Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guininu «diidxa jneza» ne ziúʼnenu binni galán

Guininu «diidxa jneza» ne ziúʼnenu binni galán

Guininu «diidxa jneza» ne ziúʼnenu binni galán

«Lagüíʼ diidxa jneza, ni guiaba binni.» (COL. 4:6)

1, 2. Xi guleendú ti xpinni Cristu pur guca nachaʼhuiʼ.

 TI XPINNI Cristu guníʼ sicaríʼ: «Dxi zigucheecheʼ diidxaʼ de yoo pur yoo, bidxelaʼ ti hombre ralidxi. Laabe nabé cadxiichibe dede cayaca diti guidiruaabe ne xcuérpube. Naa qué nidxiichediáʼ, ne gucalaʼdxeʼ nusieneʼ laabe xiná Biblia, peru jmaruʼ si bidxiichibe. Xheelabe ne ca xiiñibe laaca bizulucaʼ gúdxicaʼ naa diidxaʼ feu, óraque bidieeʼ cuenta maʼ caquiiñeʼ guiree de raqué. Gudxeʼ laacabe cadi zintindeniáʼ diáʼ laacabe ne qué racalaʼdxeʼ guireeʼ de ra nuucabe cadíndedu. Despué de ngue biindaniáʼ laacabe Gálatas 5:22 ne 23 ni caníʼ de modo gannaxhii binni, gaca nadóʼ, gucueeza laca laa ne gatadxí ladxidóʼ, ne bireeʼ ziaaʼ.

2 »Despué canagucheecheʼ diidxaʼ sti ruaa calle neza ralidxi ca binni que, biiyaʼ zuba familia que lu escalera huiiniʼ ni napa lídxicaʼ. Laacabe bicaacabe ridxi naa, óraque guníʼ iqueʼ: “Yanna pue, xi chitídxicabe naa”. Hombre que naaze ti jarra nisa nagaʼndaʼ ne gudaabe ti vasu bidiibe naa. Gunábabe naa gutiidelaʼdxeʼ donda stibe pur guiráʼ ni gúdxibe naa ne gúdxibe naa nayecheʼ nuube purtiʼ biiyabe naguidxi fe stinneʼ. Ne maʼ guirópadu nuudu nayecheʼ ora bireeʼ de ra nuube».

3. Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxiichinu ora chuʼ tu gabi laanu diidxaʼ.

3 Cumu lu guidxilayú riʼ nuu stale cosa ni rucaa binni guidxiichi la? nga runi, ratiica chuunu ridxélanu binni ni cadxiichi stubi, casi ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ o caadxi lugar. Ora guidxaaganu binni zacá, galán guicábinu «laaca ne diidxa nadóʼ ne respetu» (1 Ped. 3:15). Pa ni rucheeche diidxaʼ que nidxiichi pur modo bíʼnicabe laa que la? zándaca qué nuchaa diʼ hombre que modo laa ne jmaruʼ si nidxiichi. Peru cumu bicueeza xpinni Cristu que laa ne biyubi modo guiniʼné laabe la? guleendú ni galán.

Ximodo guininu «diidxa jneza»

4. Xiñee nabé risaca guinínenu binni ne respetu ne diidxaʼ ni guiaba laacaʼ.

4 Apóstol Pablu bidii ti conseju ni naquiiñeʼ chinándanu guiráʼ ora, cásica ora nuunu lade ca binni ridagulisaa ne ora coʼ, ne dede ora nuunu ralídxinu. Laabe nabe naquiiñeʼ guininu «diidxa jneza, ni guiaba binni» (Col. 4:6). Nga runi, naquiiñeʼ gánnanu guinínenu binni ne respetu ne guininu diidxaʼ ni guiaba laacaʼ. Pa gúninu zacá, zanínenu binni galán ne qué zadindenenu laacaʼ.

5. Xiñee cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu caninenu binni diidxaʼ galán nga ora guininu guiráʼ ni riníʼ íquenu. Bisiene ni ne ti ejemplu.

