Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Quixhedxinu ni nadxabaʼ ra gucueezanu de guidxiichinu

Quixhedxinu ni nadxabaʼ ra gucueezanu de guidxiichinu

Quixhedxinu ni nadxabaʼ ra gucueezanu de guidxiichinu

«Hermanu ni nadxiee caʼ, cadi uquixe tu ni guni cabe laatu, [...] sínuque [laquixhedxí] ni nadxaba pur ni nachaʼhuiʼ.» (ROM. 12:19, 21)

1, 2. Xi ejemplu bidii ti grupu de xpinni Cristu dxi zecaʼ de viaje.

 T I GRUPU de 34 testigu stiʼ Jiobá guyecaʼ ra biluxe gurí ti Yoo Betel. Avión ra zécabe que biéteni ndaaniʼ ti aeropuertu ni nuu zitu para caʼcabe ni líquidu ni riquiiñeni para guipápani. Avión que rindaani raqué 60 minutu, peru yanna bindaani 44 hora, purtiʼ guca feu ni. Cumu gástipeʼ ni gó binni, huaxiéʼ nisa nuu raqué, ne cadi galán ca bañu que la? stale de cani zeeda lu avión que bidxiichicaʼ ne gúdxicaʼ ca binni ni runi dxiiñaʼ ra aeropuertu que zuninácabe laacaʼ pur ni cazaaca que. Peru ca Testigu ni zeʼ ndaaniʼ ni qué ñuu ora nidxiichicaʼ.

2 Despué yendá ca Testigu que ra zecaʼ ne bigaandaruʼ bicaadiágacaʼ últimu libana ni gudiʼdiʼ lu guendaridagulisaa que. Neca maʼ bidxágacabe, peru biaanacabe raqué para chuʼnécabe ca Testigu ni chiguiaanacabe ralidxi que nayecheʼ. Despué gúnnacabe guyuu tu bidii cuenta qué ridxiichicabe nagueenda ne randa rucueezacabe laacabe. Ti binni ni zeʼ ndaaniʼ avión que gudxi tobi de cani runi dxiiñaʼ ndaaniʼ ni: «Nanna xi nizaaca raqué pa ñaca cadi zeeda 34 xpinni Cristu lu avión que yaʼ».

Nabáninu ndaaniʼ ti guidxilayú ra cadxiichi binni guiráʼ ora

3, 4. 1) Paraa bizulú guendaridinde, ne dede dxiqué hasta nagasi ximodo huabani binni. 2) Xiñee nánnanu ñanda nucueeza Caín xiana stiʼ.

3 Cumu nabáninu ndaaniʼ ti guidxilayú malu la? stale de ca cosa ni raca ndaaniʼ ni zándaca gucaacani binni guidxiichi (Ecl. 7:7). Stale biaje, guendaridxiichi ca rucaani binni gaca nanalaʼdxiʼ stobi ne laaca rucaani laa tinde. Pur laani ridindesaa binni ne laaca ridindesaa ca guidxi roʼ ca, ne qué ridxela ca familia ca xi gúnicaʼ ne laaca pur guendaridxiichi ca ridíndecaʼ. Peru cadi deruʼ yanna nga cayaca ca nga. Caín baʼduʼ primé stiʼ Adán ne Eva gúpabe envidia ne xiana Abel, bíʼchibe ni jma nahuiiniʼ. Xiana riʼ bicaani laabe guutibe bíʼchibe que. Ne bíʼnibe ni, neca gudxi Jiobá laabe gucueezabe laabe ne laaca gudxi laabe zaguu ndaayaʼ laabe pa gúnibe ni na (biindaʼ Génesis 4:6-8).

4 Nánnanu laaca binni ruchee nga Caín. Peru neca zaqué, ñanda niníʼ íquebe ñúnibe ni jneza ne nucueezabe laabe. Ngue runi, Jiobá gunabaʼ cuenta laabe pur biitibe bíʼchibe. Cumu laaca nácanu binni ruchee la? raca nagana para laanu gucueezanu laanu de guidxiichinu ne de gucáʼlunu binni. Ne lu ca dxi jma nagana riʼ qué ridxélanu xi gúninu pur ca guendanagana rápanu (2 Tim. 3:1). Tobi de ca cosa ni riguu laanu xizaa nga ora maʼ qué gápanu bueltu. Casi ca puliciá ne ca grupu de binni ni racané ca familia ca la? riníʼcabe nabé ridinde ca familia ca ne ridxiichicaʼ purtiʼ gastiʼ bueltu.

