Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cadi gusaana de chinándanu «ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ» ora guininu

Cadi gusaana de chinándanu «ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ» ora guininu

Cadi gusaana de chinándanu «ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ» ora guininu

«Ora ruxheleruaabe riniʼbe ne guendabiaaniʼ, ne ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ nexheʼ lu lúdxibe.» (PRO. 31:26)

1, 2. 1) Xi guenda nga naquiiñeʼ gapa ca xpinni Jiobá. 2) Xi chiguidúʼyanu lu tema riʼ.

 DXIQUÉ gúdxicabe rey Lemuel caadxi diidxaʼ risaca ni guníʼ jñaa de ximodo nga ti gunaa ni nachaʼhuiʼ ni zanda guichaganáʼ. Ca diidxaʼ ni jma bizeeteʼ jñaabe nga: «Ora ruxheleruaabe riniʼbe ne guendabiaaniʼ, ne ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ nexheʼ lu lúdxibe» (Pro. 31:1, 10, 26). Peru cadi ca gunaa ni nuu xpiaaniʼ si nga naquiiñeʼ gácacaʼ nachaʼhuiʼ ora guiniʼcaʼ, sínuque guiráʼ cani racalaʼdxiʼ gusiecheʼ Jiobá (biindaʼ Proverbios 19:22). Zacá nga naquiiñeʼ guni guiráʼ cani riníʼ naca xpinni Cristu.

2 Peru xii nga riníʼ gaca binni nachaʼhuiʼ, ne tuu nga ca binni ni naquiiñeʼ gácanu nachaʼhuiʼ ne laacaʼ yaʼ. Ximodo zanda gusihuínninu nápanu «ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ» ora guininu yaʼ. Ximodo zacané guenda riʼ ca familia ne cani nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ora güicaʼ diidxaʼ yaʼ.

Xii nga guendanachaʼhuiʼ

3, 4. 1) Xii nga guendanachaʼhuiʼ. 2) Xi rusihuinni gadxé nga guendanachaʼhuiʼ ni cayeeteʼ raríʼ ne gadxé nga guendanachaʼhuiʼ ni rusihuinni binni.

3 Lu Stiidxaʼ Dios ra gucuá diidxaʼ «guendanachaʼhuiʼ» ca primé riniʼni gusihuinni binni guendanachaʼhuiʼ ne guendarannaxhii. Primé la? guendanachaʼhuiʼ ca rucaani laanu guizaaláʼdxinu xcaadxi binni ne gacanenu laacaʼ pur ni gúninu ne pur modo guininu. Ne laaca riniʼni guendarannaxhii, purtiʼ nadxiinu ca binni ni rizaaláʼdxinu chuʼ nazaaca. Diidxaʼ guendanachaʼhuiʼ ni biquiiñecabe dxi gucuá Biblia primé que cadi riníʼsini guiale de ndaaniʼ ladxidóʼ binni gaca nachaʼhuiʼ, sínuque laaca riniʼni guiale de laanu guidxaaganu sti binni ne cadi guixélenu de laa dede ora maʼ bíninu xiixa para gacanenu laa.

4 Guendanachaʼhuiʼ ni jma rusihuinni binni ca laaca zanda gusihuinni tuuxa ni ne sti binni ni qué runibiáʼ. Zacá rihuínnini pur ni ridúʼndanu de ni biʼniʼ ca binni ni nabeza lu isla stiʼ Malta. Ca binni que gúcacaʼ nachaʼhuiʼ ne apóstol Pablu ne 275 binni ni bilaahua lu nisadóʼ que, neca qué runibiaʼcaʼ laacabe (Hech. 27:37–28:2). Peru guendanachaʼhuiʼ ni cayeeteʼ raríʼ ca riniʼni modo qué rusaana de guidxaaga binni tuuxa ni maca runibiáʼ. a Ti ejemplu ni rusihuinni zacá ni nga dxi guca ca quenita nachaʼhuiʼ ne «guiráʼ ca xiiñiʼ Israel dxi bireecaʼ de Egipto» (1 Sam. 15:6).

Risaca nga guiníʼ íquenu ni gúʼndanu ne guni orarnu

5. Xi zanda gacané laanu gucueezanu lúdxinu.

5 Raca nagana para binni gusihuinni nachaʼhuiʼ ora guiníʼ, casi guníʼ discípulo Santiagu: «Peru qué zanda usidóʼ no ludxi nu, ne qué zanda ucueeza nu ni, purti nadxaba ni. Casi ñaca napa ni venenu ni ruuti» (Sant. 3:8). Xi zanda gacané laanu gucueezanu lúdxinu neca nagana gácani para laanu yaʼ. Ni zanda gacané laanu nga ca diidxaʼ ni gudxi Jesús ca xaíque yuʼduʼ, laabe guniʼbe: «Purti de ndaani ladxidoʼ cabe nga riree diidxa ni riníʼ cabe» (Mat. 12:34). Nga runi, pa racaláʼdxinu gusihuínninu nacháʼhuinu ora guininu la? naquiiñeʼ gácanu nachaʼhuiʼ dede ndaaniʼ ladxidoʼno. Nabé risaca para ca xpinni Cristu guiníʼ íquecaʼ lu ni ruundacaʼ ne guni orarcaʼ, yanna guidúʼyanu ximodo zanda gacanécani laanu guiale de ndaaniʼ ladxidoʼno gácanu nachaʼhuiʼ.

6. Xiñee naquiiñeʼ guiníʼ íquenu lu guiráʼ ra maʼ bisihuinni Jiobá guendanachaʼhuiʼ stiʼ.

6 Ti ejemplu ni zeeda lu Biblia ruzeeteʼ «napa [Jiobá] stálepeʼ guendarannaxhii» (Éxo. 34:6). Ne tobi de ca salmo zeeda lu Biblia na nuu guendanachaʼhuiʼ stiʼ Dios lu guidubi naca guidxilayú riʼ (Sal. 119:64). Ne lu Biblia zeeda stale relatu ni ruluíʼ ximodo bisihuinni Dios guenda ca ne ca xpinni. Pa cueenu tiempu para guiníʼ íquenu modo guca Dios ne binni o cani bíʼnibe pur laacaʼ la? zucaacani laanu gudiʼnu xquíxepeʼ laabe ne chinándanu ejemplu stibe (biindaʼ Salmo 77:12).

7, 8. 1) Ximodo bisihuinni Jiobá guca nachaʼhuiʼ ne Lot ne binnilidxi. 2) Ximodo biʼniʼ sentir David ora guca Dios nachaʼhuiʼ ne laa.

7 Guiníʼ íquenu dxi bilá Jehová ti sobrinu Abrahán, ni láʼ Lot ne binnilidxi. Dxi mayaca guinitilú Sodoma, guyé ca ángel que yetidxi laabe guireebe de raqué nagueendaca, gusaanabe lídxibe ne guxooñenebe binnilídxibe. Lu relatu ca na ora biʼyaʼ ca ángel que candaarube «biá Jiobá laabe, ngue runi gudapi [ca ángel] que nabe ne náʼ xheelabe ne náʼ ca xiiñidxaapabe ne bireenecaʼ laacabe de guidxi que». Ora guiníʼ íquenu de relatu riʼ, cadi dxandíʼ riniibi ladxidoʼno pur guendanachaʼhuiʼ bisihuinni Dios ora bilá laabe la? (Gén. 19:16, 19.)

8 Guiníʼ íquenu de David, ti hombre ni biʼndaʼ sicaríʼ: «[Jiobá] cutiidilaʼdxiʼ guiráʼ ni maʼ bicheeluʼ, [ne] cusianda guiráʼ yuubaʼ stiluʼ». ¡Nanna pabiáʼ bidii rey riʼ xquíxepeʼ Dios purtiʼ bitiidilaʼdxiʼ donda stibe dxi guyuunebe Bat-seba yaʼ! Ngue runi bisisácabe Dios ne ca diidxaʼ riʼ: «Purtiʼ cásica jma nasoo guibáʼ que guidxilayú la? zacaca jma nacháʼhuibe ne cani ridxibi laabe» (Sal. 103:3, 11). Ora guiníʼ íquenu lu ca relatu casi cani maʼ bidúʼyanu ca, nabé rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur guendanachaʼhuiʼ stiʼ ne nga rucaa laanu gusisácanu laabe ne gudiʼnu xquíxepeʼ laabe. Ne laga jma gudiʼnu xquíxepeʼ laabe jma ziuuláʼdxinu chinándanu ejemplu stibe (Efe. 5:1).