5 Peru cadi guiníʼ íquenu caninenu binni diidxaʼ galán nga ora guininu guiráʼ ni riníʼ íquenu ne guiráʼ ni runi sentirnu, jmaruʼ si pa cadxiichinu. Biblia na ti binni ni qué rucueeza laa ora cadxiichi rusihuinni nahuati ne cadi nuu xpiaaniʼ (biindaʼ Proverbios 25:28 ne 29:11). Dede Moisés, ti hombre ni guca nadóʼ «lade guiráʼ ca hombre ni guyuu» dxi bibani, ti biaje qué ñanda ñuni huantar xpiaʼ ca binni xquidxi ni qué nuzuuba stiidxaʼ Dios. Qué ñanda nucueezabe de nidxiichibe ne qué nusisácabe Jiobá. Dxandíʼ, guniʼbe ximodo cayuni sentirbe, peru qué ñuulaʼdxiʼ diʼ Dios ni bíʼnibe que. Ngue runi nécapeʼ gúcabe xaíque stiʼ guidxi Israel cuarenta iza la? qué niná diʼ Jiobá ñuunebe xcaadxi israelita que lu Layú ni Bizabiruaa gudii laacaʼ que (Núm. 12:3; 20:10, 12; Sal. 106:32).

6. Ximodo rusihuinni tuuxa nuu xpiaaniʼ para guiníʼ.

6 Biblia rusisaca ca binni rusihuinni nuu xpiaaniʼ ora guiníʼ ne guyubi modo gúnini: «Ora riníʼ binni stale diidxaʼ qué rusaana de guchee, peru ti binni ni rucueeza ruaa la? cusihuinni cayuni ni jneza» (Pro. 10:19; 17:27). Peru gaca binni tuuxa ni runi ni jneza, qué riníʼ diʼ nga cadi liica guiniʼbe, sínuque riniʼni guiniʼbe «diidxa jneza», ra iquiiñebe lúdxibe casi ti pomada para gusianda ne cadi iquiiñebe ni casi ti puñal (biindaʼ Proverbios 12:18 ne 18:21).

«Tiempu para cadi guininu ne tiempu para guininu»

7. Xi diidxaʼ nga cadi naquiiñeʼ guininu ne xiñee.

7 Cadi ora si maʼ canagucheechenu diidxaʼ ne ora maʼ caninenu cani runinenu dxiiñaʼ nga naquiiñeʼ gácanu nachaʼhuiʼ ne gucueezanu laanu. Laaca naquiiñeʼ gúninu ni lade ca binni ridagulisaa ne ralídxinu. Ora guidxiichi xhaataʼ binni zuni huará laa, qué zuni sentir galán ne qué ziuu galán ne Dios ne laaca zuniná sti binni (Pro. 18:6, 7). Naquiiñeʼ guiníʼ íquenu xi zabeendunu pur ca diidxaʼ ni rininu ne naquiiñeʼ gúninu stipa pur gucueezanu laanu de guininu diidxaʼ ni guniná stobi, purtiʼ guiranu binni ruchee laanu. Gastiʼ nin ti razón para gábinu binni diidxaʼ naná, guni búrlanu laa, gúninu menu laa ne gácanu naduxhuʼ ne laa (Col. 3:8; Sant. 1:20). Laacani cadi ruxhelesícani laanu de binni, sínuque laaca ruxhélecani laanu de Jiobá. Jesús guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Tutiica gapa né stobi xiana la? laca ma bichee ne ziaba náʼ. Ne tutiica gabi stobi binni guidxa la? zusaba ná justicia [...] laa. Ne tutiica gabi stobi didxa guidxa la? cuyubi che [Gehena, NM]» (Mat. 5:22).

8. Pora ne ximodo naquiiñeʼ gusihuínninu ni cayuni sentirnu.

8 Neca naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu ni guininu, peru nuu tiru naquiiñeʼ guininu. Pa ti xpinni Cristu guni xiixa ni guchiichi laanu ne qué ganda gusiáʼndanu ni la? cadi gudiʼnu lugar gápanu xiana ndaaniʼ ladxidoʼno (Pro. 19:11). Lugar de guidxiichinu, naquiiñeʼ guyúbinu modo guni chaahuinu guendanagana napanenu binni ca. Pablu guníʼ sicaríʼ: «Cadi udii tu lugar guiaazi gubidxa cadxiichi ru tu». Ora gudiʼnu cuenta cuchiiñaʼ guendanagana napanenu laabe ca laanu la? naquiiñeʼ guyúbinu pora gábinu ni laabe ne gúninuni ne diidxaʼ nadóʼ (biindaʼ Efesios 4:26, 27, 31, 32). Gudxi laabe ximodo cayuni sentirluʼ peru biyubi gúniluʼ ni jneza ne gusihuínniluʼ racaláʼdxiluʼ chúʼneluʼ laabe tobi si (Lev. 19:17; Mat. 18:15).

