Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cadi gusaana de gacanenu stobi guzuhuaa chaahuiʼ

Cadi gusaana de gacanenu stobi guzuhuaa chaahuiʼ

Cadi gusaana de gacanenu stobi guzuhuaa chaahuiʼ

«Lausieche saa cásica cayuni tu, ne cada tobi uyubi uzuhuaa chaahui stobi.» (1 TES. 5:11)

1. Xi ndaayaʼ ricaanu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa, peru xii nga ca guendanagana rápanu.

 NABÉ stale ndaayaʼ nga ricaanu pur nácanu tobi de cani nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa. Tobi de ca ndaayaʼ sicarú ca nga nuunu gaxha de Jiobá. Ne cumu rinándanu ni na Stiidxaʼ Dios la? qué ridxaagalunu ca guendanagana ni ridxaagalú ca binni ni cadi zinanda ca conseju stiʼ Biblia. Ne laaca nápanu stale xhamígunu ni racalaʼdxiʼ guʼyaʼ laanu nuunu nayecheʼ. ¡Nabé stale ndaayaʼ nga! Peru stale de ca xpinni Cristu ridxaagalucaʼ gadxé gadxé guendanagana, casi nuu de laacaʼ raca nagana para laacaʼ guiénecaʼ cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia, o raca huaracaʼ, rápacaʼ depresión, o ridxaagalucaʼ guendanagana pur xiixa ni qué ñúnicaʼ jneza. Guiranu ridxaagalunu stale guendanagana ndaaniʼ guidxilayú ni nuu zitu de Dios riʼ.

2. Xi naquiiñeʼ gúninu pa cadxaagalú ca xpinni Cristu guendanagana, ne xiñee.

2 Guirutiʼ nga riuulaʼdxiʼ guʼyaʼ tobi de ca xpinni Cristu nuu triste pur cudxiilú xiixa guendanagana o pur cayacaná. Casi guníʼ Pablu, neza binni ridagulisaa ca zeeda gácani casi cuerpu stiʼ ti binni, purtiʼ «pa acaná tindaa la? zacaná» guidubi ni (1 Cor. 12:12, 26). Ora tuuxa xpinni Cristu guidxaagalú xiixa guendanagana, naquiiñeʼ gacanenu laa. Nga runi, galán nga guidúʼndanu ca historia stiʼ caadxi xpinni Cristu ni zeeda lu Biblia ni gucané xcaadxi binni gudxiilú guendanagana gupa. Ora guidúʼndanu cada historia ca guiníʼ íquenu: «Ximodo zanda gacaniáʼ stobi cásica biʼniʼ ca xpinni Cristu de dxiqué yaʼ. Ximodo zanda gacaniáʼ ca xpinni Cristu guzuhuaa chaahuicaʼ ne zacá gacaniáʼ chuʼ xquidxi Jiobá naguidxi yaʼ».

«Guridxi ca laabe»

3, 4. Xi biʼniʼ Áquila ne Priscila para gucanecaʼ Apolos.

3 Dxi yendeza Apolos Éfeso, maʼ naca tobi ni rucheeche diidxaʼ ne stale gana, casi na libru stiʼ Hechos: «Cayuíʼ be ni ne gana. Jneza rusiidi be biaʼ nanna be de Jesús». «Peru ni nanna si be nga ni bisiidi Juan Bautista ra uluu nisa binni», ne qué gánnabe ximodo nga chúʼnisa binni «lu lá Bixhozeʼ, ne lu lá Xiiñiʼ ne lu lá espíritu santu». Xiñee yaʼ. Zándaca purtiʼ binadiágabe ni guníʼ ca xpinni Juan ni Riguunisa o ca discípulo stiʼ Jesús ante gaca saa Pentecostés lu iza 33 que. Neca bicheeche Apolos diidxaʼ ne stale gana la? guyuu stale cosa ni qué ñene chaahuibe. Peru xcaadxi xpinni Cristu gucané laabe. Ximodo yaʼ (Hech. 1:4, 5; 18:25; Mat. 28:19NM).

