼdxinu cani guidúʼyanu ne gúninu cani gucaa beela ládinu laanu. Nga runi Stiidxaʼ Dios rinabaʼ laanu chuʼnu cuidadu ni ridúʼyanu ne ni riuuláʼdxinu (1 Cor. 9:25, 27; biindaʼ 1 Juan 2:15-17). Ti hombre ni bidii cuenta riuulaʼdxiʼ binni stale cosa ni ruuyaʼ nga Job. Laabe guniʼbe: «Maʼ bineʼ ti pactu ne bizaluáʼ. Nga runi, qué zanda diʼ guizaalaʼdxeʼ ti binnidxaapaʼ para guneniáʼ laa cosa dxabaʼ» (Job 31:1). Nin qué ñuu dxi nigaʼna Job ti gunaa para ñuninebe laa cosa dxaba, ne laaca qué ñuu dxi niníʼ íquebe ñúnibe ni. Gudiʼdiʼ si gayuaa iza, Jesús guníʼ caquiiñeʼ gapa binni xquendabiaaniʼ ti cadi guiníʼ ique cosa dxabaʼ. Sicaríʼ guniʼbe: «Neca chuʼlaʼdxi si tuuxa ti gunaa ni cadi xheelaʼ, ne icá ique chuʼ né laabe la? ma bichee, neca qué ñuu né pe laabe» (Mat. 5:28).

Ca cosa qué iquiiñeʼ ni cadi naquiiñeʼ guidúʼyanu

9. 1) Xiñee caquiiñeʼ gápanu laanu ora iquiiñenu Internet. 2) Xi zándaca guizaacanu pa guidúʼyanu idxa guidxa neca ti ratu huiiniʼ si.

9 Zeʼ dxi jma stale binni ruuyaʼ idxa guidxa o cosa dxabaʼ ne jma ruuyacabe ni lu Internet. Ne cadi caquiiñepeʼ guyubi binni guʼyaʼ ni, purtiʼ stubi ni ruyubi ni binni. Ximodo raca nga yaʼ. Zándaca ora nuucabe lu Internet ca málasi guihuinni xiixa anunciu ra cá foto stiʼ binni casi xieeladi. O rindá xiixa correu ra nuucabe ni ruluíʼ gastiʼ naca gúʼyacabe laa, peru ora guxhálecabe ni neni jma foto de idxa guidxa ni raca nagana para binni guseeguʼ. Neca gusáʼbibe correu ca, peru pa biiyabe ni neca ti ratu huiiniʼ si zaca nagana para laabe cueebe ni ndaaniʼ íquebe. Neca ti ratu huiiniʼ si guʼyaʼ binni idxa guidxa zanda guniná ni laa stale. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zaníʼ íquebe maʼ bicheebe o caquiiñeʼ gúnibe stale stipa para gusiaandabe ni bíʼyabe. Ne jmaruʼ si pa ruyubipebe gúʼyabe ca cosa ca. Pa zacá rúnibe la? caquiiñeʼ quixhe íquebe gusaanabe ca cosa qué iquiiñeʼ ni riuuláʼdxibe gúʼyabe (biindaʼ Efesios 5:3, 4, 12; Col. 3:5, 6).

10. Xiñee zándaca jma nagueenda guʼyaʼ ca baʼduhuiiniʼ ca idxa guidxa, ne xi zándaca guizaacacabe pa gúʼyacabe ni.

10 Ca baʼduhuiiniʼ ca riuuláʼdxicaʼ gánnacaʼ stale cosa ne nuu tiru zándaca gucaa nga laacaʼ gúʼyacaʼ idxa guidxa. Zándaca ni gúʼyacabe ca gucaa laacabe guiníʼ íquecabe cadi malu nga gápacabe jnadxiicabe, gácacabe muxeʼ o gúnicabe xcaadxi cosa dxabaʼ ne zándaca maʼ qué ziuudxí gusaana de guiníʼ íquecabe zacá. Ti revista bizeeteʼ chupa chonna cosa ni rucaani binni guni. Revista ca na «ruchaa modo riníʼ ique binni de ca cosa ni naquiiñeʼ gaca jneza, raca nagana para laacaʼ gannaxhiicaʼ sti binni sin guiníʼ íquecaʼ cosa dxabaʼ de laa, huaxiéʼ rusisácacaʼ gunaa ne zándaca maʼ qué zusaana de gúʼyacaʼ idxa guidxa, ne pur nga maʼ qué guicá íquecaʼ scuela, guixélecaʼ de ca xhamígucaʼ ne binnilídxicaʼ». Ne zándaca gácani jma nagana para laacabe ora maʼ guichaganácabe.