5, 6. Xi runi binni guidxilayú ni zándaca guicá laanu.

5 Peru nuu sti cosa, stale de ca hombre ne gunaa ni ridxaaganu guiráʼ dxi ruyúbicaʼ para laasicaʼ, rudxiibacaʼ laacaʼ ne dede runinacaʼ binni. Cadi nagana guicá xpiáʼcabe laanu (2 Tim. 3:2-5). Lu cine ne lu televisión rihuinni cadi malu diʼ nga guquixe binni xiixa ni gúnicabe laa, ne laaca rihuinni gastiʼ naca tinde binni ne zanda gúnini pa napa razón. Ne rúnicabe ca película ca maca para gucaacani binni ni guʼyaʼ cani cueza si pora guiaba binni ni caree de malu ca lu naʼ binni ni caree de nachaʼhuiʼ ca. Ne stale biaje ora riluxe ca película ca, ridindené ni nachaʼhuiʼ ca binni malu ca.

6 Cani bizéʼtenu ca rusihuínnicani qué rinándacabe modo riníʼ ique Dios, sínuque rinándacabe ni na espíritu stiʼ guidxilayú riʼ ne ni na Binidxabaʼ, ni runi mandar ni (1 Cor. 2:12; Efe. 2:2; Apo. 12:12). Espíritu stiʼ guidxilayú riʼ, rucaani binni guni cosa malu peru espíritu santu ne ca guenda rudiini qué rucaadini binni guni zacá. Tobi de ca conseju jma risaca bisiidiʼ Cristu na cadi guidxiichinu ora gucaalú tuuxa laanu (biindaʼ Mateo 5:39, 44, 45). Xi zacané laanu chinándanu cani bisiidiʼ Jesús yaʼ.

Binni ni biʼniʼ ni jneza ne ni biʼniʼ cosa malu

7. Xi bizaaca pur qué nucueeza Simeón ne Leví xiana sticaʼ.

7 Lu Biblia zeeda stale conseju ni caníʼ ximodo zanda gucueeza binni laa de guidxiichi. Laaca zeeda ejemplu ni rusihuinni ribeendú binni ni galán ora rucueeza laa de guidxiichi ne xi rizaacacaʼ ora qué rúnicani. Guidúʼyanu xi bizaaca dxi biquixe Simeón ne Leví, guiropaʼ xiiñiʼ Jacob ni bíʼnicabe bizáʼnacaʼ. Ora gúnnacabe gulaxoo ti cananeu ni láʼ Siquem bizáʼnacabe Dina la? gucaná ladxidóʼcabe ne guizáʼ bidxiichicabe (Gén. 34:7). Despué la? xcaadxi de ca xiiñiʼ Jacob que bicaalucaʼ guidxi Siquem, gucuaacaʼ guiráʼ ni nuu ndaaniʼ ni ne yenecaʼ ca xcuidihuiiniʼ ne ca gunaa que de esclavu. Peru zándaca cadi bíʼnicabe ni pur si ni bizaaca Dina que, sínuque purtiʼ biiyacabe casi ora cayuni burla Siquem laacabe ne bixhózecabe pur ni biʼniʼ que, casi ora ñuuyaʼ ca binni que laacabe casi tuuxa ni qué risaca. Peru xi biʼniʼ Jacob ora gunna ni biʼniʼ ca xiiñiʼ yaʼ.