4 Ora binadiaga Áquila ne Priscila, ti guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu, libana ni bidii Apolos ndaaniʼ sinagoga que la? guníʼ íquecaʼ chinecaʼ laabe para gusiénecaʼ laabe jma de Stiidxaʼ Dios (biindaʼ Hechos 18:24-26). Jneza ngue ni bíʼnicabe gucanécabe laabe. Biyúbicabe ximodo guniʼnécabe laabe para cadi guni sentirbe cadi jneza ni cusiidibe, ne bisihuínnicabe dxandíʼ racaláʼdxicabe gacanécabe laabe. Ni riaadxaʼ si laabe nga gunibiáʼ chaahuibe modo bizulú primé neza binni ridagulisaa. Ne nánnanu bidiibe xquíxepeʼ ca binni ni bisiene laabe cani qué gánnabe que. Dxi maʼ biziidibe jma que, «nabé ucané be» ca xpinni Cristu de Acaya (Hech. 18:27, 28).

5. Ximodo racané millón de cani rucheeche stiidxaʼ Reinu binni, ne xi huabeendúcabe.

5 Ca dxi stinu riʼ millón de Testigu rudiicaʼ xquíxepeʼ cani bisiidiʼ laacaʼ de Biblia ne stale de laacaʼ nabé raca xhamígucaʼ laacabe. Stale beeu nga gudiʼdiʼ para gunda bisiidiʼ ca maestru ca laacabe de Biblia, peru ca maestru ca bíʼnicaʼ stipa ca ne stale guendanayecheʼ, purtiʼ nánnacaʼ caquiiñeʼ guiziidiʼ binni para ganda guilá (Juan 17:3). ¡Nabé nayecheʼ biʼniʼ sentir ca maestru ca ora biiyacaʼ caziidiʼ ca binni ca de stiidxaʼ Dios, cayúnicaʼ ni lu xquendanabánicaʼ ne cudiicaʼ laacaʼ Jiobá para gúnicaʼ ni nabe!

Bizeetecabe «pabiáʼ nachaʼhui be»

6, 7. 1) Xiñee gulí Pablu Timoteu para chiné laa lu viaje stiʼ. 2) Xi dxiiñaʼ maʼ gunda biʼniʼ Timoteu ra gucané apóstol Pablu laa.

6 Lu guiropa biaje guyé Pablu de misioneru yenebe Silas ndaaniʼ guidxi Listra. Raqué nga jma bidxaaga ca apóstol riʼ Timoteu. «Irá ca hermanu de Listra ne de Iconio ruzeete pabiáʼ nachaʼhui be», ne zándaca para dxiqué maʼ nápabe jma de 20 iza. Jñaabe, Eunice, ne jñaabídabe, Loida, nácacaʼ xpinni Cristu, peru bixhózebe coʼ (2 Tim. 1:5). Zándaca binibiáʼ Pablu binnilídxibe chupa chonna iza ante, dxi guyé nezaqué primé biaje. Peru biaje guyebe riʼ jma biiyabe ni cayuni Timoteu, purtiʼ laa jma rihuinni cayuni xhiiñaʼ Dios que xcaadxi. Ca binnigola ni nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa que guniʼcaʼ zaa chinebe Pablu, ngue runi yenebe laa ra guyé de misioneru (biindaʼ Hechos 16:1-3).

7 Dxi maʼ guzané Timoteu Pablu biziidiʼ stale de laabe purtiʼ jma nánnabe que laa. Rihuínnica gucuá íquebe guiziidibe, purtiʼ bedandá dxi maʼ gunda biseendaʼ Pablu laabe chigánnabe ca neza binni ridagulisaa que lugar stiʼ ne nanna zúnibe ni. Biaʼ quince iza bininebe apóstol Pablu dxiiñaʼ juntu ne nga gucané laabe guiziidibe stale, ne zándaca bisaanabe de gácabe natuí, para gúcabe ti binnigola ni nanna gusiidiʼ (Fili. 2:19-22; 1 Tim. 1:3).

8, 9. Ximodo zanda gacanenu ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ. Bizeeteʼ ti ejemplu.

8 Ca dxi stinu riʼ nuu stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ xpinni Cristu ni zanda guni stale dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Pa uguu ca xpinni Cristu ni zuhuaa dxiichiʼ ndaaniʼ xquidxi Dios gana laacabe ne gacanecaʼ laacabe la? zanda quixhe íquecabe ugaandacabe xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá ne gúnicabe jma lu xhiiñabe. Casi ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ra riuunu. Ñee ridúʼyanu tuuxa hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ ni zanda ugaanda xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá cásica Timoteu la? Pa gacané cani huaniisi ca laacabe ne uguucaʼ gana laacabe la? zándaca gueeda gácacabe precursor, betelita, misioneru o binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa. Ximodo zanda gacanenu laacabe quixhe íquecabe ne ugaandacabe cani maʼ guninu ca yaʼ.