11. Bizeeteʼ ti ejemplu ni cusihuinni malu nga guʼyaʼ binni idxa guidxa.

11 Ti hombre Testigu guníʼ: «De lade guiráʼ viciu ni gupaʼ ante gacaʼ xpinni Cristu ni jma nagana guca para naa nga gusaanaʼ de guuyaʼ idxa guidxa. Ora cadi cabezaʼ málasi reeda guiráʼ cani biiyaʼ que ndaaniʼ iqueʼ, ne rizaacaʼ nga ora chuʼ xieeʼ xiixa, gunadiaʼgaʼ xiixa saa, guuyaʼ xiixa, o málasi reeda cani ndaaniʼ iqueʼ. Guiráʼ dxi ruyubeʼ modo gusaanaʼ de guiníʼ iqueʼ cani». Sti hombre Testigu rietenalaʼdxiʼ xi biʼniʼ dxi nahuiiniʼ, guniʼbe biiyabe ca revista de idxa guidxa stiʼ bixhózebe ni cadi Testigu ora maʼ qué guinni bixhózebe ne jñaabe ra yoo. Laabe guniʼbe: «Ca foto ni biiyaʼ que nabé bininácani guendabiaaniʼ huiiniʼ stinneʼ. Dede nagasi, neca maʼ gudiʼdiʼ veinticinco iza caʼruʼ guixiá caadxi de cani biiyaʼ que ndaaniʼ iqueʼ. Neca huayuneʼ stipa pur cueeʼ cani ndaaniʼ iqueʼ peru nuuruʼ cani racá. Ne neca qué riníʼ ique cani, runeʼ sentir mal purtiʼ maʼ bichee». Ñee cadi dxandíʼ jma galán nga cadi guidúʼyanu ca cosa qué iquiiñeʼ ca para cadi guchiiñaʼ xquendabiaaninu laanu la? Peru ximodo zanda gúninu nga yaʼ. Ra gúninu stipa pur chinándanu conseju ni bidii Pablu riʼ: «Ruyubi du ucueeza du irá ni riníʼ ique binni guidxilayú, ti iníʼ ique ca ni na Cristu» (2 Cor. 10:5).

12, 13. Xi cosa qué iquiiñeʼ nga qué ruuyaʼ ca xpinni Cristu ne xiñee.

12 Xcaadxi cosa ni qué zanda gacané laanu nga, gúʼyanu xiixa ni gucaa laanu guicá íquenu gápanu bidxichi, ni gucaa laanu guidúʼyanu brujería, ra cadinde binni ne ra caxii rini (biindaʼ Salmo 101:3). Jiobá maʼ bisaana lu náʼ ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ cuicaʼ xi zanda guʼyaʼ xiiñicaʼ ralídxicaʼ. Nánnanu qué zudiicabe lugar gúnicaʼ brujería ralídxicabe. Peru naquiiñeʼ gánnacabe nuu stale película, cani ridiʼdiʼ lu televisión, videojuego dede ne ca libru para cani nahuiiniʼ ca, revista de cuentu ne de novela cuzeeteʼ cani de magia ne nápacani espiritismo (Pro. 22:5).

