Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ximodo gudxiilú binni yuubaʼ stiʼ ora gucheené xheelaʼ laa

Ximodo gudxiilú binni yuubaʼ stiʼ ora gucheené xheelaʼ laa

Ximodo gudxiilú binni yuubaʼ stiʼ ora gucheené xheelaʼ laa

MARGARITA ne Raúl xheelaʼ, maʼ zinecaʼ stale iza de cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá guidubi dxi. a Peru cadi xadxí de gule primé xiiñicabe, chaahuiʼ chaahuiʼ bizulú bixeleʼ Raúl de Jiobá, gupa jnadxii ne dede guleecabe laa lade ca binni ridagulisaa. Margarita guníʼ: «Ora guca guiráʼ ndiʼ la? zuluaʼsiaʼ ñateʼ. Gucadé ladxiduáʼ ne dede qué nidxelaʼ xi ñuneʼ».

Laaca nabé biuubaʼ ladxidóʼ Jane dxi biiyaʼ maʼ qué naʼ xheelaʼ chinanda ca conseju ni zeeda lu Biblia. Cadi xadxí de bichaganabe, bizulú bininá xheelabe laabe. Jane cusiene: «Primé biaje bidiibe ti puñete naa la? biaanacáyasiaʼ purtiʼ qué huayuu dxi gúnicabe naa zaqué, feu bineʼ sentir ne bituiluáʼ. Laabe gunábabe gutiidelaʼdxeʼ ni bíʼnibe ne zaqué bineʼ ni. Bineʼ ni dxi que ne xcaadxi biaje gúcani zaqué, purtiʼ para naa la? naquiiñeʼ gutiidelaʼdxeʼ ne gusiaandaʼ ni gúnicabe naa purtiʼ nacaʼ xpinni Cristu. Ne laaca guníʼ iqueʼ cadi jneza diʼ gabeʼ sti binni xi cayacaʼ, dede nin ca binnigola ni nuu ra ridagulisaadu cadi naquiiñeʼ ganna ni. Ne zaqué gúcani pur stale iza, cada biaje guninabe naa la? rutiidelaʼdxeʼ donda stibe. Laaca guníʼ iqueʼ nuu xiixa ni zanda guneʼ para ganda gannaxhiibe naa. Dxi maʼ bisaanabe naa ne dxaapahuiiniʼ stidu, bineʼ sentir casi ora guyuu xiixa ni qué ñuneʼ jneza. Para naa la? biaadxaruʼ sti cosa ni ñuneʼ o ni ninieeʼ para cadi nilaa xquendaxheeladu».

Cásica Margarita ne Jane, zándaca lii laaca nácaluʼ ti gunaa ni bicheené xheelaʼ laa, ne nuu tiru ziuuluʼ triste pur laani, zuni sentirluʼ maʼ qué zanda chuʼluʼ galán ne Dios ne ziuuluʼ xizaa purtiʼ qué rugaanda xpuéltuluʼ. O zándaca nácaluʼ ti hombre ni cayuubaʼ ladxidóʼ ne cadiʼdiʼ ra nagana purtiʼ bicheené xheelaʼ laa. Racá ridúʼyanu dxandíʼ cayaca ni na ti diidxaʼ riguixhená zeeda lu Biblia ra cuzeeteʼ «jma nagana» zabani binni ca dxi riʼ. Ne laaca cusihuinni diidxaʼ riguixhená ca zaca nagana para chuʼ ca familia ca tobi si «ora mayaca izaa xhi guidxilayú». Xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ qué zannaxhii binni familia stiʼ ne pur ni gúnicaʼ zusihuínnicaʼ qué rúnicaʼ ni na Dios (2 Tim. 3:1-5). Laanu ca xpinni Cristu laaca rápanu ca guendanagana riʼ. Yanna, ximodo nga jma jneza gudxiilú tuuxa ni bicheené xheelaʼ laa guendanagana riʼ yaʼ.

Cadi gusiaandaluʼ modo ruuyaʼ Jiobá lii

Ora nacubi bicheené xheelaluʼ lii, zándaca gaca nagana para lii guni creluʼ xiñee guniná tuuxa ni nabé nadxiiluʼ lii. Ne dede zándaca guiníʼ íqueluʼ napuʼ donda pur ca cosa ni cadi jneza runi xheelaluʼ.

Peru cadi guiaandaʼ lii ti cosa, dede Jesús neca naca ti binni ni qué ruchee, laaca bidxiideche ti xhamigu laa. Nánnanu biʼniʼ orarbe ne gulibe ca xhamígube ne stale cuidadu, ca doce apóstol que, guirácabe rúnicabe ni na Jiobá. Ngue runi, guizáʼ guyuube triste dxi bidxiideche Judas laabe (Luc. 6:12-16). Peru Jiobá qué niníʼ napa Xiiñiʼ donda pur cani biʼniʼ Judas.