9. Xi rucaa ca xpinni Jiobá para cadi gusaana de gácacaʼ nachaʼhuiʼ guiráʼ dxi.

9 Ca ejemplu ni maʼ bidúʼyanu ca ne xcaadxi ni zeeda lu Biblia rusihuínnicani nachaʼhuiʼ Dios o qué rusaana de gannaxhii ca binni ni runi ni riuuláʼdxibe. Peru xi rúnibe ne ca binni ni cadi xhamígube laacaʼ yaʼ. Ñee malu laabe ne laacaʼ la? Coʼ xa. Biblia na: «Laabe nachaʼhui be ne cani qué rudii [xquíxepeʼ] laabe ne cani cuchee né laabe», nga runi laaca ruzeeteni «rudii [Dios] lugar guzaani gubidxa sti ra nuu cani nachaʼhui ne ra nuu cani nadxabaʼ, ne rusaba nisa guie ra nuu cani runi ni na, ne ra nuu cani qué runi ni na» (Luc. 6:35; Mat. 5:45). Ante guizíʼdinu de Dios ne gúninu ni na la? maca guca Dios nachaʼhuiʼ ne laanu cásica nacháʼhuibe ne guiráʼ binni. Peru ora gúcanu xpínnibe, biʼniʼ sentirnu qué rusaanabe de gannaxhiibe laanu ne qué rusaana de gácabe nacháʼhuibe ne laanu (biindaʼ Isaías 54:10). ¡Nabé rudiʼnu xquíxepeʼ laabe! Ne laani nga rucaani laanu cadi gusaananu de gusihuínninu guenda stiʼ Dios riʼ ora guininu ne lu xcaadxi cosa ni rúninu lu xquendanabáninu.

10. Xiñee naquiiñeʼ guni orarnu pa racaláʼdxinu gusihuínninu nacháʼhuinu.

10 Sti cosa ni racané laanu para gácanu nachaʼhuiʼ nga guni orarnu. Guietenaláʼdxinu, guendanachaʼhuiʼ ca ne guendarannaxhii ca nácacani de ca guenda ni rudii espíritu santu (Gál. 5:22). Nga runi, pa gudiʼnu lugar gacané stipa stiʼ Dios laanu la? ziale de ndaaniʼ ladxidoʼno gácanu nachaʼhuiʼ. Ximodo zanda guicaanu espíritu santu yaʼ. Zanda guicaanu ni ora guinábanu ni Jiobá (Luc. 11:13). ¡Cadi gusaana de guinábanu gudiibe laanu stipa ca ne gudiʼnu lugar guluiʼni laanu xi gúninu! Casi maʼ bidúʼyanu ca, para cadi gusaananu de chinándanu «ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ» ora guininu la? naquiiñeʼ guiníʼ íquenu lu cani ridúʼndanu ne guni orarnu.

Guca nachaʼhuiʼ ora guiníʼneluʼ xheelaluʼ

11. 1) Ximodo nánnanu racalaʼdxiʼ Jiobá gaca hombre nachaʼhuiʼ ne xheelaʼ. 2) Ximodo racané ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ ti hombre para cadi guniná xheelaʼ ora guiníʼ.

11 Pablu bidii conseju riʼ ca hombre ni maʼ bichaganáʼ: «Laganaxhii xheela tu cásica gunaxhii Cristu ca xpinni, dede bidii xpida pur laacaʼ» (Efe. 5:25). Apóstol ca laaca bisietenalaʼdxiʼ laacabe ni gudxi Jiobá Adán ne Eva: «Zusaana hombre bixhoze ne jñaa para ichaganá xheelaʼ, ne neca chupa cabe peru zaca cabe tobi si» (Efe. 5:31). Rihuinni dxíchica qué racalaʼdxiʼ Dios gusaana hombre de gaca nachaʼhuiʼ ne xheelaʼ ne cadi guixeleʼ de laabe ne cadi gusaana laabe. Ti hombre ni qué rusaana de gannaxhii xheelaʼ ora guiníʼ la? qué zaníʼ diʼ mal de laabe ne laaca qué zaníʼ paraa rucheebe nezalú binni. Lugar de guni zacá ziuulaʼdxiʼ gusisaca guiráʼ ni galán rúnibe (Pro. 31:28). Ne neca gápacabe guendanagana la? guendanachaʼhuiʼ ca zucaani hombre ca cadi guiníʼ xiixa ni gusituí lube.

12. Ximodo rusihuinni ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ zinanda ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ lu guiráʼ ni guiníʼ.