9. Xiñee naquiiñeʼ gucueezanu laanu ante guininu.

9 Naquiiñeʼ gúʼyaluʼ pora nga zanda guiníʼneluʼ binni ca de ni bizaacatu ca. Nuu tiru galán «guininu» ne nuu tiru cadi galán «guininu» (Ecl. 3:1, 7). Ne «ladxidóʼ binni ni runi ni jneza la? riníʼ ique ante guicabi» (Pro. 15:28). Nga runi, nuu biaje naquiiñeʼ cuézanu para gábinu ni laabe. Qué ribeendú diʼ binni ni galán ora cadxiichi guiníʼ de guendanagana napa, laga jma raca xiroo ni, peru laaca cadi naquiiñeʼ gudiʼnu lugar tiidiʼ stale tiempu para guininu de laani.

Guiráʼ ca cosa nachaʼhuiʼ ni rúninu racanécani chúʼnenu binni galán

10. Ra gácanu nachaʼhuiʼ, ximodo zacané nga chúʼnenu sti binni galán.

10 Pa gácanu nachaʼhuiʼ ne guyúbinu modo gábinu xcaadxi binni xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno la? qué zaca nagana para laanu guibaninenu laacabe galán. Ne pa guyúbinu chúʼnenu laacabe tobi si, qué zaca nagana para laanu gábinu laacabe ni riníʼ íquenu. Ora gácanu nachaʼhuiʼ ne binni, gacanenu laacabe, gusigáʼdenu laacabe xiixa de guidubi ladxidoʼno o guidxaagalunu laacabe galán ralídxinu la? zacané nga laanu gábinu laacabe ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno. Pa gúninu zacá ora napanenu tuuxa binni xiixa guendanagana, «zucuí ndáni[nu] buu ni caguí galaa íquebe». Laaca zándaca gacané nga laabe gusihuínnibe ca guenda sicarú ni nápabe, ne maʼ qué zaca nagana para laanu guininu de ni bizaacanenu laabe ne guni chaahuinu guendanagana ca (Rom. 12:20, 21NM).

11. Xi biʼniʼ Jacob ne xi guleendú pur ni biʼniʼ que.

11 Ti binni ni gunna xi ribeendú binni ora gaca nachaʼhuiʼ nga Jacob. Laa bidxibi Esaú, cuachi gulené. Jacob guníʼ ique zuutiʼ Esaú laa purtiʼ nabé cadxiichi, ngue runi bixooñelú de raqué. Peru gudiʼdiʼ si stale iza bibiguetaʼ Jacob. Ne Esaú guyé yechagalú laabe ne 400 hombre. Óraque gunabaʼ Jacob gacané Jiobá laa. Peru laaca biseendabe stale maniʼ para bíʼchibe que. Cani biseendabe que bicuudxi cani ladxidóʼ Esaú ne dede bixooñebe yetiidxibe Jacob (Gén. 27:41-44; 32:6, 11, 13-15; 33:4, 10).

Uguʼnu gana xcaadxi binni ne diidxaʼ nadóʼ

12. Xiñee naquiiñeʼ guininu ne diidxaʼ nadóʼ ora guinínenu ca xpinni Cristu.

12 Cadi xhiiñanu cayuni ca xpinni Cristu ne cadi cayúnicabe xhiiñaʼ binni, sínuque xhiiñaʼ Dios. Peru laacabe runi sentírcabe galán ora gábinu laacabe galán modo cayúnicabe dxiiñaʼ. Pa guinínenu laacabe ne diidxaʼ nadóʼ la? jma nasisi zaca xhiiñacabe, peru pa guininu mal de laacabe, jma nanaa zaca dxiiñaʼ ni cayúnicabe ne dede zándaca gucaʼnu laacabe guiníʼ íquecabe maʼ cadi caguu ndaayaʼ Jiobá laacabe. Ni racaláʼdxinu nga uguʼnu gana laacabe de guidubi ladxidoʼno ne gábinu laacabe «diidxa jneza ni zanda acané [laacabe] uzuhuaa [chaahuicabe]». Ne guininu diidxaʼ «ni acané» laacabe (Efe. 4:29).