9 Martin, ti xpinni Cristu ni maʼ ziné gande iza de nuu Betel, riecheʼ ora guietenalaʼdxiʼ modo bizaalaʼdxiʼ ti binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa laa maʼ raca 30 iza. Ti dxi bicheechecabe diidxaʼ juntu, binnigola que nabé sicarú modo guniʼné laabe de Betel, ra biʼniʼ dxiiñaʼ dxi nahuiiniʼ. Laa guluu gana laabe para gacanebe xquidxi Jiobá ne gúnibe dxiiñaʼ laaca ra biʼniʼ dxiiñaʼ. Ni guníʼcabe que gucaneni laabe lu cani gudixhe íquebe gúnibe despué. ¡Nanna pabiáʼ gacaneluʼ ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ pa guiníʼneluʼ laacaʼ de ca dxiiñaʼ ni zanda ugaandacaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios yaʼ!

«Lagacané cani cadxibi»

10. Ximodo biʼniʼ sentir Epafrodito, ne xiñee.

10 Dxi deguyoo Pablu ndaaniʼ guidxi Roma pur naca xpinni Cristu, yeganna Epafrodito laa, hombre riʼ biseendaʼ neza binni ridagulisaa ni nuu Filipos laa, ti guidxi ni nuu zitu de raqué ne viaje bíʼnibe que nabé rusidxaga ni binni. Laabe guyebe para chisaanabe ti ndaa bueltu ra nuu Pablu ne guiaanabe raqué ti tiempu para gacanebe laa lu ca guendanagana cadxaagalú. Peru ora yendabe Roma, «uca huará be dede bilá ñati be». Guníʼ íquebe maʼ qué zanda gúnibe cani cá íquebe que, ne pur ngue biábabe lu depresión (Fili. 2:25-27).

11. 1) Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxagayaanu ora guidúʼyanu tuuxa ni ridagulisaanenu napa depresión. 2) Xi conseju bidii Pablu de ni bizaaca Epafrodito.

11 Ca dxi stinu riʼ stale binni napa guendahuará ni láʼ depresión pur stale razón. Ne Organización Mundial de la Salud na zapa 1 de cada 5 binni guendahuará ca lu xquendanabani. Ne laanu ca xpinni Jiobá laaca zanda guizaacanu zacá. Ni zándaca cuee gana laanu nga gaca nagana para laanu gudiʼnu ni caquiiñeʼ binnilídxinu, gaca huaranu ne ora gucheʼnu. Casi Epafrodito que, ximodo zanda uguu ca xpinni Cristu de Filipos que gana laabe yaʼ. Zanda gúnicabe ni ra chinándacabe conseju bidii Pablu, ni na: «Lauchaga lú laabe ne stale enda nayecheʼ. Biʼchi tu nga laabe neza Señor. Ne laganaxhii irá casi laabe ca. Purti dede bilá ñati be runi xhiiña Cristu. Nin qué lica ña be xpida be, nudii be ni ra ucané be naa xcuenta tu» (Fili. 2:29, 30).

12. Ximodo zanda quixhedxinu ladxidóʼ cani napa depresión.

12 Laanu laaca naquiiñeʼ quixhedxinu ladxidóʼ ca xpinni Cristu ni maʼ biree gana o cani napa depresión. Zándaca zadxélanu modo uguʼnu gana laacabe pur ni cayúnicabe lu xhiiñaʼ Jiobá. Zándaca bíʼnicabe stale cosa para bichaacabe xquendanabánicabe ante chuʼnísacabe o para gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Jiobá, casi gácacabe precursor. Zanda gábinu laacabe cásica rusisácanu stipa ni rúnicabe zaqueca rusisaca Jiobá ni. Ne neca nuu xpinni Cristu maʼ qué zanda gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios purtiʼ maʼ huaniisicaʼ o purtiʼ maʼ huaracaʼ la? qué zusaananu de gusisácanu laacabe pur ca iza maʼ zinécabe de cayúnicabe xhiiñaʼ Jiobá. Intiica si cadiʼdiʼ ca xpinni Cristu, guiranu naquiiñeʼ chinándanu conseju bidii Jiobá riʼ: «Lagacané cani cadxibi, ne cani caʼru uzuhuaa chaahui, ne cadi ixhacalaʼdxi tu laacaʼ» (1 Tes. 5:14).

