Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gucané ca xiiñiluʼ chuuláʼdxicaʼ gúʼndacaʼ ne guiénecaʼ ni gúʼndacaʼ

Gucané ca xiiñiluʼ chuuláʼdxicaʼ gúʼndacaʼ ne guiénecaʼ ni gúʼndacaʼ

Gucané ca xiiñiluʼ chuuláʼdxicaʼ gúʼndacaʼ ne guiénecaʼ ni gúʼndacaʼ

GUIZÁʼ risaca nga guiráʼ stipa ni guni binni para gusiidiʼ ca xiiñiʼ guʼndaʼ ne guiénecaʼ ni ruundacaʼ, purtiʼ laacani nga cani jma zanda gacané laacabe ora maʼ guiniisicabe. ¡Ne nabé riecheʼ ca binni ni runi zacá! Stale binni huaniisi nabé galán modo runi sentircaʼ ora guietenaláʼdxicaʼ dxi biindané bixhózecaʼ ne jñaacaʼ laacaʼ. Ne cadi riecheʼ si binni ora guʼndaʼ, sínuque laaca ribeenducaʼ stale cosa galán ora gúnicaʼ ni. Ne ca xpinni Dios nga jma naquiiñeʼ gúnicaʼ ni, purtiʼ ora gúʼndacaʼ Biblia nabé zacaneni laacaʼ chuʼcaʼ gaxha de laabe. Ti hombre xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ guníʼ: «Ca cosa ni jma rusisácadu nga cani rizíʼdidu ora maʼ cadúʼndadu».

Pa gusiaa binni ca xiiñiʼ guiénecaʼ ni gúʼndacaʼ la? zacaneni laacaʼ gaca xhamígucaʼ Jiobá (Sal. 1:1-3, 6). Neca cadi naquiiñepeʼ gánnanu gúʼndanu para guilanu, Biblia na zacaanu stale ndaayaʼ ni zeeda de Dios pa gúninu ni. Casi Apocalipsis 1:3 na: «Dichoso cani guʼnda guiʼchi ri ne cani ucaa diaga ni cá lú ni». Ne apóstol Pablu bidii ti conseju Timoteu ra guníʼ pabiáʼ risaca nga quixhedxí binni xquendabiaaniʼ lu ni cayuni, ne nga naquiiñeʼ guni binni ni ora maʼ cayuundaʼ. Apóstol ca bicaa sicaríʼ: «Bicaalaʼdxi guʼnu irá ni cayabe lii riʼ, de idubi ladxidóʼ loʼ». Xi para yaʼ. Para «guʼya cabe ze dxi ziyene lu jma» (1 Tim. 4:15).

Peru, cadi purtiʼ si guizáʼ nanna ti binni guʼndaʼ ne riene cani ruundaʼ guininu zaquiiñebe cani para cueendube ni galán. Neca nuu stale binni randa runi ca nga, peru jma riuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ sti cosa ni huaxiéʼ zacané laacaʼ. Pa nápaluʼ xiiñiluʼ, xi zanda gúniluʼ para gacaneluʼ laacabe chuuláʼdxicabe guiziidicabe ni zanda gacané laacabe yaʼ.

Risaca nga gannaxhiiluʼ ca xiiñiluʼ ne gácaluʼ ejemplu para laacaʼ

Pa gusihuínniluʼ nadxiiluʼ ca xiiñiluʼ pur modo gúʼndaneluʼ laacabe la? ziuuláʼdxicabe guiziidicabe. Chupa xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ, Owen ne Claudia, rietenaláʼdxicaʼ ximodo biʼniʼ sentir guiropaʼ xiiñicaʼ: «Nisi maʼ cabézacabe ora guidúʼndanedu laacabe. Para laacabe nabé risaca cani, purtiʼ runi sentírcabe galán ne nuu tu cayapa laacabe. Biiyacabe zaqué nga rusihuínnidu nadxiidu laacabe». Pa gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ zacá zacaneluʼ laacabe tiidicabe lu ca guendanagana ni ridxagalúcabe ora maʼ ziniisicabe. Casi ca xiiñiʼ Owen ne Claudia la? yanna maʼ nácacaʼ precursor ne dede yanna ribeendúrucaʼ ni galán purtiʼ guyuu tu gucané laacaʼ chuuláʼdxicaʼ gúʼndacaʼ ne guiénecaʼ ni ruundacaʼ.