Riquiiñeʼ gánnanu qué zanda diʼ guichaganáʼ tuuxa ti binni ni qué ruchee. Guirópacabe nga rucheecabe. Dios gudxi ti salmista gucaa ca diidxaʼ riʼ: «Pa ra cuchee si binni nga ñuuyaluʼ la? Jah, Jiobá, tuu nga nuzuhuaa nezaluluʼ yaʼ» (Sal. 130:3). Nga runi, cásica hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa pur chinándacaʼ ejemplu stiʼ Jiobá ra gutiidiláʼdxicaʼ donda stiʼ stobi (1 Ped. 4:8).

Cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu, «cada tobi nu zabidxi Dios cuenta» (Rom. 14:12). Pa tuuxa ni maʼ bichaganáʼ quiñe xheelaʼ o guniná laabe pur cani guiníʼ la? zabidxi Jiobá cuenta laa. Laabe qué riuuláʼdxibe tinde binni ne guiníʼ diidxaʼ ni guniná stobi, ne gastiʼ nin ti razón para guiníʼ binni maʼ qué zanda guni respetar xheelaʼ ne maʼ qué zanda gannaxhii laabe (Sal. 11:5; Efe. 5:33; Col. 3:6-8). Guiráʼ xpinni Cristu, hombre o gunaa ni guidxiichi pur intiisi cosa ne qué naʼ guchaa la? zabeecabe laa lade ca binni ridagulisaa (Gál. 5:19-21; 2 Juan 9, 10). Binni ni cayuni jneza ca cadi naquiiñeʼ guiníʼ ique cuchee pa cheʼ ra nuu ca binnigola ne gabi laacabe xii nga ca cosa ni cadi jneza runi xheelaʼ. Jiobá riá ca binni ni runinácabe laacaʼ.

Ora gapa tuuxa jnadxii la? cadi xheelaʼ si nga cucheené, sínuque laaca cucheené Jiobá (Mat. 19:4-9; Heb. 13:4). Pa xheelaʼ ni cuchee ca cayuni stipa pur chinanda ca conseju stiʼ Biblia la? cadi naquiiñeʼ guiníʼ ique napa donda pur gupa xheelaʼ jnadxii.

Cadi guiaandaʼ lii riene Jiobá ximodo nuuluʼ. Biblia ruzeeteʼ beeda gácabe casi xheelaʼ guidxi Israel, ne lu stale relatu stini ruzeeteʼ pabiáʼ biuubaʼ ladxidoʼbe dxi maʼ qué ñuni adorárcabe laasibe (Isa. 54:5, 6; Jer. 3:1, 6-10). Bietenalaʼdxiʼ, modo tiica gucheené xheelaluʼ lii nanna Jiobá pabiáʼ maʼ biinaluʼ pur ni bíʼnibe ca (Mal. 2:13, 14). Ne laaca nánnabe caquiiñeluʼ tu gacané lii ne tu quixhedxí ladxidoʼloʼ.

Ximodo riguixhedxí Jiobá ladxidoʼno

Tobi de cani riquiiñeʼ Jiobá para quixhedxí ladxidóʼ binni nga ca xpinni Cristu ni ridagulisaa. Jane guníʼ ximodo gucanécabe laa: «Beeda ganna binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa naa dxipeʼ jma nuaa triste. Laabe nánnabe pabiáʼ naná nuaaʼ purtiʼ canabaʼ xheelaʼ naa gaca divorciardu. Ngue runi, guleebe tiempu para guiníʼnebe naa ne bisiénebe naa caadxi versículo casi 1 Corintios 7:15. Ca relatu ni zeeda lu Biblia ne ca diidxaʼ sicarú ni gúdxibe naa que nabé gudixhedxícani ladxiduáʼ ne maʼ qué ninieeʼ napaʼ donda pur ni guca que». b