«Lauyubi usiaanda tu ni biʼni be que, ne lausieche laabe»

13, 14. 1) Xi gudixhe ique ca neza binni ridagulisaa de Corinto guni, ne xi razón gúpacabe. 2) Xi guleendú neza binni ridagulisaa que pur biree hombre ni cuchee que de ndaaniʼ xquidxi Dios.

13 Lu primé siglu que guyuu ti hombre ni gupa jnadxii lade ca xpinni Cristu de Corinto ne qué ñaca arrepentir. Zándaca pur modo nabánibe que gucaabe xcaadxi de cani ridagulisaanebe gúnicaʼ zaqueca ne dede ca binni ni cadi cayuni ni na Dios guiniʼcaʼ mal de neza binni ridagulisaa que. Pur ngue guníʼ Pablu cueecabe hombre que de ndaaniʼ xquidxi Dios (1 Cor. 5:1, 7, 11-13).

14 Ni guníʼ Pablu gaca que gucaneni ca xpinni Cristu. Ne zaqué biaapaʼ neza binni ridagulisaa que de ni biʼniʼ hombre que, ne laa bidii cuenta cadi jneza ngue ni cayuni que ne pur cani biʼniʼ bisihuinni maʼ guca arrepentir de guidubi ladxidóʼ. Ngue runi lu guiropa carta ni bicaa Pablu ra nuu ca Corinto que gúdxibe laacaʼ gudxiguétacaʼ hombre que ndaaniʼ xquidxi Dios. Peru cadi ngasi gunábabe laacaʼ gúnicaʼ, sínuque laaca gúdxibe laacaʼ: «Lauyubi usiaanda tu ni biʼni be que, ne lausieche laabe ti cadi acaná ladxidóʼ be dede biaʼ ra ma qué zanda» (biindaʼ 2 Corintios 2:5-8).

15. Ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca binni ni ribiguetaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios.

15 Guidúʼyanu xi rusiidiʼ historia riʼ laanu. Dxandíʼ, riuʼnu triste ora guiree tuuxa de ndaaniʼ xquidxi Dios. Ne zándaca pur ni bíʼnibe que guníʼ binni mal de lá Dios ne de neza binni ridagulisaa. Zándaca ni bíʼnibe que dede ne laanu bininá ni. Peru xi naquiiñeʼ gaca pa guinabaʼ hombre ni bichee ca guibiguetaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios yaʼ. Ca binnigola ni chiguni tender laabe ca zuuyacaʼ ni canábabe ca ne zúnicabe ni casi na Stiidxaʼ Dios. Ne pa gúʼyacabe dxandíʼ maʼ guca arrepentirbe ne zanda guibiguétabe ndaaniʼ xquidxi Dios la? nga zusihuinni maʼ bitiidilaʼdxiʼ Jiobá stóndabe (Mat. 18:17-20). Nga runi, pa maʼ bilaselaʼdxiʼ Dios laabe, ñee cadi laaca naquiiñeʼ gúninu zacaca la? Pa gápanu xiana binni ca zusihuínninu cucáʼlunu Jiobá. Ni racaláʼdxinu nga cadi chuʼdinde neza binni ridagulisaa ne chúʼcabe tobi si. Nga runi, naquiiñeʼ gusihuínninu nadxiinu ca binni bichee ni maʼ guca arrepentir ne maʼ bibiguetaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios (Mat. 6:14, 15; Luc. 15:7).

Zanda gacanebe naa lu xhiiñaʼ Dios

16. Xiñee bidxiichi Pablu pur ni biʼniʼ Marcos laa.

16 Lu Biblia zeeda ti historia ni cusiidiʼ laanu cadi jneza nga gápanu xiana tuuxa binni ni biʼniʼ laanu xiixa. Ni rieeteʼ luni nga guyuu Pablu triste pur ni biʼniʼ Juan Marcos laa. Dxi guyé Pablu ne Bernabé primé viaje de misioneru yenécabe hombrehuiiniʼ riʼ para gacané laacabe. Peru ti dxi bisaanabe laacaʼ ne bibiguétabe ralídxibe ne qué rieeteʼ diʼ xi pur bíʼnibe ni. Nabé bidxiichi Pablu pur ni bíʼnibe que. Dede gudindenebe Bernabé dxi caguíxhecabe chécabe guiropa viaje stícabe casi misioneru, purtiʼ qué nabe chinécabe Marcos sti biaje. Qué ñaandaʼ diʼ Pablu ni bíʼnibe laacaʼ dxi guyecaʼ primé viaje de misioneru (biindaʼ Hechos 13:1-5, 13 ne 15:37, 38).