12 Ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ laaca runi ni na ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ lu guiráʼ ni riníʼ, ne qué rudii lugar guicá modo riníʼ binni guidxilayú laa. Laaca rusihuinni gunaa ca napa «stale respetu xheelaʼ» ora guiníʼ ni galán de laabe nezalú binni. Pa gúnibe zacá zacanebe gusisaca binni xheelabe jma (Efe. 5:33). Cumu qué racaláʼdxibe gusaana ca xiiñibe de guni respetarcaʼ bixhózecaʼ la? qué riniʼbe mal de cani quixhe ique xheelabe guni ne de cani guiníʼ nezalú ca xiiñicabe. Ni rúnibe nga riníʼnebe xheelabe de ca cosa ca ora maʼ nuucabe stúbicabe. Biáʼsipeʼ nga ca diidxaʼ ni na Biblia: «Ti gunaa ni nuu xpiaaniʼ nga ni rindisaʼ lidxi» (Pro. 14:1). Pa gúnibe zacá zacanebe chuʼ familia stibe tobi si.

13. Paraa nga naquiiñeʼ gusihuinni binni ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ, ne ximodo zanda gúnicabe ni.

13 Dxandíʼ, neca ralídxicabe nuucabe naquiiñeʼ guni respetarsaacabe. Casi bisiene Pablu que naquiiñeʼ gusaanacabe de guidaacabe xiana, cadi guidxiichicabe, cadi guyúbicabe guninácabe stobi, cadi cuʼdícabe ne cadi guiníʼcabe diidxaʼ guidxa. Laaca naquiiñeʼ guiácabe binni, gácacabe nachaʼhui ne laacaʼ, cadi gudxiibacabe laca laacabe, gácacabe nadóʼ ne cadi guidxiichicabe neca chuʼ tu guyubi guchiichi laacabe. Ne ni jma risaca nga gannaxhiisaacabe purtiʼ zacá ziuucabe tobi si (Col. 3:8, 12-14). Pa guʼyaʼ ca xiiñicabe nadxiisaacabe pur modo riníʼcabe la? cadi ziuusicaʼ jma nayecheʼ, sínuque laaca zúnicaʼ casi rúnicabe.

14. Ximodo zanda uguu cani napa xiiñiʼ gana familia sticaʼ pur ni guiniʼcaʼ.

14 Hombre bicaa salmo que gúdxibe Jiobá ca diidxaʼ riʼ: «Iquiiñeʼ guendanachaʼhuiʼ stiluʼ para quixhedxí ladxiduáʼ» (Sal. 119:76). Ti modo ni jma rihuinni riguixhedxí Bixhózenu ni nuu guibáʼ ladxidoʼno nga, riguu gana laanu ne rabi laanu xi naquiiñeʼ gúninu (Sal. 119:105). Cani naca xaíque stiʼ ca familia ca galán gúnicaʼ chinándacaʼ ejemplu stiʼ Jiobá. Ximodo zanda uguucabe gana binnilídxicabe pur ni guiníʼcabe yaʼ. Zanda gúnicabe ni ra gábicabe laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ ne ra uguucabe gana laacaʼ ora caquiiñecaʼ ni. Ne ti hora jma galán gúnicabe ni nga: ora guni adorárcabe Dios ne binnilídxicabe, racá zanda guiziidicabe ca cosa ni jma risaca zeeda lu Biblia (Pro. 24:4).

Cadi gusaana de gannaxhiinu ca xpinni Cristu

15. Ximodo zanda gapa ca binnigola ne xcaadxi xpinni Cristu cani ridagulisaanecaʼ pur ni guiniʼcaʼ.

15 Sicaríʼ biʼniʼ orar rey David: «Guendanachaʼhuiʼ stiluʼ ne cani dxandíʼ rúniluʼ cadi gusaana de gápacani naa» (Sal. 40:11). Ximodo zanda chinanda ca binnigola ne xcaadxi xpinni Cristu ejemplu stiʼ Jiobá pur modo rapa ca xpinni. Ra gusietenaláʼdxicabe xcaadxi de ca xpinni Cristu ni ridagulisaanécabe ni rusiidiʼ Biblia. Nga nga tobi de ca modo zanda guiníʼcabe para gusihuínnicabe nacháʼhuicabe (Pro. 17:17).

16, 17. Ximódoruʼ zanda gusihuínninu ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ ora guininu.

16 Xi naquiiñeʼ gúninu pa guidúʼyanu guni ti xpinni Cristu xiixa ni cadi zeeda lu Biblia yaʼ. Ñee cadi naquiiñeʼ guniibi guendanachaʼhuiʼ ca ladxidoʼno para guinínenu laabe ti gusaanabe ni cayúnibe ca la? (Sal. 141:5.) Pa nadxiinu ca xpinni Cristu la? ora guidúʼyanu tuuxa cayuni xiixa cosa malu zábinu laabe guiníʼnebe «ca hermanu gola» ni nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa para «iníʼ né ca Dios pur laabe ne xhubi ca aceite ladi be laga canaba ca [Jiobá] acané laabe» (Sant. 5:14). Peru pa guidúʼyanu qué nabe guiníʼnebe ca binnigola la? qué zusihuínninu nacháʼhuinu ne nadxiinu laabe pa ucáʼchinu ni bíʼnibe. Peru ládenu laaca nuu tu laa runi sentir mal pur nuu stubi, runi sentir qué risaca, nuu triste o pur qué nireendú xiixa ni gudixhe ique guni. Sti modo nabé galán para gusihuínninu ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ ora guininu nga guininu diidxaʼ ni quixhedxí ladxidóʼ ca binni ni cadxibi (1 Tes. 5:14).

17 Xi naquiiñeʼ guininu ora chuʼ tu guzulú guiníʼ mal de ca testigu stiʼ Jiobá pur xiixa ni binadiaga caníʼ ca xhenemígunu yaʼ. Lugar de niníʼ íquenu zándaca dxandíʼ ngue ni caníʼcabe de ca xpinni Cristu la? galán gúninu pa guchúʼgunu lu stiidxanu ne binni ca, o pa guidúʼyanu riuu binni ca razón la? zanda guinabadiidxanu laabe xiñee caniʼbe zaqué. Peru pa gacalaʼdxiʼ ca xhenemigu ca xpinni Dios gánnacaʼ paraa nabeza tuuxa xpinni Cristu para guninacaʼ laabe la? qué zábinu laacabe paraa nabézabe purtiʼ nadxiinu laabe (Pro. 18:24).

Tu «gaca nachaʼhuiʼ la? zapa guendanabani»

18, 19. Xiñee naquiiñeʼ gusihuínninu ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ ora guinínenu ca xpinni Cristu.

18 Guendarannaxhii ca naquiiñeʼ gusihuínninu ni ora guidxaaganu ca xpinni Cristu. Ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ ca cadi naquiiñeʼ gusaana de gusihuínninu ni ora guininu ne nin ora gápanu guendanagana. Guietenaláʼdxinu gucaná Jiobá ora biiyaʼ beeda gaca guendanachaʼhuiʼ stiʼ ca israelita que casi ti cosa ni zidiʼdiʼ si, «casi gupa ni rinitilú siadoʼroʼ» (Ose. 6:4, 6). Peru Jiobá nabé riuulaʼdxiʼ ora gusihuinni ca xpinni guenda riʼ guiráʼ ora, ne riguube ndaayaʼ laacaʼ pur laani. Ximodo yaʼ.

19 Proverbios 21:21 na: «Tu guyubi guni ni jneza ne gaca nachaʼhuiʼ la? zapa guendanabani, guendaruni jneza, ne zasaca». Casi ridúʼyanu ca, de lade ca ndaayaʼ ni chiguicaa ca binni nachaʼhuiʼ ca nga, zabánicaʼ ne cadi chupa chonna iza si, sínuque zabánicaʼ ne qué ziuu dxi gáticaʼ. Ne zacané Jiobá laacabe guicaacabe ti «enda nabani ni qué zaluxe» (1 Tim. 6:12, 19). Pur cani maʼ bidúʼyanu ca, guiranu naquiiñeʼ gúninu stipa pur gácanu nachaʼhuiʼ ne guilaseláʼdxisaanu (Zac. 7:9).

[Cani cá ñee yaza]

a Revista La Atalaya 15 stiʼ mayo 2002, yaza 12 ne 1318 ne 19, cusiene chaahuiʼ gadxé nga guendanachaʼhuiʼ ni bisiénenu riʼ de ca guenda casi cadi guixélenu de tuuxa, gannaxhiinu ne gácanu nachaʼhuiʼ.

Ximodo nusiéneluʼ ca ndiʼ

• Xii nga guendanachaʼhuiʼ.

• Ximodo zanda gacané ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ ca laanu gucueezanu lúdxinu.

• Ximodo zanda gusihuinni cani maʼ bichaganáʼ guendarannaxhii ora guiniʼcaʼ.

• Xi zusihuinni cayúninu ni na ley stiʼ guendanachaʼhuiʼ ora guinínenu ca xpinni Cristu.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

David bisisaca guendanachaʼhuiʼ stiʼ Jiobá

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]

Guni adorarnu Dios ne binnilídxinu guiráʼ semana