13. 1) Xi naquiiñeʼ ganna ca binnigola ora chigudiicaʼ conseju. 2) Xi naquiiñeʼ guietenalaʼdxiʼ ca binnigola ca ora gucaacaʼ xiixa carta.

13 Ca binnigola nga jma naquiiñeʼ guiniʼcaʼ ne diidxaʼ nadóʼ ne gannaxhiicaʼ ca dendxuhuiiniʼ stiʼ Dios (1 Tes. 2:7, 8). Naquiiñeʼ guiníʼnecaʼ binni «ne diidxa nadóʼ ora [culídxecaʼ laacabe dede ne] cani qué na icaa stiidxa Dios» (2 Tim. 2:24, 25). Laaca naquiiñeʼ gusihuínnicabe respetu ora gucaacabe xiixa carta ni guseendacabe ra nuu ti grupu de binnigola o ni guseendacabe Betel. Naquiiñeʼ guiníʼcabe ne diidxaʼ nadóʼ ne guyúbicabe modo gúnicabe ni, casi na conseju ni zeeda lu Mateo 7:12.

Modo guinínenu binnilídxinu

14. Xi conseju bidii Pablu ca hombre ni maʼ bichaganáʼ, ne xiñee.

14 Cani rininu, cani rúninu ne modo guniibi lunu ne nanu, zándaca guninani sti binni sin gudiʼnu cuenta. Nuu hombre qué riníʼ íquecaʼ pabiáʼ runiná ca diidxaʼ ni riniʼcaʼ ca gunaa ca. Ti gunaa Testigu guníʼ: «Ridxibeʼ ora gucaa xheelaʼ ridxi naa naduxhuʼ». Ca diidxaʼ naduxhuʼ ni riníʼ ti hombre jma runinani ca gunaa ca que ti hombre ne jma rindaa para gusiaandacabe cani (Luc. 2:19). Ne jmaruʼ si pa ni guiníʼ zacá gácani ti binni ni nadxiibe ne racaláʼdxibe guni respetarbe laa. Ngue runi, bidii Pablu conseju riʼ ca hombre: «Ne laatu, hermanu caʼ, laganaxhii xheela tu ne cadi aca né tu laaca naduxhuʼ» (Col. 3:19).

15. Bisiene ne ti ejemplu xiñee naquiiñeʼ guʼyaʼ ti hombre xheelaʼ casi ti vasu ni «jma nadá».

15 Ti xpinni Cristu ni maʼ xadxí de bichaganáʼ, bisiene ne ti ejemplu xiñee naquiiñeʼ guʼyaʼ ti hombre xheelaʼ casi ti vasu ni «jma nadá». Laabe guniʼbe: «Ora guinaazenu ti jarru de porcelana, qué rinaazedxiichinu ni purtiʼ zanda guilaa ni. Ne neca guni chaahuiʼ binni ni, zahuinni ra biguiidiʼ ni. Zacaca nga pa ti hombre iquiiñeʼ diidxaʼ naná ne xheelaʼ, laaca zuninabe laa ne zandaa para guiaandaʼ ni laa» (biindaʼ 1 Pedro 3:7).

16. Ximodo zanda gacané ti gunaa binnilidxi.

16 Peru ca diidxaʼ ni guiníʼ tuuxa laaca zanda uguuni gana ca hombre ca o guninani laacaʼ, jmaruʼ si ca diidxaʼ ni guiníʼ xheelabe. Gunáʼ nga tobi de ca cosa ni napa «ti gunaa nuu xpiaaniʼ» ni runi cré xheelaʼ zanda gacané laa yaʼ. Nga nga respetu ni rusihuínnibe pur ni runi sentir xheelabe ne ni guiníʼ, cásica ribézabe guni xheelabe laabe (Pro. 19:14; 31:11). Ne Biblia riníʼ ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ zanda gucaa binnilidxi guni ni jneza ne zanda gucaabe laacaʼ gúnicaʼ ni cadi jneza: «Ti gunaa ni nuu xpiaaniʼ nga ni rindisaʼ lidxi, peru ti gunaa nahuati la? runitilú ni ne naʼ» (Pro. 14:1).