8. Ximodo rusihuinni relatu stiʼ Simeón ne Leví cadi jneza guquíxenu ni guni binni laanu.

8 Neca nabé gucaná Jacob pur guláxoocabe Dina la? qué ñuulaʼdxiʼ ni biʼniʼ ca xiiñiʼ. Peru Simeón ne Leví nacaʼ jneza ngue ni bíʼnicaʼ pur ca diidxaʼ ni guniʼcaʼ riʼ: «Ñee zudiʼdu lugar chuʼ tu guni bizáʼnadu casi rúnicabe ti gunaa ni rizá zacasi la?» (Gén. 34:31). Peru bizaacaruʼ xcaadxi cosa purtiʼ Jiobá laaca qué ñuulaʼdxiʼ ni bíʼnicabe que. Gudiʼdiʼ si stale iza, guníʼ Jacob, pur ni bíʼnicabe que zareeche ca xiiñicabe ni gale despué lade xcaadxi tribu stiʼ Israel (biindaʼ Génesis 49:5-7). Casi maʼ bidúʼyanu ca, pur qué nucueeza guiropaʼ hombre que laacaʼ de nidxiichicaʼ biníticaʼ ndaayaʼ stiʼ Dios ne stiʼ bixhózecaʼ.

9. Pora nga bilá ñuni David ti cosa malu purtiʼ nabé bidxiichi.

9 ¡Gadxepeʼ modo guca David! Purtiʼ laa neca guyuu ora ñanda nuquixe ni bíʼnicabe laa la? qué ñuu dxi ñúnini (1 Sam. 24:3-7). Peru ti biaje bilá ñúnibe ti cosa malu purtiʼ nabé bidxiichibe. Ndiʼ bizaaca ni dxi gudindené Nabal, —ti hombre nabé ricu— laabe ne ca soldadu stibe, neca gúpacabe ca mozo ne ca dendxuʼ stiʼ. Zándaca ni jma bininá David nga xiñee qué nusisácabe ca xpinni, ngue runi gucalaʼdxiʼ nuquíxeni laabe. Para biree ti hombrehuiiniʼ guyé ra nuu Abigail ti gunaa nabé nuu xpiaaniʼ, xheelaʼ Nabal, hombrehuiiniʼ que gudxi laabe ni bizaaca que ne gunabaʼ laabe gúnibe xiixa. Abigail nagueendaca biʼniʼ stale cosa para gusigaʼdeʼ David, ne yeguidxaagalú laabe, purtiʼ maʼ zeedanebe guiráʼ hombre stibe para gucaalúcabe Nabal ne guiráʼ ca binni ni nuu ralidxi. Ne ora bíʼyabe David gúdxibe laa gutiidilaʼdxiʼ stonda xheelabe ne gunábabe laa cadi gúnini pur respetu ni napa Jiobá. Ni biʼniʼ gunaa riʼ bicaani David gudii cuenta cadi jneza ni chiguni ne gúdxibe gunaa que: «Guisácaluʼ [...] purtiʼ bicueezuʼ naa yannadxí de guuteʼ binni» (1 Sam. 25:2-35).

Modo naquiiñeʼ gaca ca xpinni Cristu

10. Ñee naquiiñeʼ gucaalú ca xpinni Cristu tuuxa ni guni laacaʼ xiixa la?

10 Ni bizaaca Simeón ne Leví, ne ni bizaaca David ne Abigail ca rusihuínnicani qué riuulaʼdxiʼ Jiobá guidxiichi binni dede qué ganda gucueeza laa ne gucaalú stobi pur xiana stiʼ. Peru riguube ndaayaʼ cani ruyubi modo chuʼ galán ne stobi. Biáʼsipeʼ nga ni guníʼ apóstol Pablu ora na: «Laguni biaʼ ganda para cadi chuʼ dinde né tu irutiʼ. Zaa guni cabe ni laacabe peru cadi né rusi ca laatu. Hermanu ni nadxiee caʼ, cadi uquixe tu ni guni cabe laatu, sínuque lausaana ni lu ná Dios, purti cá ni lu Xquiʼchi be ra na be: Xcuenta nuu ni, ne naa uquixe ni laacabe. Laatu sicarí laguni: pa candaana tobi ni nanalaʼdxi lii, bidii ni go, ne pa cayati nisa bidii nisa gueʼ [purtiʼ pa gúniluʼ zacá zucuí ndániluʼ buu ni caguí galaa íquebe, NM]. Cadi udiiu lugar cuaqui dxí ni nadxaba lii, sínuque gudixhe dxí ni nadxaba pur ni nachaʼhuiʼ» (Rom. 12:18-21). a