Sti cosa ni jma risaca nga gusihuínniluʼ nácaluʼ ti ejemplu sicarú para ca xiiñiluʼ. Pa ruuyacabe lii ruundaluʼ ne riéneluʼ cani ruundaluʼ la? zándaca gúnicabe modo rúniluʼ ca. Peru laga pa qué riuuláʼdxiluʼ gúʼndaluʼ yaʼ. Naquiiñeʼ guchaaluʼ modo lii ne gúniluʼ stipa para chuuláʼdxiluʼ gúʼndaluʼ (Rom. 2:21). Pa cueeluʼ tiempu guiráʼ dxi para gúʼndaluʼ, zaguíxheluʼ ti ejemplu galán para laacabe. Laacabe zuuyacabe riuuláʼdxiluʼ gúʼndaluʼ Stiidxaʼ Dios, gúʼndaluʼ cani chitiidiʼ lu ca guendaridagulisaa ca dede ante, gúʼndaneluʼ binnilídxiluʼ de stiidxaʼ Dios, nga zusiidiʼ laacabe risaca gúnicabe ca cosa ca.

Casi maʼ bidúʼyanu ca, nabé risaca nga gusihuínniluʼ nadxiiluʼ ca xiiñiluʼ ne gácaluʼ ti ejemplu para laacabe. Peru, xiruʼ zanda gúniluʼ para uguuluʼ gana laacabe gúʼndacabe yaʼ.

Gucané ca xiiñiluʼ chuuláʼdxicaʼ gúʼndacaʼ

Pa racaláʼdxiluʼ chuulaʼdxiʼ ca xiiñiluʼ gúʼndacaʼ la? biiyaʼ gápacabe libru ne revista stícabe dede nahuiinicabe. Ti hombre ni naca binnigola ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa, ni bisiidiʼ bixhoze ne jñaa laa chuulaʼdxiʼ guʼndaʼ ca libru ca cudii conseju riʼ: «Lagudii lugar guinaazecabe ca libru ca. Zuuyacabe cani casi ti xhamígucabe ne casi xiixa ni caquiiñecabe para guibánicabe». Nuu tiru dede ante ganna ca baʼduhuiiniʼ ca gúʼndacaʼ mápeca riuuláʼdxicaʼ ca libru ni napa ca xpinni Cristu casi Guizíʼdinu de Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ ne Libru stinneʼ de ca historia stiʼ Biblia. Pa gúʼndaneluʼ cani ca xiiñiluʼ la? qué zacané si ni laacabe gunibiáʼcabe stiidxacabe, sínuque laaca zaziidicabe jma de lu stiidxaʼ Dios ne zaníʼcabe diidxaʼ ni naquiiñeʼ guiníʼ ti xpinni Cristu (1 Cor. 2:13).

Biindané ca xiiñiluʼ guiráʼ dxi. Ra gusiaaluʼ laacabe zacá, zusiidiluʼ laacabe guiníʼcabe ca diidxaʼ ca jneza ne ziuuláʼdxicabe gúʼndacabe. Naquiiñeʼ gusihuínniluʼ riuuláʼdxiluʼ gúniluʼ ni, purtiʼ zándaca gucaaluʼ ca xiiñiluʼ gácacaʼ zacaca. Ne zándaca gábicabe lii guibiguetaʼ gúʼndaneluʼ laacabe ca historia ca chupa chonna biaje. Pa zacá ni, biʼniʼ ni canábacabe lii ca. Zuuyaluʼ despué maʼ ziuuláʼdxicabe gúʼndacabe xcaadxi tema. Peru cadi gucaaluʼ laacabe gúʼndacabe neca qué nácabe. Yenanda ejemplu stiʼ Jesús, purtiʼ laa bisiidiʼ ca binni que «dede biaʼ ra gunda biene caʼ» (Mar. 4:33). Pa gúniluʼ zacá, dede ziéchecabe ora guedandá dxi gúʼndatu, ne zacá nga maʼ ziyacaneluʼ laacabe chuuláʼdxicabe gúʼndacabe ca libru ca.

Guluu gana laacabe guicábicabe ne laguiniʼné laacabe de ni gúʼndatu. Qué zandaa zadxá tipa ladxidoʼloʼ gúʼyaluʼ neca nahuiiniʼ ca xiiñiluʼ maʼ runibiaʼcaʼ stale diidxaʼ, riníʼcani ne riénecaʼ ni. Ora guiníʼnetu laacabe de ni bíʼndanetu laacabe, jma nagueenda zaziidicabe. Guidúʼyanu xi cuzeeteʼ ti libru ni rusihuinni pabiáʼ nga risaca gacané binni xiiñiʼ chuulaʼdxiʼ guʼndaʼ dede nahuiiniʼ. Libru ca na, ora riniʼné binni xiiñiʼ «riziidicabe ca diidxaʼ ni naquiiñeʼ gánnacabe ne guiénecabe ora maʼ gúʼndacabe xiixa [...;] para ti baʼduhuiiniʼ ni cayuni xquendabiaaniʼ stipa pur guiziidiʼ guʼndaʼ ne gucaa, risaca stale nga guiniʼnécabe laa, ne pa gábicabe laa ca cosa ni zanda gacané laa la? [...], jmaruʼ si galán».