Margarita rietenalaʼdxiʼ ximodo gucané Jiobá laa ra biquiiñeʼ ca binni ridagulisaa, laabe guniʼbe: «Dxi maʼ bihuinni qué naʼ xheelaʼ gaca arrepentir la? gucuaaʼ ca xiiñeʼ ne yebieeniáʼ laacaʼ sti guidxi. Raqué biquíxecabe laadu chupa cuartu. Sti dxi que, guizáʼ triste nuaaʼ dede biaʼ qué gátesiaʼ, bizuluáʼ bichiayaʼ ca maleta stidu. Málasi bixhidxinácabe ra puertaʼ que. Rabeʼ zándaca gunaa ni cuquixe laadu ca cuartu que nga bixhidxináʼ, purtiʼ laa nga nabeza cueʼ ra nuudu que. Peru cadi laadibe ni. Guizáʼ bidxagayaa ora biiyaʼ binni que, gúcasini gunaa ni biindané jñaaʼ de Biblia ne gucané familia stinneʼ para guizíʼdidu de Dios. Cadi cabézabe gúʼyabe naa raqué, bixhidxinabe raqué purtiʼ gunabaʼ xpixuaanaʼ yoo que chiguundanécabe laa de Biblia. ¡Guizáʼ gutadxí ladxiduáʼ ora biiyaʼ laabe ne bizuluáʼ cayuunaʼ! Bisieneʼ laabe xi bizaaca familia stinneʼ ne biinanebe naa. De raqué gudíxhebe ximodo chuudu guendaridagulisaa dxi queca. Guizáʼ galán modo bidxaagalú ca binni ridagulisaa laadu, ne gudixhe ca binnigola que ximodo gacanecaʼ familia stinneʼ para cadi guixéledu de Dios».

Ximodo zanda gacané xcaadxi xpinni Cristu

Stale modo nga zanda gacané ca binni ridagulisaa. Guzéʼtenu de Margarita sti biaje. Dxi maʼ bizulú cayúnibe dxiiñaʼ sti lugar la? ti familia ni naca xpinni Cristu guníʼ zanda guʼyaʼ ca xiiñibe ora guireecaʼ de scuela pa guinábabe ni laacaʼ.

Margarita guníʼ: «Ni jma rusiecheʼ naa nga guni invitar guiráʼ ca bizanaʼ ne ca bendaʼ naa ne ca xiiñeʼ para chigucheechedu diidxaʼ». Dxandíʼ zacá ni, cani racané xcaadxi binni ni «cadiʼdi ra nagana la?» cayúnicaʼ «ni gudixhe Cristu» (Gál. 6:2).

Ca binni ni cadiʼdiʼ ra nagana pur donda stiʼ sti binni la? riuuláʼdxicaʼ chuʼ tu gacané laacaʼ ne gusihuinni binni ca nadxii laacaʼ. Guzéʼtenu de Monique, laabe bisaana xheelabe laabe ne tapa baʼduhuiiniʼ ne guiráʼ ca tarjeta de créditu ra nuzaabiʼ 15,000 dólar. Laabe guniʼbe: «Guiráʼ ca xpinni Cristu, cásica hombre ne gunaa, rusihuínnicaʼ nadxiicaʼ laadu. Qué ruxuiʼluaʼ xi ñácaxa de laadu pa qué ñacanécabe laadu. Guizáʼ nachaʼhuiʼ ca binni ni bidii Jiobá naa para gaca xhamiguaʼ, purtiʼ ribeecaʼ tiempu para gacanecaʼ ca xiiñeʼ. Pur guiráʼ ni huayúnicabe, riecheʼ guuyaʼ modo caniisi ca xiiñeʼ lu stiidxaʼ Dios. Ca binnigola ca nabé rudiicaʼ conseju naa guiráʼ biaje guinabaʼ ni laacaʼ. Ne pa caquiiñeʼ guinieniáʼ tuuxa para cueeʼ ni nuu ndaaniʼ ladxiduáʼ la? rucaadiágacabe naa» (Mar. 10:29, 30).

Ca xhamígunu nánnacaʼ nuu biaje jma galán cadi guzeetecaʼ de ca cosa triste ni bizaaca (Ecl. 3:7). Margarita guníʼ: «Jma nga riuuladxeʼ guinieniáʼ ca bendaʼ ni nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ra nacubi yendadu que de cani rizaacadu ora rucheechedu diidxaʼ, de ca binni ni cadúʼndanedu Biblia ne de ca xiiñidu..., rinidu de stale cosa, peru qué riuu ora guzéʼtedu de ca guendanagana stinneʼ. Riecheʼ stale purtiʼ gucanécabe naa gusiaandaʼ ni gudideʼ ne guidxelaʼ sti modo guibaneʼ».

Cadi guquíxeluʼ laabe ni bíʼnibe lii

Nuu tiru, binni ni gucaná pur bicheené xheelaʼ laa ca rudii cuenta qué gapa diʼ donda pur ni bizaaca. Ni jma runiná laabe nga xiñee cadíʼdibe ti yuubaʼ roʼ pur donda stiʼ sti binni. Peru pa gudii binni ca lugar guiroobaʼ xiana stiʼ la? zándaca guiaandaʼ laa xii nga ni jma risaca: cadi gusaana de guni ni na Jiobá. Tobi de ca cosa ni zándaca gueeda gúnibe nga, guquíxebe binni xiixa ni biʼniʼ laabe.

Pa guʼyaʼ tuuxa ziroobaʼ xiana ca ndaaniʼ ladxidóʼ, galán guiníʼ ique ejemplu stiʼ Josué ne Caleb. Ca hombre chaʼhuiʼ que bilá ñáticaʼ ora yeguuyacaʼ Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacaʼ. Peru xcaadxi hombre yenécabe que bisihuínnicaʼ huaxiéʼ fe nápacaʼ ne pur ngue guníʼ guidxi que maʼ qué zuzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá. Dede guyuu caadxi israelita ni gucalaʼdxiʼ nuchá guié Josué ne Caleb purtiʼ caguucabe gana guidxi que guzuubaʼ stiidxaʼ Dios (Núm. 13:25–14:10). Ne neca qué ñápacabe donda la? laaca guzácabe cuarenta iza lu desiertu que pur donda stiʼ ca binni xquídxicabe.

Zándaca bidxiichi Josué ne Caleb pur ni guca que, peru qué nudiicabe lugar ñuniná donda stiʼ ca binni que laacabe. Ni jma gucuá íquecabe nga cadi gusaana de chúʼcabe galán ne Dios. Xi guleendúcabe dxi bizaa cuarenta iza de canazácabe lu desiertu que yaʼ. Laasícabe ne ca levita nga cani bilá lade guiráʼ ca binni que ne bidii Jiobá lugar chúʼcabe lu Layú ni Bizabiruaabe que (Núm. 14:28-30; Jos. 14:6-12).

Pa bicheené xheelaluʼ lii la? zándaca xadxí zuniná yuubaʼ ca lii. Zándaca guibiá xquendaxheelaluʼ, ne gatigá chuʼluʼ triste ne guiaadxaʼ bueltu lii. Peru cadi gudiiluʼ lugar guniná guiráʼ cani riníʼ íqueluʼ ca lii. Bietenalaʼdxiʼ, Jiobá si nga nanna ximodo jma jneza chinanda binni ca conseju stiʼ Biblia ora guidxaaga tuuxa ni qué runi respetar ca ley stiʼ Dios, ca israelita ni qué nuzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá lu desiertu que bidiicaʼ cuenta zacá ni (Heb. 10:30, 31; 13:4).

¡Zanda gudxiiluluʼ ni!

Lugar de guiníʼ íqueluʼ xiixa ni guniná lii, jma galán guiníʼ íqueluʼ modo riníʼ ique Jiobá. Jane cuzeeteʼ: «Ca revista Torre stiʼ ni rapa ne ¡Despertad! ni nuu grabadu gucanécani naa para gudxieeluáʼ guendanagana stinneʼ. Ca guendaridagulisaa ca laaca bidiicani stale stipa naa. Ricabeʼ biaʼ gándatiʼ lu ca guendaridagulisaa ca, purtiʼ racanécani naa gusiaandaʼ ca guendanagana stinneʼ. Ngueca nga ni rizaacaʼ ora chigucheecheʼ diidxaʼ. Ora racaniáʼ binni gapa fe Jiobá la? laaca raca fe stinneʼ jma naguidxi. Ne ora racaniáʼ ca binni ni cayuundaniáʼ Biblia, racaneni naa para guicá iqueʼ ca cosa ni jma risaca».

Monique cusiene: «Cumu qué riaadxaʼ nin ti guendaridagulisaa ne rucheecheʼ diidxaʼ biaʼ gándatiʼ la? racanécani naa para ganda gudxieeluáʼ guendanagana stinneʼ. Yanna runeʼ sentir jma maʼ tobi si nuu familia stinneʼ ne laaca nuudu jma gaxha de ca xpinni Cristu. Guendanagana ni gudideʼ riʼ gucaneni naa guuyaʼ gunáʼ nga ca cosa ni jma caquiiñeʼ guneʼ jneza. Nabé naroʼbaʼ guendanagana que, peru cumu gucané Jiobá naa la? gunda bidxieeluáʼ ni».

Lii laaca zanda gudxiiluluʼ guendanagana casi laani. Neca cayuubaʼ ladxidoʼloʼ pur bicheené xheelaluʼ lii, biʼniʼ stipa pur chinándaluʼ conseju bidii apóstol Pablu riʼ: «Cadi iréʼ nu gana de guni nu jneza purti zadxiña dxi iree ndu ni bini nu, pa qué cui sa nu atrá» (Gál. 6:9).

[Cani cá ñee yaza]

a Bidxaa lácabe.

b Libru ni láʼ Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu, lu yaza 125 dede 130 ne 219 dede 221, cusiene xi zanda guni tuuxa ora cusabixheelaʼ ne ora cayaca divorciar.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 29]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 30]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]

Ca binni ni bisaana xheelaʼ laacaʼ riéchecaʼ chuʼ tu gacané laacaʼ ora rucheechecaʼ diidxaʼ