11. Xi biʼniʼ ti gunaa xpinni Cristu para gunda biziidiʼ gucueeza xiana stiʼ.

11 Ximodo zanda gúninu ni na conseju ca lu xquendanabáninu yaʼ. Guidúʼyanu xi bizaaca ti gunaa Testigu ni gudxi ti binnigola xi guendanagana napa ra runi dxiiñaʼ. Gúdxibe binnigola que nabé cadxiichibe ne rápabe gana gusaanabe dxiiñaʼ stibe purtiʼ gunaa ni nacubi naca gerente raqué nabé feu xpiaʼ ne qué runi ni jneza. Binnigola que gunabaʼ laabe cadi gusaanabe dxiiñaʼ que nagueendaca, purtiʼ bidii cuenta laabe bisiroobabe guendanagana que ora bidxiichinebe gerente que (Tito 3:1-3). Bisiene binnigola que laabe neca guidxélabe sti dxiiñaʼ napa xidé guiziidibe gánnabe guicábibe galán ora qué guiniʼné binni laabe ne diidxaʼ nadóʼ. Laaca gudxi binnigola que laabe chinándabe conseju stiʼ Jesús ne guicábibe gerente que casi ñuuláʼdxibe nicábicabe laabe (biindaʼ Lucas 6:31). Gunaa Testigu que biʼniʼ ni gúdxibe laa, ne despué bichaa gerente que modo laa ne dede bidii xquixe laabe pur dxiiñaʼ galán ni cayúnibe.

12. Xiñee jma racananu ora gapanenu ca xpinni Cristu xiixa guendanagana.

12 Qué zadxagayaanu ora gapanenu ca binni ni cadi naca xpinni Cristu clase guendanagana ca. Maca nánnanu qué runi ca binni ni nuu lu guidxilayú riʼ ni jneza ne naquiiñeʼ gucueezanu laanu ora gúnicabe laanu xiixa (Sal. 37:1-11; Ecl. 8:12, 13; 12:13, 14). Ni qué ribézanu nga gapanenu sti xpinni Cristu guendanagana; nga nga ni jma runiná laanu. Ti gunaa Testigu rietenalaʼdxiʼ: «Dxi gucaʼ Testigu, ni jma nagana guca para naa nga guieneʼ laaca binni ruchee ca xpinni Jiobá». Cumu bireʼnu de lade binni ni cadi nadxiisaa ne ruyubi puru para laa si la? ni racaláʼdxinu nga gannaxhiicabe laanu ne gácacabe nachaʼhuiʼ ne laanu. Nga runi, pa ti xpinni Cristu gaca naduxhuʼ ne laanu o guni xiixa ni cadi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu la? zándaca guninabe laanu ne guidxiichinenu laabe, jmaruʼ si pa nápabe xiixa dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa. Zándaca guinabadiidxanu laca laanu: «Xiñee rizaaca ndiʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá pue». Laanu nánnanu laaca bizaaca ca cosa lade ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu ca dxi bibani ca apóstol que (Gál. 2:11-14; 5:15; Sant. 3:14, 15). Xi naquiiñeʼ gúninu ora guizaacanu zacá yaʼ.

13. Xiñee naquiiñeʼ guni chaahuinu ca guendanagana rapanenu tuuxa xpinni Cristu, ne ximodo zanda gúninu ni.

13 Gunaa Testigu ni bizéʼtenu lu párrafo gudídinu ca guníʼ sicaríʼ: «Biziideʼ guneʼ orar pur ca binni ni biʼniʼ naa xiixa ni bininá naa. Ne nga nabé racaneni chuʼ binni galán». Casi maʼ bidúʼndanu ca, Jesús bisiidiʼ laanu guni orarnu pur cani canazá nanda laanu (Mat. 5:44). ¡Ñee cadi jma naquiiñeʼ guni orarnu pur ca xpinni Cristu la?! Cásica racalaʼdxiʼ tuuxa gannaxhiisaa ca xiiñiʼ, zacaca racalaʼdxiʼ Jiobá gannaxhiisaa ca xpinni. Ni cabézanu nga guibáninu sin tíndenu ne cadi gusaana de chuʼnu nayecheʼ, ne laabe cusiidibe laanu guibáninu zacá dede ca yanna. Racaláʼdxibe gúninu xhiiñabe juntu. Nga runi, naquiiñeʼ guni chaahuinu ca guendanagana ni gapanenu sti xpinni Cristu o gutiidiláʼdxinu stóndacabe ne cadi gusaana de guninenu laacabe dxiiñaʼ tobi si (biindaʼ Proverbios 19:11). Lugar de guixélenu de ca xpinni Cristu ora gapanenu laacaʼ xiixa guendanagana la? naquiiñeʼ gacanésaanu para cadi guireʼnu de lade ca binni ridagulisaa, ne zacá nga casi ora ñuʼnu ndaaniʼ naʼ Jiobá, Dios ni cayapa laanu (Deu. 33:27).