17, 18. Ximodo nánnanu biʼniʼ chaahuiʼ Pablu ne Marcos guendanagana ni gúpacaʼ, ne xi rizíʼdinu de ejemplu stícabe.

17 Dxandíʼ guyuu Marcos triste pur qué niná Pablu niné laa, Peru qué nudiibe lugar nucaa modo nuube que laabe nusaanabe de ñúnibe xhiiñaʼ Jiobá, sínuque gúcarube misioneru sti lugar laabe ne Bernabé (Hech. 15:39). Nanna dxíchinu gúcabe ti binni ni qué nusaana de nucheeche diidxaʼ ne tobi ni nánnacabe zuni xhiiñaʼ jneza, ngue runi bisisaca Pablu laabe chupa chonna iza despué. Ne dxi bideguyoo Pablu ndaaniʼ guidxi Roma, bicaa ti carta ra nuu Timoteu ne gunábabe laa chiguuya laabe ne laaca gúdxibe laa: «Biyubi Marcu guedanéu ora gueeduʼ, purti zanda acané naa lu xhiiña Dios» (2 Tim. 4:11). Ne ca diidxaʼ ca bihuinni maʼ bichaa Pablu modo guníʼ ique de laabe.

18 Lu historia riʼ zanda guizíʼdinu xiixa. Lugar de ñuu Marcos triste pur maʼ qué niná Pablu niné laa la? bíʼnibe stipa pur gápabe ca guenda ni gucané laabe gácabe ti misioneru ni runi xhiiñaʼ jneza. Cumu guirópacabe rúnicabe ni na Dios la? qué ñapasaacabe xiana laacabe. Lugar de ñácani zacá: despué guníʼ apóstol Pablu nabé sicarú modo runi Marcos dxiiñaʼ. Yanna riʼ, xi naquiiñeʼ gúninu ora maʼ binichaahuinu guendanagana gapanenu ti xpinni Cristu yaʼ. Gusiáʼndanu ni gucanenu laabe ne cadi gusaana de gacanenu xcaadxi xpinni Cristu guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios. Nga runi, pa guidúʼyanu ca guenda sicarú napa ca xpinni Cristu la? zacanenu chuʼ neza binni ridagulisaa naguidxi.

Lii ne neza binni ridagulisaa

19. Ximodo zanda gacanésaanu.

19 Ca tiempu riʼ nabé maʼ «nagana» nabani binni, nga runi caquiiñeʼ gacané ca xpinni Cristu lii ne laaca caquiiñeʼ gacaneluʼ laacabe (2 Tim. 3:1). Neca nuu xpinni Cristu qué ganna ximodo gudxiilú ca guendanagana stiʼ la? peru Jiobá nanna ximodo. Ne zanda gacanebe laacaʼ ra iquiiñebe gadxé gadxé xpínnibe ni nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa, dede ne lii zanda iquiiñebe (Isa. 30:20, 21; 32:1, 2). Nga runi, guiranu naquiiñeʼ chinándanu conseju bidii Pablu riʼ: «Lausieche saa cásica cayuni tu, ne cada tobi uyubi uzuhuaa chaahui stobi» (1 Tes. 5:11).

Xi nicábiluʼ

• Xiñee naquiiñeʼ gacanesaa ca xpinni Cristu ti guzuhuaa chaahuicaʼ.

• Gunáʼ nga caadxi de ca guendanagana ni ridxaagalú ca xpinni Cristu ne zanda gacanenu laacaʼ ora maʼ cadíʼdicaʼ lúcani.

• Xiñee caquiiñenu gacané ca xpinni Cristu laanu.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 11]

Gacanenu ca xpinni Cristu ora guidxaagalucaʼ intiica guendanagana

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 12]

Stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ xpinni Cristu zanda gúnicaʼ jma dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios