Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Bidagulisaacabe purtiʼ nadxiisaacabe. Ni bieeteʼ lu guendaridagulisaa raca guiráʼ iza

Bidagulisaacabe purtiʼ nadxiisaacabe. Ni bieeteʼ lu guendaridagulisaa raca guiráʼ iza

Bidagulisaacabe purtiʼ nadxiisaacabe. Ni bieeteʼ lu guendaridagulisaa raca guiráʼ iza

BIHUÍNNICA pabiáʼ nayecheʼ guyuu ca binni ni guyé ndaaniʼ Yoo ra raca Guendaridagulisaa roʼ ni nuu Jersey City (Nueva Jersey, Estados Unidos). Guendaridagulisaa ni raca guiráʼ iza riʼ gúcani siadóʼ 3 stiʼ octubre iza 2009, ne bidagulisaa jma de gaayuʼ mil binni raqué, ne ndiʼ maʼ guca 125 guendaridagulisaa stiʼ Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Ne guionnaʼ lugar ni riquiiñeʼ Betel ni nuu Estados Unidos ne Betel ni nuu Canadá guyuu mil de binni bicaadiaga ne biiyacaʼ ni cutiidicabe lu guendaridagulisaa que. Biaʼsi 13,235 binni nga bicaadiaga guendaridagulisaa ni bindaa chonna hora que. Bidagulisaa ca binni riʼ purtiʼ nadxiicaʼ Jiobá.

Ora bizulú guendaridagulisaa que, Geoffrey Jackson, ni nuu lade Grupu ni Zaniruʼ, bitiidibe ti coro de betelita para gúʼndacaʼ ca diidxaʼ riuundaʼ ni zeeda lu libru cubi ni láʼ Cantemos a Jehová. David Splane, stobi de cani nuu lade Grupu ni Zaniruʼ, ni guca director stiʼ coro que bizeeteʼ pabiáʼ risaca guni adorarnu Dios ne saa. Guca invitar ca binni que gúʼndacaʼ chonna diidxaʼ riuundaʼ nacubi: primé la? coro que si biindaʼ cani, despué biindaʼ guirácabe ni. Lu guendaridagulisaa que si nga biquiiñecabe coro ca, ne cadi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu zacá ra ridagulisaacaʼ nin lu ca guendaridagulisaa de chupa gubidxa ne de chonna gubidxa.

Bizeetecabe ca dxiiñaʼ ni cayaca ndaaniʼ xcaadxi Betel

De raqué gudiʼdiʼ gaayuʼ hombre ni nácacaʼ de ca comité ni ruuyaʼ dxiiñaʼ raca Betel nuu xquídxicaʼ, guniʼcaʼ de ca dxiiñaʼ ni cayaca raqué. Primé guníʼ Kenneth Little, de Canadá, maʼ cadi candaa zúnicaʼ stale de ca revista ni raca para Estados Unidos ne Canadá, pur nga zúnicabe dxiiñaʼ chii biaje jma que ni rúnicabe. Ne para gúnicabe nga zaquiiñecabe ti máquina cubi ni guni dxiiñaʼ chupa turnu, biaʼsi dieciséis hora ti dxi.

Reiner Thompson guníʼ ximodo careeche stiidxaʼ Reinu ndaaniʼ guidxi República Dominicana, ne Albert Olih, guníʼ de dxiiñaʼ ni cayaca Nigeria. Ne Emile Kritzinger, de guidxi Mozambique, bizeeteʼ qué ñuuyaʼ diʼ gobiernu de guidxi que ca testigu stiʼ Jiobá casi ti religión, sínuque guca nga dede lu iza 1992, gudiʼdiʼ si stale iza de guzanándacaʼ laacabe. Yanna riʼ, nabé maʼ bidale cani rucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guionnaʼ guidxi riʼ. Viv Mouritz, de guidxi Australia bisiene pabiáʼ caniisi xhiiñaʼ Reinu ndaaniʼ guidxi Timor Oriental, ra runi tender Betel ni nuu Australia.

Ca comité stiʼ Grupu ni Zaniruʼ

Lu iza 1976, bizulú biiyaʼ xhoopaʼ comité stiʼ Grupu ni Zaniruʼ guiráʼ dxiiñaʼ ni runi ca testigu stiʼ Jiobá. Gudiʼdiʼ iza maʼ gulícabe caadxi de cani zeeda gaca casi xcaadxi dendxuʼ para gacanecaʼ laacabe, ne yanna riʼ cayacané 23 de ca binni ca laacabe. Gunabadiidxacabe xhoopaʼ de cani zeeda gaca casi xcaadxi dendxuʼ ca lu guendaridagulisaa que, ne biaʼsi 341 iza nga de cayuni ca binni riʼ xhiiñaʼ Jiobá, biaʼ 57 iza maʼ ziné cada tobi de laacabe.

Primeru gunabadiidxacabe Don Adams, laa bizulú biʼniʼ dxiiñaʼ Betel lu iza 1943. Laabe bisiénebe nuu ti Comité ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ Runi Xcaadxi Comité. Gaayuʼ comité nga nuu, nga runi para guca sti comité ni bizéʼtenu ca gupa xidé gucuaacabe cada binni ni ruuyaʼ dxiiñaʼ ni runi comité stiʼ, ne zacá randa rúnicabe dxiiñaʼ tobi si. Comité riʼ runi tender ca guendanagana ridxaagalú ca xpinni Cristu ora chuʼ tu sananda laacaʼ, laaca runi tender ni xiixa cosa nezalú gobiernu, ora raca xiixa desgracia ne xcaadxi cosa ni caquiiñeʼ gaca tender nagueendaca ni cayuniná ca Testigu ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú.

Dan Molchan guníʼ de dxiiñaʼ ni runi Comité ni Ruuyaʼ ca Binni ni Runi Dxiiñaʼ Betel, ne Comité ca nga ruuyaʼ chuʼ guiráʼ 19,851 betelita nazaaca ne chuʼcaʼ galán ne Dios. De raqué bisiene David Sinclair xi runi Comité ni Ruuyaʼ Gaca ca Guiʼchiʼ ni Riquiiñenu. Laabe guniʼbe comité ca nga ruuyaʼ guidxela cani caquiiñeʼ ca Yoo Betel ca, casi ca máquina riquiiñecabe ndaaniʼ cani. De raqué Robert Wallen, ni maʼ ziné biaʼ 60 iza de nuu Betel, bizeeteʼ de Comité ni Ruuyaʼ Guireeche Diidxaʼ. Comité ca nga riguixhe chaahuiʼ ca dxiiñaʼ raca ndaaniʼ xquidxi Jiobá, cásica para guireeche diidxaʼ zaqueca cani raca ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa. De raqué bizeeteʼ William Malenfant, dxiiñaʼ nadipaʼ runi Comité ni Ruuyaʼ xi Guizíʼdinu, laabe guniʼbe riguixhe chaahuiʼ comité ca xi guizíʼdinu lu ca guendaridagulisaa roʼ ca. Últimu la? John Wischuk bisiene xi dxiiñaʼ runi Comité ni Ruuyaʼ xi Guicá lu ca Guiʼchiʼ Ricaanu, ne guniʼbe ruuyaʼ chaahuiʼ comité ca xi tema guiree lu ca libru ne lu ca revista stinu. a

Textu stiʼ iza 2010 jma cuzeeteni de guendarannaxhii

Xcaadxi libana ni gudiʼdiʼ que bitiidiʼ chonna de cani nuu lu Grupu ni Zaniruʼ cani. Primé libana que bidii Gerrit Lösch ni, bizulunebe guendarinabadiidxaʼ riʼ: «Ñee racaláʼdxiluʼ gannaxhiicabe lii la?». De raqué guniʼbe, guiráʼ binni nga caquiiñecaʼ chuʼ tu gannaxhii laacaʼ, ne guendarannaxhii ca nga racané ganda gúninu cani quixhe íquenu. Ne nabáninu purtiʼ gunnaxhii Jiobá laanu, nga nga ni bicaa laabe guzaʼbe laanu. Rucheechenu diidxaʼ ne rusíʼdinu binni purtiʼ nadxiinu Jiobá.

Ca xpinni Cristu nadxiisaacaʼ purtiʼ rinándacaʼ ca conseju zeeda lu Biblia ne nadxiicaʼ sti binni dede né ca xhenemígucaʼ (Mat. 5:43-45). Lu libana ca biʼniʼ invitarbe guiráʼ ni cucaadiaga que guiníʼ íquecaʼ xi guiráʼ guendananá gudiʼdiʼ Jesús pur laanu. Neca gudíñecabe laabe, bisituícabe lube, bichaxhínnicabe lube ne bidxígacabe lanza ndaanibe la? biʼniʼ orarbe pur ca soldadu ni bicaa laabe lu yaga que. Cadi dxandíʼ rucaa nga laanu gannaxhiinu laabe jma la? De raqué guníʼ Lösch textu stiʼ iza 2010 ni biree lu 1 Corintios 13:7, 8 ni na: Ora nadxiinu tuuxa, zuni huantarnu laa. Ne qué ziuu dxi guinitilú guendarannaxhii. Zanda guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu, peru cadi ngasi, sínuque laaca zanda gannaxhiinu ne gannaxhiicabe laanu lu guidubi naca xquendanabáninu.

Ñee nácanu casi ti carru ni maʼ bibidxi gasolina stiʼ la?

Samuel Herd bizulú libana stiʼ ne ti ejemplu. Guxuíʼlunu ziné ti xhamígunu laanu ndaaniʼ ti carru ti lugar ni nuu biaʼ 50 kilómetru. Dede ra zúbanu que bidúʼyanu lu tableru stiʼ carru que maʼ bibidxi gasolina stini. Gúdxinu ni chofer que, ne laa gudxi laanu cadi chuʼnu xizaa purtiʼ nápani stapa litru gasolina. Peru qué nindaa bizuíʼ motor que. Ñee jneza ngue bíʼnibe bisabe carru que neca maʼ huaxiéʼ gasolina nápani, ne nánnabe zándaca guiaanabe neza la? Coʼ xa. Jma jneza nga nuchabe tanque stiʼ xcárrube ante nireebe. Zacaca nga cadi naquiiñeʼ gusaananu de uguʼnu ndaaniʼ íquenu ca cosa ni zeeda de Dios, purtiʼ zacá nga casi ñaca nuchanu tanque stiʼ xcárrunu de gasolina.

Para guzuhuaa dxiichinu lu stiidxaʼ Dios la? cadi naquiiñeʼ gusaananu de guidúʼndanu Stiidxabe. Ne zanda gúninu ni de tapa modo. Primeru, pa maʼ gudíxhenu ti hora guidúʼndanu Biblia ne guiníʼ íquenu de laani la? naquiiñeʼ gúninu ni ora maʼ gudíxhenu ca. Ne cadi naquiiñeʼ guidúʼndasinu ni, sínuque gunibiáʼ chaahuinu Biblia ne guiénenu xi nani. Guiropa, iquiiñenu tiempu stinu jneza ora guni adorarnu Dios ne binnilídxinu. Ñee ribeenu tiempu guiráʼ semana para guiduʼndaʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios la? o ridúʼndanu ni ti luguiáʼ si. Guionna, chuunu ca guendaridagulisaa ra ridúʼndanenu xcaadxi xpinni Cristu Biblia. Ne guidapa, guyúbinu ti lugar ra gastiʼ ni guchiiñaʼ laanu ora guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios para guiníʼ ique chaahuinu de cani rusiidiʼ Jiobá. Racaláʼdxinu gúninu casi biʼniʼ hombre bicaa salmo que, laa guníʼ sicaríʼ: «Maʼ bietenaladxeʼ de ca dxi ni maʼ gudiʼdiʼ ca; ne maʼ guníʼ iqueʼ lu guiráʼ ni maʼ bizaʼluʼ» (Sal. 143:5).

Zuzaaniʼ cani nachaʼhuiʼ

John Barr bidii últimu libana que, luni bisiénebe ejemplu stiʼ «trigu» ne baladxiʼ (Mat. 13:24-30, 38, 43NM). Lu ejemplu stiʼ Jesús riʼ cayeeteʼ de modo guidopa ca «xiiñiʼ reinu» ne modo chiguireechúcabe de ca binni ni zeeda gaca casi baladxiʼ ni chichaquiʼ.

John Barr bisiene chaahuiʼ, ziaanadxí de guidopa ca «xiiñiʼ reinu» ca. Guniʼbe ni na Mateo 24:34, ra na: «Zaca irá nga ante gati ca binni nuu yanna riʼ». Ne chupa biaje biindabe ca diidxaʼ riʼ: «Ruluíʼ si ni caníʼ Jesús raríʼ nga, ca binni ni bibí pur espíritu santu ni bibani lu iza 1914 —dxi bizulú cahuinni seña maʼ nuu Cristu lade binni que— nabanirúcabe ora cuí Dios xcaadxi xpinni Cristu pur espíritu santu, ne cani bibí despué riʼ nga gúʼyacaʼ dxi guzulú ca dxi ni jma nagana ca». Laanu qué gánnanu pabiaʼpeʼ zabani «ca binni nuu yanna riʼ», peru ni nánnanu nga caniʼni de chupa grupu de binni ni ribánicaʼ lu ti tiempu si. Nécapeʼ gadxé gadxé iza napa ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu ca, guiropaʼ grupu de «ca binni nuu yanna riʼ», nabánicabe juntu lu ca últimu dxi riʼ. ¡Nabé ratadxí ladxidoʼno nga gánnanu nabániruʼ xcaadxi xpinni Cristu ni bibí ne nahuiinigárucaʼ dxi guzulú ca dxi jma nagana ca, ne nabánicabe juntu ne ca xpinni cristu ni bibí ni jma huaniisi, laacaʼ nga biene chaahuicaʼ seña ni bihuinni lu iza 1914!

Ca «xiiñiʼ reinu» ca maʼ racaláʼdxicaʼ guicaacaʼ premiu sticaʼ guibáʼ. Peru guiráʼ ca xpinni Cristu naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa pur cadi gucheenecaʼ Jiobá ne cadi gusaana de guzaanicaʼ casi ti biaaniʼ. ¡Pabiáʼ galán nga nabáninu lu tiempu ra cadopa ca binni ni zeeda gaca casi trigu ca!

Despué de biindacabe últimu diidxaʼ riuundaʼ que, bilúxecabe guendaridagulisaa que ne ti oración ni biʼniʼ Theodore Jaracz, tobi de cani nuu lu Grupu ni Zaniruʼ. ¡Nabé guluu guendaridagulisaa riʼ gana cani guyé raqué!

[Cani cá ñee yaza]

a Lu revista Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ mayo 2008, yaza 29, cusiene chaahuiʼ de dxiiñaʼ ni runi xhoopaʼ Comité stiʼ Grupu ni Zaniruʼ.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]

SCUELA PARA CA BINNIGOLA

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]

Lu guendaridagulisaa ni raca guiráʼ iza ca, Anthony Morris, ni naca de Grupu ni Zaniruʼ, guniʼbe zusiidirúcabe ca binnigola ni nuu ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ca jma. Ra guyuʼnu iza 2008 bizulú ti scuela para ca binnigola de Estados Unidos ne gúcani ra scuela ni nuu Patterson (Nueva York). Dxi ca biluxe clase númeru 72, ne 6,720 binnigola nga maʼ gucuaa cursu ca hasta nagasi. Peru nuuruʼ stale dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ gaca, purtiʼ Estados Unidos si nuu jma de 86,000 binnigola. Pur nga, Grupu ni Zaniruʼ ca guníʼ chuʼ sti scuela para ca binnigola ca Brooklyn (Nueva York), ne bizuluni 7 stiʼ diciembre iza 2009.

Lu chupa beeu, guyé tapa binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa ti cursu ni guca Patterson, de racá ziécabe Brooklyn para gudiicabe cursu ca. Laaca zié stapa binnigola para guiziidiʼ gudii cursu ca ne laacaʼ nga chuʼcaʼ lugar stiʼ ca primé binnigola ni gucuaa cursu riʼ para gudiicani Brooklyn. Yanna, ca primé binnigola ni gucuaa cursu riʼ zuzulú zudiicani ndaaniʼ ca Yoo ra raca Guendaridagulisaa roʼ ne ndaaniʼ ca Yoo stiʼ Reinu. Ne zacá zúnicabe dede ra guizaa doce maestru ni gudii cursu ca lu diidxaʼ inglés ne zúnicabe xhoopaʼ cursu ca guiráʼ semana Estados Unidos. Ne despué zaziidiʼ stapa binni para gudiicaʼ cursu ca diidxastiá. Cursu riʼ qué ziuu diʼ ni lugar stiʼ Scuela stiʼ Xhiiñaʼ Reinu. Laani gúcani para gacaneni ca binnigola ca chuʼcaʼ jma naguidxi ndaaniʼ xquidxi Dios. Guiráʼ ca Yoo Betel ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú zuzulú zápacaʼ cursu riʼ, ndaaniʼ ca Yoo stiʼ Reinu ne ca Yoo ra raca ca Guendaridagulisaa roʼ lu iza dxiiñaʼ 2011.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]

Guendaridagulisaa ni raca guiráʼ iza ca bizuluni ne ti diidxaʼ riuundaʼ ni zeeda lu libru cubi ni láʼ Cantemos a Jehová.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]

Cantemos

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]

a Jehová