Ni ribeendunu ora gácanu nachaʼhuiʼ ne guiráʼ binni

14. Ximodo zanda gudxíʼlunu cani rucaa Binidxabaʼ laanu gúninu.

14 Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ racaláʼdxicaʼ gusaananu de gucheechenu diidxaʼ, ne pur nga rucaacabe ca familia ne ca binni ridagulisaa cadi chuʼcaʼ tobi si. Cumu nánnacabe pa tindesaa ca xpinni Cristu zaxélecaʼ la? nga runi, ruyúbicabe ximodo tindesaacaʼ (Mat. 12:25). Pa racaláʼdxinu gudxíʼlunu cani rucaa Binidxabaʼ laanu gúninu, naquiiñeʼ chinándanu conseju bidii Pablu: «Biʼni casi naquiiñe guni cani cayuni xhiiña Señor: cadi uyubu diidxaʼ, sínuque guca nachaʼhui ne irá binni» (2 Tim. 2:24). Cadi guiaandaʼ laanu «cadi binni guidxilayú cadinde né nu, sínuque [...] ne irá ca espíritu malu». Para guni ganarnu laacabe, naquiiñeʼ iquiiñenu guiráʼ ni cudii Jiobá laanu, ne tobi de laacani nga, chuʼnu listu «para güi [nu] stiidxa Cristu ni riguixhe dxí ladxidóʼ binni» (Efe. 6:12-18).

15. Xi naquiiñeʼ gúninu ora gucaalú ca xhenemigu Jiobá laanu.

15 Ca xhenemigu Jiobá rucaalucaʼ xquídxibe neca cadi nuucaʼ ndaaniʼ ni. Nuu de ca xpinni Cristu runinácabe laacaʼ, ne xcaadxi riníʼcabe ni cadi dxandíʼ de laacaʼ lu periódicu ne nezalú juez. Ne zacapeʼ nga guníʼ Jesús zazaaca (Mat. 5:11, 12). Yanna, xi naquiiñeʼ gúninu ora gúnicabe laanu zacá yaʼ. Cadi guininu diidxaʼ ni guniná laacabe o gúninu laacabe xiixa para guquíxenu ni bíʼnicabe laanu (Rom. 12:17; biindaʼ 1 Pedro 3:16).

16, 17. Xi guendanagana bidxaagalú ca Testigu ni nuu ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa.

16 Intiica guni Binidxabaʼ laanu, zanda gusihuínninu nezalú binni riguixhedxinu «ni nadxaba pur ni nachaʼhuiʼ». Guzéʼtenu xi bizaaca ti neza binni ridagulisaa ni nuu lu ti isla stiʼ pacíficu, gudíxecaʼ ti lugar para guietenaláʼdxicaʼ guendaguti stiʼ Jesús. Peru ora gunna ca xaíque stiʼ yuʼduʼ de raqué xi chigúnicabe la? guniʼcaʼ laaca chigápacaʼ ti guendaridagulisaa hora ca chiguni ca Testigu que guendaridagulisaa sticaʼ ne lugar queca. Xaíque stiʼ ca puliciá que gudxi laacabe guireecabe de raqué ante guzulú ca Testigu que, peru ora bedandá hora guidagulisaa ca Testigu que, dxaʼ tipa lugar que de ca xpinni ca xaíque yuʼduʼ que, ne bizulucaʼ guendaridagulisaa sticaʼ.

17 Ora cayuu ca puliciá que listu para cueecaʼ laacabe de raqué la? xaíque stiʼ yuʼduʼ que bidxiña ra nuu tobi de ca binnigola que ne gunabadiidxaʼ laabe: «Napaxatu xiixa guendaridagulisaa gueelaʼ riʼ». Ora gudxi binnigola que laabe chigúnicaʼ xiixa raqué la? bicabi hombre que laabe: «¡Ah, qué gánnadiaʼ!». Oraqueca bicabi ti puliciá laabe: «¡Nannuʼ pue! ¡Numbáʼ siadóʼ gúdxidu lii!». Xaíque yuʼduʼ que biiyadxí binnigola que ne bisihuinni cayuni burla laabe pur modo cuxidxi que ne gunabadiidxaʼ laabe: «Yanna yaʼ, xi gúnitu. Dxaʼ binni lugar riʼ. Ñee zanabaʼ xa tu ca puliciá ca guiládxicaʼ laadu de raríʼ». Ca xaíque yuʼduʼ que gudixhe chaahuicaʼ guiráʼ ni chigúnicaʼ para guihuinni racalaʼdxi ca Testigu que guiládxicaʼ laacabe de raqué. Yanna, xi guni ca Testigu que yaʼ.

18. Xi biʼniʼ ca Testigu ora gúpacaʼ ti guendanagana ne ca xaíque stiʼ yuʼduʼ, ne xi guleendúcabe pur ni bíʼnicabe que.

18 Ca Testigu que guniʼcaʼ zanda guidagulisaa ca binni que raqué media hora ante gápacaʼ guendaridagulisaa sticaʼ. Maʼ huadxí biluxe ca binni que, peru zesícabe gunda bietenalaʼdxiʼ ca Testigu que guendaguti stiʼ Jesús. Sti dxi que biseendaʼ gobiernu de raqué ti grupu de binni para chiguuyacaʼ xi guca raqué. Biiyasícabe xi guca raqué la? gúdxicabe ca xaíque yuʼduʼ que gusiénecaʼ nezalú binni laacaʼ nga nápacaʼ donda pur ni bizaaca raqué ne cadi ca Testigu que. Grupu de binni ni biseendaʼ gobiernu que bidiicaʼ xquíxepeʼ ca Testigu que purtiʼ qué nidxiichicaʼ pur ni bizaaca raqué. Casi bidúʼyanu ca, guleendú ca xpinni Cristu que ni galán purtiʼ qué nidíndenecaʼ ca binni que.

19. Xiruʼ naquiiñeʼ gúninu para cadi chuʼdindenenu sti binni.

19 Sti cosa ni zacané laanu para cadi tindenenu sti binni nga guininu «diidxaʼ jneza» casi na Biblia. Sti tema ca zusiene xi riníʼ diidxaʼ ca ne ximodo zanda guininu zacá.

[Cani cá ñee yaza]

a Ni riníʼ ique binni ora gunadiaga diidxaʼ gucuí ndani binni «buu ni caguí», caníʼ ni de modo biquiiñecabe buu ca dxiqué para guni fundírcabe xiixa guiibaʼ, naquiiñeʼ quíxhecabe buu luguiani ne xaguéteni para guiani ne guiaana nisi guiibaʼ ca. Nga riníʼ, pa gácanu nachaʼhuiʼ ne ca binni ni guni laanu xiixa ni cadi jneza la? zándaca gucaʼnu laacabe guchaacabe modo laacabe ne gúnibe ni jneza.

Ñee zanda gusiéneluʼ ni la?

• Xiñee nuu stale xiana ndaaniʼ guidxilayú riʼ.

• Xi ejemplu zeeda lu Biblia ni rusihuinni ribeendú binni ni galán ora rucueeza xiana stiʼ ne xi rizaaca ora qué rucueeza laa.

• Xi naquiiñeʼ gúninu pa guchiichi ti xpinni Cristu laanu.

• Xi naquiiñeʼ gúninu ora gucaalú ca xhenemígunu laanu.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 16]

Simeón ne Leví bibiguétacaʼ ra nuu campamentu sticaʼ despué de biiticaʼ binni pur xiana sticaʼ

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Ora gácanu nachaʼhuiʼ zanda gucaʼnu binni guchaa modo laa