17. 1) Ximodo naquiiñeʼ guiniʼné binni bixhoze ne jñaa. 2) Ximodo naquiiñeʼ guiníʼnecabe ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca, ne xiñee.

17 Ca xiiñiʼ binni naquiiñeʼ guiníʼnecaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ne diidxaʼ nadóʼ (Mat. 15:4). Ne zacaca naquiiñeʼ gaca bixhózecabe ne jñaacabe ne laacabe. Ora nanna binni ximodo guiníʼ la? zacané nga «cadi uyubi [...] uchiichi xiiñi» (Col. 3:21; Efe. 6:4). Dede pa naquiiñeʼ uguu jnézacaʼ laacabe, naquiiñeʼ guiníʼnecaʼ laacabe ne respetu, ne zacaca naquiiñeʼ guni ca binnigola ni nuu ra ridagulisaanu. Zacá zacané cani napa xiiñiʼ ca laacabe guni chaahuicabe xiixa ni cadi jneza cayúnicabe ne chúʼcabe galán ne Dios. Jma galán guni bixhoze binni ne ca binnigola ca zacá, pacaa zusihuínnicaʼ maʼ qué zanda gúnicaʼ xiixa pur laacabe ne nga zanda gucaa laacabe guiníʼ íquecabe zacaca. Zándaca ti hombrehuiiniʼ o ti dxaapahuiiniʼ qué guietenalaʼdxiʼ xi conseju bidiicabe laa, peru qué ziuu dxi guiaandaʼ laa modo bidiicabe ni laa.

Naquiiñeʼ gucaa ladxidoʼno laanu guininu diidxaʼ ni uguu gana binni

18. Xi zanda gúninu para cueenu de ndaaniʼ íquenu ca cosa ni runiná laanu.

18 Ganna binni gucueeza laa ora cadxiichi cadi naquiiñeʼ si gusihuinni gastiʼ cuchiiñaʼ laa. Cadi naquiiñeʼ si gucueezanu laanu de guidxiichinu. Ni jma zusidxaga laanu nga gacaláʼdxinu gusihuínninu nuudxinu, peru dede ndaaniʼ ladxidoʼno guizáʼ cadxiichinu. Zeeda gácani casi ñaca nuxhatañeenu frenu ne acelerador stiʼ ti carru juntu. Carru que zándaca gaca feu ni pur modo cayúninu ni. Nga runi, cadi gudiʼnu lugar guidaʼnu xiana ne despué gusihuínninu ni. Guinábanu Jiobá gusiá ladxidoʼno de ca cosa feu ca, ne gudiʼnu lugar gacané espíritu santu stibe laanu guchaʼnu xquendabiaaninu ne ladxidoʼno para ganda gúninu ni nabe (biindaʼ Romanos 12:2 ne Efesios 4:23, 24).

19. Xi zacané laanu para cadi gápanenu xcaadxi binni guendanagana.

19 Biyubi ximodo gucueezaluʼ cani runi sentirluʼ. Pa bíʼnicabe laanu xiixa ne gudiʼnu cuenta maʼ cadxiichinu la? ni jma jneza gúninu nga guireʼnu de raqué ne guicaanu tiempu para guiete xiana ca laanu (Pro. 17:14). Ne pa sti binni ca guzulú guidxiichi la? jmaruʼ si naquiiñeʼ guinínenu laabe ne respetu ne gácanu nachaʼhuiʼ ne laabe. Cadi guiaandaʼ laanu «ora ricábinu ne diidxaʼ nadóʼ la? rindeteʼ ni xiana, peru pa guininu ti diidxaʼ ni runiná la? guizáʼ zuchiichinu» (Pro. 15:1). Ora iquiiñenu diidxaʼ ni guniná binni neca cadi guininu naduxhu la? casi ñaca nuguʼnu yaga ti lugar ra cacá gui (Pro. 26:21). Intiica cosa gucaa laanu guidxiichinu «cadi nisi undaa ruaa si[nu] xiixa, ne cadi [...] idxiichi[nu]» nagueenda. Ne laaca naquiiñeʼ guinábanu Jiobá espíritu stiʼ para cadi guininu cosa malu, sínuque guininu cosa ni uguu gana binni (Sant. 1:19).

