Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gusiaʼnu xquendabiaaninu ganna gunáʼ nga ni jneza ne gunáʼ nga ni cadi jneza

Gusiaʼnu xquendabiaaninu ganna gunáʼ nga ni jneza ne gunáʼ nga ni cadi jneza

Gusiaʼnu xquendabiaaninu ganna gunáʼ nga ni jneza ne gunáʼ nga ni cadi jneza

NABÉ riuuláʼdxinu guidúʼyanu pabiáʼ nagueenda ne pabiáʼ galán modo ricá bieque ca gimnasta ca lu bi. ¡Stale stipa nga bíʼnicabe para biziidicabe gúnicabe ni! Biblia riquiiñeʼ laacabe casi ti ejemplu para gusiene ximodo naquiiñeʼ gusiaa ca xpinni Cristu xquendabiaanicaʼ guiníʼ ique jneza.

Lu carta bicaa Pablu ra nuu ca hebreu guníʼ sicaríʼ: «Cani ma zanda go gueta la? nga cani ma nanna uná nga jneza ne uná nga ni cadi jneza, purti ma biaa ca guni ca jneza» (Heb. 5:14). Xiñee guluu apóstol Pablu gana ca hebreu que para gusiaacaʼ xquendabiaanicaʼ ganna gunáʼ nga ni jneza ne gunáʼ nga ni cadi jneza, cásica runi ti gimnasta ejerciciu para iguidxi ladi yaʼ. Ne ximodo zanda gusiaʼnu xquendabiaaninu ganna gunáʼ nga ni jneza ne gunáʼ nga ni cadi jneza yaʼ.

Maʼ «ñanda nusiidi tu stobi»

Pablu cusiene «ma biʼni Dios [Cristu] sacerdote gola, casi Melquisedec» dxi bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Napa stale ni nusiide laatu de irá ndiʼ, peru nagana usiene ni laatu yanna purti huaxiéʼ rucaa ique tu iziidi tu. Ma xadxí de bini cre tu, mápeca ñanda nusiidi tu stobi, peru naquiiñe uzulú tu iziidi tu stiidxa Dios sti tiru, purti nin ra jma qué igana caʼru guiene tu. Nuu tu casi baʼduʼ, leche si zanda gue tu, qué zanda go to gueta» (Heb. 5:10-12).

Lu primé siglu que guyuu stale judíu ni guca xpinni Cristu, peru rihuinni dxíchicaʼ qué ñene chaahuicaʼ ni caziidicaʼ, ngue runi qué ñanda niniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios. Guca nagana para laacaʼ ñúnicaʼ cani ziyénecaʼ de Ley que ne ñénecaʼ de circuncisión (Hech. 15:1, 2, 27-29; Gál. 2:11-14; 6:12, 13). Ne nuu de laacabe guca nagana para laacaʼ nusaanacaʼ ca costumbre ni maʼ biaacaʼ gúnicaʼ casi guiziiláʼdxicaʼ sábadu, ne ni rúnicaʼ guiráʼ iza, Dxi Rixá Stonda Binni (Col. 2:16, 17; Heb. 9:1-14). Ngue runi, gudxi Pablu laacabe naquiiñeʼ gusiaacabe xquendabiaanicabe ganna gunáʼ nga ni jneza ne gunáʼ nga ni cadi jneza ne cadi gusaanacabe de «iniisi[cabe] lu stiidxa Dios» (Heb. 6:1, 2). Zándaca bicaa ca diidxaʼ ni guníʼ Pablu ca stale de laacaʼ guiníʼ íquecaʼ pa caquiiñecaʼ xquendabiaanicaʼ jneza ne zándaca gucané nga laacabe gaca fe stícabe jma naguidxi. Yanna, xi zanda guininu de laanu yaʼ.

Gusiaʼnu xquendabiaaninu ganna gunáʼ nga ni jneza ne gunáʼ nga ni cadi jneza

Xi naquiiñeʼ gúninu para guiniisinu lu stiidxaʼ Dios ne gánnanu gunáʼ nga ni jneza ne gunáʼ nga ni cadi jneza yaʼ. Pablu guníʼ naquiiñeʼ gusiaʼnu xquendabiaaninu guni ni jneza. Cásica ti gimnasta napa xidé guni practicar stale para gusiaa xcuerpu guni xiixa buelta lu bi ni nabé galán ne nagana la? laanu laaca naquiiñeʼ gusiaʼnu xquendabiaaninu ganna gunáʼ nga ni jneza ne gunáʼ nga ni cadi jneza.

«Ejerciciu ca nga ti modo jma galán para gápanu xquendabiaaninu», zacá bisiene John Ratey ni, tobi de ca maestru runi dxiiñaʼ ra clínica de Psiquiatría en la Facultad de Medicina de la Universidad de Harvard. Ne Gene Cohen, director stiʼ Centro de Envejecimiento, Salud y Humanidades de la Universidad George Washington, na «ora rucaʼnu xquendabiaaninu guni xiixa ni nagana la? ca célula ni láʼ neuronas ca rúnicani dendritas. Zacá randa riguiidiʼ chupa célula ne ora iguiidiʼ guirópacani rábicabe ni sinapsis».

Rihuínnica nabé jneza nga gusiaa binni xquendabiaaniʼ ganna jma de lu Stiidxaʼ Dios. Zacá zanna chaahuinu «xii nga racalaʼdxi Dios guni [nu] [...] jneza peʼ» (Rom. 12:1, 2).

Chuuláʼdxinu guidoʼno «gueta»

Pa riuuláʼdxinu guiniisinu jma lu stiidxaʼ Dios, guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee zeʼ dxi ziyeneʼ jma cani rusiidiʼ stiidxaʼ Dios la? Ñee ruuyaʼ xcaadxi naa casi tobi ni ziniisi lu stiidxaʼ Dios la?». Guiníʼ íquenu ximodo ñuni sentir ti gunaa ni nabé nadxii xiiñiʼ ne rudii laabe leche ne guendaró ni ró cani nahuiiniʼ, peru ra zidiʼdiʼ iza guʼyaʼ qué ganda gó xiiñiʼ guendaró. Zanda guizaacanu zacá ndaaniʼ xquidxi Dios. Nabé riéchenu nga ora gudii ti binni lugar guidúʼndanenu laa Biblia, gudii laa Dios ne chúʼnisa. Peru xi nizaaca pa qué niniisibe lu stiidxaʼ Dios yaʼ. Cadi dxandíʼ nabé triste nga la? (1 Cor. 3:1-4.) Guiráʼ cani cusiidiʼ tuuxa binni ribeza gueedandá dxi gácabe tobi ni ganna gusiidiʼ.

Riquiiñeʼ gúninu stipa nga para ganda guiníʼ íquenu de cosa ni risaca (Sal. 1:1-3). Cadi naquiiñeʼ diʼ gudiʼnu lugar chuʼ xiixa ni gucueeza laanu de guiníʼ íquenu ca cosa ni jma risaca. Ne para ganda gúninu nga, cadi guiduʼyaʼ xhaatanu televisión, ne cadi gunítipenu tiempu lúcani riuuláʼdxinu gúninu ne lu xcaadxi ni cadi caquiiñepeʼ guiníʼ íquenu para gúninu laa. Para ganda guiziidiʼ binni guiníʼ ique jneza la? naquiiñeʼ chuulaʼdxiʼ guʼndaʼ Stiidxaʼ Dios ne ca libru ne revista ni ribee «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» (Mat. 24:45-47). Cadi naquiiñeʼ si guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi, sínuque laaca naquiiñeʼ quíxhenu ti dxi guni adorarnu Dios ne binnilídxinu ne guidúʼndanu de xiixa tema zeeda lu Biblia.

Jerónimo, ti xpinni Cristu de Méjicu ni riganna ca neza binni ridagulisaa ca ruundabe guiráʼ revista Torre stiʼ ni rapa cásipeʼ guicaabe cani. Ne laabe ne xheelabe maʼ gudíxhecabe pora gúʼndacabe de xiixa tema ni zeeda lu Biblia. Sicaríʼ guniʼbe: «Maʼ biaʼdu guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi juntu, ne riquiiñedu ca guiʼchiʼ stinu casi folletu Veamos ‘la buena tierraʼ ora gúnidu ni». Sti xpinni Cristu ni láʼ Ronald, ruundaʼ ndaa ra nexheʼ guiuundaʼ Biblia guiráʼ semana ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ne naguíxhebe gúʼndabe de ti tema o chupa tema ni zandaa para guiluxe gúʼndabe. Laabe guniʼbe sicaríʼ: «Guizáʼ nayecheʼ riuaaʼ ora maʼ gueedandá dxi gudixheʼ guundaʼ de xiixa tema».

Ñee ribeenu tiempu para guidúʼndanu ne guiníʼ íquenu cani zeeda lu Stiidxaʼ Dios la? Ñee rusiaʼnu xquendabiaaninu guni ni jneza la? Ñee maʼ cusiaʼnu xquendabiaaninu gacané laanu guidúʼyanu xiná ca conseju stiʼ Biblia ante quixhe íquenu gúninu xiixa la? (Pro. 2:1-7.) Racaláʼdxinu guizíʼdinu, guiénenu jma ne guiniisinu lu stiidxaʼ Dios. Zanda gúninu guiráʼ nga pa gusiaʼnu xquendabiaaninu ganna gunáʼ nga ni jneza ne gunáʼ nga ni cadi jneza.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

Gusiaʼnu xquendabiaaninu guni ni jneza