13 Biaʼ tiica iza nápanu, cadi naquiiñeʼ quítenu videojuego ra rihuinni modo cayuuticabe binni nin ra cadinde binni (biindaʼ Salmo 11:5). Laanu ca xpinni Cristu qué liica riguʼnu ndaaniʼ íquenu ca cosa ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá ne rúninu nga purtiʼ nánnanu caquiiñeʼ gápanu xquendabiaaninu de ca cosa ni riquiiñeʼ Binidxabaʼ para gucaalú laanu (2 Cor. 11:3). Ne laaca riuʼnu cuidadu cadi cuee cani riuuláʼdxinu gúninu ca laanu de gúʼndanenu binnilídxinu Biblia gueelaʼ ni maʼ gudíxhenu para laani. Zaqueca para cadi gusaana de gúʼndanenu laacabe dede ante cani chitiidiʼ lu ca guendaridagulisaa ca, neca cadi malu cani chigúninu ca (Fili. 1:9, 10).

Chinándanu ejemplu stiʼ Jesús

14, 15. Xi biquiiñeʼ Binidxabaʼ lu guionna biaje gucalaʼdxiʼ nuquiinde Cristu ne ximodo gunda bidxiilú Jesús ni.

14 Triste nga guininu ni, peru ndaaniʼ guidxilayú ni nayuudxuʼ riʼ qué zanda gusaana de guidúʼyanu ca cosa ni qué iquiiñeʼ para Dios. ¡Dede nepeʼ Jesús guyuu tu biluíʼ laa guiráʼ ni nuu lu guidxilayú riʼ para gucaa laa gucheené Dios! Guidúʼyanu xi gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ niquiiñeʼ guionna biaje para nusaba laabe: «Ucuaa ru binidxaba que laabe, yené laabe lu ti dani ni jma nasoo, ne biluíʼ laabe irá xixé guidxi de idubi naca guidxilayú para guʼya be pabiáʼ sicarú cani» (Mat. 4:8). Xiñee biʼniʼ Binidxabaʼ ngue yaʼ. Purtiʼ nánnabe zanda gucaa lú binni laa guchee. Guníʼ íquebe ora guʼyaʼ Cristu pabiáʼ sicarú ca reinu ni nuu dxiqué zucaabe laa chuulaʼdxiʼ gusisaca guiráʼ ni nuu lu guidxilayú riʼ laa. Ximodo biiyaʼ Xiiñiʼ Dios ca ngue yaʼ.

15 Jesús qué niníʼ ique diʼ de cani culuíʼ Binidxabaʼ laa que. Qué nudiibe lugar niguite ladxidoʼbe laabe pur cani bíʼyabe que. Oraqueca bicaanabe ni gudixhe Binidxabaʼ nezalube que ne gúdxibe laa: «Biree de ra nuaa binidxabaʼ» (Mat. 4:10). Ne ni bicábibe que bisihuínnibe jma risaca gúnibe ni na Jiobá ne chuʼbe gaxha de laa (Heb. 10:7). Zaqué bíʼnibe para qué ñábabe lu trampa ni gudixhe Binidxabaʼ nezalube.

16. Xi zanda guizíʼdinu de modo bidxiilú Jesús Binidxabaʼ ora gucalaʼdxiʼ nuquiinde laabe.

16 Zanda guizíʼdinu stale cosa de ejemplu stiʼ Jesús. Primé la? guiranu nga ruyubi Binidxabaʼ modo gusaba laanu lu ca trampa stiʼ (Mat. 24:24). Guiropa, ni ridúʼyanu zanda gucaani ladxidoʼno guni ni jneza o ni cadi jneza. Guionna, riquiiñeʼ Binidxabaʼ guiráʼ cani ridúʼyanu para gucaa laanu guiréʼchunu (1 Ped. 5:8). Ne guidapa, zanda gudxíʼlunu Binidxabaʼ, peru caquiiñeʼ gúninu ni nagueendaca (Sant. 4:7; 1 Ped. 2:21).