Gutiidiláʼdxinu donda de guidubi ladxidoʼno

20, 21. Xiñee naquiiñeʼ gutiidiláʼdxinu stonda binni ne xi zacané laanu gúninu ni.

20 Triste guininu ni, peru guirutiʼ zanda guiníʼ naca ti binni ni qué liica ruchee ora guiníʼ (Sant. 3:2). Neca guni ca binnilídxinu ne ca xpinni Cristu ni nadxiinu stipa pur gucueezacaʼ ruaacaʼ peru nuu tiru zándaca guiníʼcabe xiixa diidxaʼ ni guniná laanu. Lugar de guni sentirnu mal nagueendaca la? naquiiñeʼ gucueezanu laanu ne gúninu stipa pur guidúʼyanu xiñee bíʼnicabe laanu zacá (biindaʼ Eclesiastés 7:8, 9). Ñee bíʼnicabe ni purtiʼ nabé nápacabe estrés la? Ñee nuu xiixa ni cuchibi laacabe la? Ñee pur cayuni sentírcabe mal la? Ñee nuu xiixa ni naguu xizaa laacabe o cazaacacabe xiixa ni qué gánnanu la?

21 Nécapeʼ cadi naquiiñeʼ guidxiichi binni pur ca cosa ni maʼ bizéʼtenu ca, peru naquiiñeʼ guiníʼ íquenu de laacani, purtiʼ racané cani laanu guiénenu xiñee riníʼ tuuxa binni xiixa ni cadi naquiiñeʼ guiníʼ o runi xiixa ni cadi naquiiñeʼ guni. Ora gúninu zacá zacaneni laanu gutiidiláʼdxinu donda stiʼ stobi. Zándaca maʼ huayuu biaje huayuninanu tuuxa xpinni Cristu pur cani guininu o pur cani gúninu, ne riuuláʼdxinu gutiidiláʼdxicabe donda stinu (Ecl. 7:21, 22). Jesús guníʼ zutiidilaʼdxiʼ Dios stóndanu pa gutiidiláʼdxinu donda stiʼ cani guni laanu xiixa (Mat. 6:14, 15; 18:21, 22, 35). Nga runi, pa caquiiñeʼ guinábanu gutiidiláʼdxicabe stóndanu o gutiidiláʼdxinu stonda tuuxa la? naquiiñeʼ gúninu nagueendaca. Zacá qué zusaana de gannaxhiinu ne ziuʼnu tobi si ndaaniʼ familia stinu ne ndaaniʼ neza binni ridagulisaa (Col. 3:14).

22. Xiñee galán gúninu stipa pur guininu ne diidxaʼ nadóʼ.

22 Ora jma maʼ zidxiña dxi guinitilú guidxilayú malu riʼ, zadxaagalunu jma guendanagana ne nga zándaca gucaa laanu maʼ cadi chuʼnu nayecheʼ ne zándaca gucaa cani laanu gusihuínninu pa dxandíʼ riuuláʼdxinu chuʼnu tobi si. Peru pa chinándanu ca conseju ni zeeda lu stiidxaʼ Dios la? zaquiiñenu lúdxinu para gacanenu binni ne cadi para guninanu laacaʼ. Pa gúninu zacá la? ziuʼnu tobi si ne ca binni ridagulisaa, ca binnilídxinu, ne zusihuínninu cayuni adorarnu Jiobá, ti «Dios nayecheʼ» (1 Tim. 1:11).

Zanda gusiéneluʼ ca ndiʼ la?

• Xiñee naquiiñeʼ cuinu ti ora para guininu de ca guendanagana napanenu stobi.

• Xiñee naquiiñeʼ guinínenu binnilídxinu ne diidxaʼ nadóʼ.

• Ximodo gucueezanu laanu de guninanu binni ne ni guininu.

• Xi zacané laanu gutiidiláʼdxinu stonda binni.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 21]

Bicueeza lii ne biyubi pora guiniʼluʼ de ni cazaacaluʼ

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

Ti hombre ni maʼ bichaganáʼ cadi naquiiñeʼ gusaana de guiniʼné xheelaʼ ne diidxaʼ nadóʼ