Gunabaʼ laacabe gúʼndacabe ne guluu gana laacabe guinabadiidxacabe de ni biindacabe. Laaca zanda guinabadiidxaluʼ laacabe de historia ni bíʼndatu ca ne guleza guyúbicabe xi guicábicabe. Zacá zánnacabe riziidiʼ binni stale cosa lu ca libru ca ne nuu xi riníʼ ca diidxaʼ zeeda lúcani. Galán gusiidicabe ca xiiñicabe zacá, jmaruʼ si pa iquiiñecabe ca libru ne ca revista ni zeeda de Biblia, ti libru ni jma risaca para guiráʼ binni (Heb. 4:12).

Yanna, bietenalaʼdxiʼ nagana nga para guʼndaʼ binni jneza; riquiiñeʼ cuee binni tiempu ne guni ensayar. a Nga runi, guluu gana ca xiiñiluʼ ora gúʼyaluʼ maʼ ziziidicaʼ. Zacá zacaneluʼ laacabe chuuláʼdxicabe gúʼndacabe ne gúnicabe ni de guidubi ladxidóʼcabe.

Nabé sicarú nga guiene binni ni guʼndaʼ ne racaneni laa

Ora gusiidiʼ binni ca xiiñiʼ guiene ni guʼndaʼ, racaneni laacaʼ gánnacaʼ galán nga guʼndaʼ binni. Ora guiene binni ni cayuundaʼ la? zaziidiʼ stale cosa, zanna ximodo guchaagaʼ ni caníʼ ti tema ne sti tema ne zanna quixhe chaahuiʼ cani biziidiʼ, zietenalaʼdxiʼ cani ne zanna ximodo iquiiñeʼ cani. Baʼduhuiiniʼ ni guiziidiʼ ximodo zanda guiene ni cayuundaʼ ne guʼyaʼ cani ribeendú binni pur laani la? zuuyaʼ ni casi ti cosa ni zacané laa ne ni gusiecheʼ laa (Ecl. 10:10).

Bisiidiʼ ca xiiñiluʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ para guiénecaʼ ni gúʼndacaʼ. Biʼniʼ stipa pur guiziidiʼ ca xiiñiluʼ ora guni adorárneluʼ laacaʼ Dios, ora gúʼndatu textu ni riuundaʼ guiráʼ dxi ne ora guidagulisaatu para gúʼndarutu de stiidxaʼ Dios. Primé la? pa gacaneluʼ laacabe cuidxícabe ti ratu ne cadi guiásacabe ora maʼ cayuundatu, ziaacabe quixhedxícabe xquendabiaanicabe lu ni cayeeteʼ ca, ne nga zacané laacabe para guiziidicabe. Para ganda gusiidiluʼ laacabe guchaagacabe xiixa ni cayuundatu ne sti cosa la? gunabaʼ laacabe gusiénecabe ximodo zanda guchaagacabe cani biluxe bíʼndatu ca ne cani maca nánnacabe. Gunabaʼ ca xiiñiluʼ guiniʼcaʼ ne chupa chonna si diidxaʼ ni bíʼndatu ca, zacá ziénecabe cani bíʼndatu ne jma zietenaláʼdxicabe cani. Sti cosa ni zacané xquendabiaanicabe nga guibiguetaʼ gúʼndacabe cani jma zacané laacabe lu xquendanabánicabe. Ne ni zacané laacabe quíxhecabe xquendabiaanicabe lu ni cayuundacabe neca nahuiinicabe nga gucaacabe ora guʼndané bixhózecabe laacabe ne ora nuucabe ra guendaridagulisaa. Ca conseju ca zacanécani chuulaʼdxiʼ ca xiiñiluʼ guiziidicaʼ ne zacanécani lii ne ca xiiñiluʼ cueendutu ni galán.

Biindané laacabe ti lugar ra cadi guchiiñaʼ gastiʼ laatu. Gucané laacabe quixhe íquecabe lu ni cayuundacabe, zanda guʼnuʼ nga ra guyúbiluʼ ti lugar galán ne ra cadi guchiiñaʼ gastiʼ laatu, ra nuu biaaniʼ ne ra rinaazeʼ bi. Ne bisihuinni risaca para lii gúʼndaneluʼ laacabe. Ti gunaa Testigu guníʼ: «Risaca nga guʼndaʼ binni ora naguixhe gúnini ne laaca naquiiñeʼ guʼndané binni familia stiʼ ora maʼ biaanacaʼ gúnicaʼ ni. Pa gúnicabe zacá zaziidiʼ ca xiiñicabe cuaquiʼ chaahuicaʼ ni chigúnicaʼ ne gánnacaʼ maca nuu ora zanda guni binni xiixa cosa». Stale de cani napa xiiñiʼ qué rudiicaʼ lugar guni xiiñicaʼ sti cosa ora maʼ cayuundanecaʼ laacabe, ne ti hombre ni nanna de tema ca guníʼ, nga racané laacabe guiaacabe gúʼndacabe.

Bisihuinni ximodo racané cani rusiidiʼ Biblia binni. Últimu la? bisiene ca xiiñiluʼ gúʼyacaʼ ximodo zanda gacané cani maʼ biiziidicabe ca laacabe lu xquendanabánicabe, zacá ziénecabe xiñeepeʼ cayuundaneluʼ laacabe. Ti hombrehuiiniʼ de 20 iza guníʼ: «Pa qué guieneʼ ximodo zacané ni cayuundaʼ ca naa la? raca nagana para naa guundaʼ ni. Peru pa guuyaʼ zacaneni naa la? runeʼ ni de guidubi ladxiduáʼ». Ne ora guiene xiiñiʼ binni zabeendú xiixa ni risaca, jmaruʼ si rucaa íquecaʼ gúʼndacaʼ ne riuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni. Reeda gácacani casi dxi bizulú caziidicabe gúʼndacabe: pa ñanda si maʼ ñedandá ora ñúnicabe ni.

Ndaayaʼ ni jma sicarú

Lade guiráʼ ndaayaʼ ni ricaa binni ora gacané xiiñiʼ chuulaʼdxiʼ guʼndaʼ ne guiene ni ruundaʼ nga: zaziidibe jma nagueenda ora chebe scuela ne jma galán zúnibe xhiiñabe, zánnabe ximodo guidxaagabe sti binni, ziénebe xi pur cayaca stale cosa ndaaniʼ guidxilayú riʼ ne jma galán zabaninebe bixhózebe ne jñaabe, nga ndaʼ cadi cuzéʼtenu pabiáʼ nayecheʼ ziuube ne zadxá tipa ladxidoʼbe ora gúnibe cani guninu ca.

Ne pa gusihuínniluʼ rizaaláʼdxiluʼ gúʼndaneluʼ ca xiiñiluʼ la? zacané nga laacabe chuuláʼdxicabe gúnicabe ni na Dios, guixeleʼ xpiaanicabe ne ladxidóʼcabe para guiénecabe pabiáʼ «nalaga, ne ziuulaʼ, ne gueteʼ, ne nasoo» ca diidxaʼ ni cá lu Biblia (Efe. 3:18). Lii nápaluʼ stale ni gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ. Gulee tiempu para chúʼneluʼ laacabe ne guni tenderluʼ laacabe ne biʼniʼ stipa pur gusiidiluʼ laacabe gúnicabe ni jneza lu xquendanabánicabe, ti guidxiña dxi quixhe íquecabe gúnicabe ni na Jiobá. Pa gacaneluʼ ca xiiñiluʼ guiaacaʼ guiénecaʼ ni gúʼndacaʼ la? zudiiluʼ laacabe ni caquiiñecabe para cadi guixélecabe de xquidxi Dios ne chúʼcabe jma gaxha de laa. Dxandipeʼ zucaadiaga Jiobá guiráʼ ni gábiluʼ laa ne zaguube ndaayaʼ stipa ni cayúniluʼ pur gacaneluʼ ca xiiñiluʼ chuuláʼdxicaʼ gúʼndacaʼ ne guiénecaʼ ni ruundacaʼ (Pro. 22:6).

[Cani cá ñee yaza]

a Pa raca nagana para baʼduhuiiniʼ ca guiziidiʼ la? jma nagana zaca para laa guʼndaʼ ne guiene ni cayuundaʼ. Lu revista ¡Despertad! stiʼ enero 2009, yaza 10 ne 11 zadxélaluʼ jma conseju ni zanda gacané lii.

[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]

Gucané ca xiiñiluʼ gúʼndacaʼ

• bidii laacabe libru ni gaca stícabe

• biindané ni laacabe

• guluu gana laacabe guicábicabe

• guniʼné laacabe de ni biindaneluʼ laacabe

• gunabaʼ laacabe gúʼndacabe

• guluu gana laacabe guinabadiidxacabe

Gucané laacabe guiénecabe ni gúʼndacabe

• ra gúniluʼ ni né ejemplu stiluʼ

• bisiidiʼ ca xiiñiluʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ para guiénecaʼ ni gúʼndacaʼ:

○ quixhe íquecaʼ lu ni cayuundacaʼ

○ guchaagacaʼ

○ guiniʼcaʼ né chupa chonna si diidxaʼ

○ guibiguetaʼ gúʼndacaʼ ni maʼ biindacaʼ

○ gucaacabe

• biyubi ti lugar ra cadi guchiiñaʼ gastiʼ laatu

• bisihuinni ximodo racané cani rusiidiʼ Biblia binni