Cadi gusaana de gúʼyadxinu ni jneza

17. Xiñee cadi jneza nga cuézanu dede ora guidxaagalunu xiixa guendanagana oraqueruʼ guidúʼyanu xi zanda gúninu.

17 Dxi bidiʼnu laanu Jiobá, gúdxinu laabe zúninu ni nabe, ne casi ñaca ñábinu laabe zaxélenu de guiráʼ ca cosa ni qué iquiiñeʼ para laabe o qué risaca. Ne biʼniʼ stinu ca diidxaʼ ni guníʼ hombre bicaa salmo riʼ: «Rucueezaʼ ñeeʼ para cadi saʼ lu guiráʼ neza malu ca, ti guneʼ ni na stiidxaluʼ» (Sal. 119:101). Cadi galán diʼ nga cuézanu dede ora guidxaagalunu xiixa ni cadi jneza para Dios oraqueruʼ guidúʼyanu pa zúninu o pa qué zúninu ni. Nanna dxíchinu gunáʼ nga ca cosa ni na Stiidxaʼ Dios cadi gúninu ne laaca nánnanu xi guiráʼ riquiiñeʼ Binidxabaʼ para gucaa laanu gucheʼnu. Guiníʼ íquenu. Pora guyebe ra nuu Jesús para gúdxibe laa guni ca guié que pan yaʼ. Ora «candaana dxita be» pur biaanabe sin ñobe cuarenta dxi ne cuarenta gueelaʼ (Mat. 4:1-4). Binidxabaʼ zanda ganna pora cadi zuhuaa dxiichinu ne pora jma nagueenda guiábanu lu trampa stiʼ. Nga runi, yanna nga caquiiñeʼ guiníʼ íquenu ca cosa ca. ¡Cadi gusaananu ni para sti dxi! Pa qué gusaana de guiníʼ íquenu guiráʼ dxi ni gúninu dxi bidiʼnu laanu Dios la? jma zaguixhe íquenu guixélenu de guiráʼ ca cosa ni qué iquiiñeʼ para Dios (Pro. 1:5; 19:20).

18, 19. 1) Xiñee gadxé nga guyadxí binni ni jneza ne gadxé nga guyadxí ni cadi jneza. 2) Xiñee caquiiñeʼ gúʼyadxinu cani zanda gacané laanu, ne xi conseju cudii Filipenses 4:8 laanu.

18 Guiráʼ dxi ridxaagalunu stale cosa ni rucaa laanu gúʼyadxinu xiixa ni cadi jneza. Nga runi, yanna nga jma risaca chinándanu conseju bidii Jesús de cadi gusaana de gúʼyadxinu ni jneza (Mat. 6:22, 23). Ximodo zanda gúʼyadxinu ni jneza si yaʼ. Ra guicá íquenu gúninu ti cosa si: gúninu ni na Dios. Pa gúninu zacá, maʼ qué zaguixhe íquenu gúʼyadxinu ni cadi jneza, maʼ qué zaguite lunu laanu ne maʼ qué zucaani laanu gápanu puru para laasinu ne maʼ qué zucaani laanu gúʼyadxinu xiixa ni cadi jneza.

19 Guietenaláʼdxinu, cani ridúʼyanu ca rucaa cani laanu guiníʼ íquenu gúninu xiixa ne runiibiʼ cani ladxidoʼno. Nga runi naquiiñeʼ gúʼyadxinu cani zanda gacané laanu ne cani risaca (biindaʼ Filipenses 4:8). Galán guni stinu ca diidxaʼ guníʼ hombre bicaa salmo riʼ: «Cadi gudiiluʼ lugar guʼyaʼ luáʼ cosa qué iquiiñeʼ». Pa gúninu stipa pur gúninu ni guníʼ hombre ca la? zadúʼyanu ximodo ricabi Jiobá ca diidxaʼ riʼ: «Gucané naa para guibaneʼ lu ca neza stiluʼ» (Sal. 119:37; Heb. 10:36).

Ñanda nusiénenu ni la?

• Xi rucaa cani guidúʼyanu ca xquendabiaaninu ne ladxidoʼno laanu gúninu.

• Xiñee malu guʼyaʼ binni idxa guidxa.

• Xiñee cadi naquiiñeʼ gusaana de gúʼyadxinu ni jneza.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

Gunáʼ nga caadxi cosa qué iquiiñeʼ ni cadi naquiiñeʼ guidúʼyanu