Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¡Guiratu nuutu invitadu!

¡Guiratu nuutu invitadu!

¡Guiratu nuutu invitadu!

XI PARA cayaca invitartu yaʼ. Para chigánnatu tobi de ca 118 Yoo Betel stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu lu guidubi naca guidxilayú. Stale de cani maʼ guyé guniʼcaʼ pabiáʼ bidxagayaacaʼ ni bíʼyacaʼ.

Ti hombrehuiiniʼ ni cayuundanécabe laa Biblia guyé Betel ni nuu Méjicu, xquídxibe, ne nabé bidxagayaabe ora bíʼyabe stale hombre ne gunaa nayecheʼ cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá. Ngue runi gunabadiidxabe: «Xi caquiiñeʼ guneʼ para guneʼ dxiiñaʼ raríʼ». Gúdxicabe laabe: «Ni naquiiñeʼ gúniluʼ primé nga chúʼnisaluʼ. De racá la? galán quixhe íqueluʼ gácaluʼ precursor». Hombrehuiiniʼ que biʼniʼ casi modo gúdxicabe laa ne chupa iza despué guyuube Betel, ne yanna maʼ zinebe gande iza de cayúnibe dxiiñaʼ raqué.

Xii nga Betel

Diidxaʼ Betel ni gucuá lu diidxaʼ hebreu riniʼni «Lidxi Dios» (Gén. 28:19). Dede ndaaniʼ ca Yoo Betel ca racanécabe ca xpinni Cristu ni nuu ndaaniʼ jma de ti gayuaa mil neza binni ridagulisaa stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu lu guidubi naca guidxilayú. Ne ndaaniʼ caadxi de ca Betel ca raca ne riaaziʼ Biblia ne xcaadxi libru ne revista. Ndaaniʼ ca Yoo Betel ca nuu jma de 20,000 hombre ne gunaa cayúnicaʼ dxiiñaʼ, ne de gadxé gadxé guidxi laacabe ne zeedacabe de familia pobre ne ricu, ne laacabe cayúnicabe xhiiñaʼ Jiobá ne cayacanécabe xcaadxi xpinni Cristu sin guiáxacabe. Lugar ca nuu xpinni Cristu ni maʼ ziné stale iza de cayuniné cani jma nahuiiniʼ dxiiñaʼ. Cani nuu Betel ca rucheechecaʼ diidxaʼ despué de gúnicaʼ dxiiñaʼ ne laaca rúnicabe cani sábadu ne domingu ne riécabe ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa nuu gaxha de laani. Laaca riquiiñecabe tiempu stícabe para gúʼndacabe Biblia, gúnicabe xiixa para chúʼcabe nayecheʼ o gúnicabe xiixa cosa para laacabe.

Cani runi dxiiñaʼ Betel ricaacaʼ ti ndaa bueltu guiráʼ beeu para iquiiñecaʼ. Ne laaca nanixe ca guendaró ni rócabe ne maca para gacané ni xcuérpucabe ne nayá ndaaniʼ ca cuartu ra nabézacabe ne galán cani. Ca Yoo Betel ca cadi de luju diʼ cani, sínuque nápacani guiráʼ ni iquiiñeʼ cani nabeza raqué. Ca binni ni riganna Betel cadi ridxagayaasícabe modo nexheʼ chaahuiʼ ca dxiiñaʼ raca ndaaniʼ ni ne modo nayá ni ne ca jardín ni nuu raqué, sínuque laaca ridxagayaacabe pabiáʼ nachaʼhuiʼ ca binni que ne racanésaacabe lu xhiiñacabe. Neca guirácabe nuu xhiiñacabe, peru ribeecabe tiempu para guidxagalúcabe binni galán. Cani nuu Betel ca qué rusisácacaʼ binni pur ni napa ne guirutiʼ tu runi sentir jma risaca que xcaadxi pur dxiiñaʼ ni runi. Guiráʼ ca dxiiñaʼ raca raqué risácacani, casi gusiá binni, guni guendaró, gusiá ca jardín que, gúnicaʼ dxiiñaʼ ra raca libru ne revista o gúnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ oficina. Cani runi dxiiñaʼ Betel (rábicabe laacaʼ betelita) rúnicaʼ dxiiñaʼ tobi si para gacanecaʼ lu dxiiñaʼ ni runi ca testigu stiʼ Jiobá (Col. 3:23).

Gunibiaʼnu chupa chonna de cani runi dxiiñaʼ Betel

Gunibiáʼ chaahuinu chupa chonna de ca binni ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ ca Betel ni nuu ndaaniʼ gadxé gadxé guidxi. Xi bicaa laacabe chigúnicabe dxiiñaʼ Betel yaʼ. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Mario. Dxi guyuunísabe rúnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ ti fábrica de carru ni nuu Alemania ra runi ganarbe stale bidxichi, ne rihuinni zanda gudiicabe sti puestu jma risaca laabe. Qué nindaa de ngue guniʼbe zanda chigúnibe dxiiñaʼ ti semana ndaaniʼ Betel ni nuu xquídxibe, ne bidiicabe laabe gúnibe dxiiñaʼ ra raca libru ne revista. Nagueendaca bidii Mario cuenta gadxé modo runi ca xcompañeru dxiiñaʼ que ca betelita, ngue runi bichabe ti guiʼchiʼ para ganda chuʼbe Betel. Neca stale de ca binnilídxibe ne ca xhamígube qué ñénecaʼ xiñee gudixhe íquebe gúnibe zaqué, nabé nayecheʼ nuu Mario yanna pur cayuni dxiiñaʼ ndaaniʼ Betel ni nuu Alemania.

Stale de cani reeda para guni dxiiñaʼ Betel qué ñuundacaʼ ndaaniʼ ti scuela roʼ para ñápacaʼ xiixa dxiiñaʼ. Casi bizaaca Abel, ti xpinni Cristu ni maʼ ziné quince iza de cayuni dxiiñaʼ ndaaniʼ Betel stiʼ Méjicu. Laabe guniʼbe: «Betel zeeda gaca casi ti scuela para naa. Maʼ biziideʼ iquiiñeʼ ca máquina ni nabé nagana para iquiiñecabe. Nannaʼ ñanda ñuneʼ ganar stale bueltu fuera de Betel ne cani maʼ biziideʼ, peru qué ñuu dxi ñapaʼ ca ndaayaʼ ni napaʼ raríʼ: Gastiʼ cuchiiñaʼ naa lu xquendanabaneʼ, dxaʼ tipa ladxiduáʼ, ne cadi nuaa xizaa ne qué ricá iqueʼ guneʼ xhiiñaʼ jma galán para tideʼ lu sti binni casi runi binni ndaaniʼ guidxilayú riʼ. Para naa la? gástiruʼ sti lugar ra niziideʼ cani nanna riʼ, purtiʼ laacani maʼ gucanécani naa chuaa jma gaxha de Dios ne gapaʼ ti dxiiñaʼ. Qué ñanda niziideʼ guiráʼ ni nannaʼ riʼ nin ndaaniʼ ca scuela roʼ ni jma risaca».

Ora chigánnanu Betel racaneni laanu chuʼnu gaxha de Dios

Ora chiganna binni Betel racaneni laa chuʼ jma gaxha de Dios. Zacá bizaaca Omar, ti hombrehuiiniʼ ni nabeza Méjicu. Jñaabe bisiidiʼ laabe de Dios, peru bisaasibe 17 iza bisaanabe de chebe guendaridagulisaa ne de gucheechebe diidxaʼ. Despué biábabe lu viciu ne bíʼnibe dxiiñaʼ para guni ganarbe jma bueltu. Caadxi iza despué, dxi cayúnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ ti empresa de telecomunicaciones, Omar guyuu lade ti grupu de binni ni guyé Betel ni nuu Méjicu para gusiidicaʼ ximodo runi caadxi máquina dxiiñaʼ. Laabe guniʼbe «Ora bilúxedu dxiiñaʼ yegúnidu que biluíʼcabe laadu guiráʼ cani nuu Betel. Cani biiyaʼ raqué ne modo nachaʼhuiʼ guca ca binni que ne laadu bicaa cani naa guiníʼ iqueʼ modo nabaneʼ, nuaaʼ zitu de Jiobá. Nagueendaca bizulú guyaaʼ ca guendaridagulisaa ne bizulú biindanécabe naa Biblia. Xhoopaʼ beeu despué de guyaaʼ Betel que guyuaanisaʼ. Rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ ora guyaa Betel que gucané ni naa guiníʼ iqueʼ xi naquiiñeʼ guneʼ».

Masahiko ti japonés ni biniisi ndaaniʼ ti familia ni naca testigu stiʼ Jiobá. Laa guníʼ ique modo nabani ca xpinni Cristu que rucueezani laacaʼ de gúnicaʼ ni racaláʼdxicaʼ. Bisaanabe de chebe guendaridagulisaa ne de gucheechebe diidxaʼ purtiʼ nabé bíʼnibe ca dxiiñaʼ rúnicabe ra scuela. Laabe guniʼbe: «Ti dxi gudixhe ique binnilidxeʼ ne xcaadxi Testigu chigánnacaʼ Betel. Gucuá binnilidxeʼ tema chinecaʼ naa ne pur ngue guyaa. Ora guzanécabe laadu raqué nabé galán bineʼ sentir. Ora nuaaniáʼ ca xhamiguaʼ ni qué rié ca guendaridagulisaa qué runeʼ sentir nayecheʼ casi bineʼ sentir ora yeniáʼ ca xpinni Cristu Betel. Bibiguetasiáʼ de raqué gudixhe iqueʼ guibaneʼ casi ti xpinni Cristu, ne gunabaʼ tuuxa guʼndané naa Biblia». Yanna maʼ naca Masahiko precursor ra ridagulisaa.

Ti gunaa Testigu de Francia yendeza Moscú pur xhiiñaʼ. Raqué maʼ qué ñánnabe gastiʼ de xquidxi Jiobá ne bixélebe de Dios. Despué bíʼnibe cosa malu ni cadi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu ne bichaganabe ti hombre ni cadi naca Testigu. Ti dxi yeganna ti gunaa xpinni Cristu de Francia laabe ne guirópacabe guyécabe San Petersburgo, ti guidxi stiʼ Rusia para chigánnacabe Betel ni nuu raqué. Lu ti carta bisiénebe ni bizaaca dxi guyécabe raqué: «Nabé sicarú modo bidxaagalúcabe laadu Betel, ne ngue yendani ndaaniʼ ladxiduáʼ. ¡Tobi si nuu ca binni que! Bineʼ sentir nuu espíritu santu stiʼ Dios raqué. Bidieeʼ cuenta cadi jneza ngue bineʼ bisaana xquidxi Dios. Despué de yeganna Betel que, gunabaʼ Jiobá gacané naa ne bizuluáʼ bisiideʼ guiropaʼ dxaapahuiiniʼ stinneʼ de stiidxaʼ Dios ne stale gana». Neca gucané xcaadxi xpinni Cristu laabe, ra yegánnabe Betel que guluu ni gana laabe. De dxiqué cadi cusaana de guiziidibe jma de Dios.

Ximodo runi sentir cani qué runibiáʼ chaahuiʼ dxiiñaʼ ni runi ca testigu stiʼ Jiobá ora checaʼ Betel yaʼ. Lu iza 1988, dxiqué peʼ nga jma nuu Alberto lu política ne iza queca yegánnabe Betel ni nuu Brasil. Nabé bidxagayaabe modo nayá raqué, modo nexheʼ chaahuiʼ dxiiñaʼ rúnicabe ne qué rucaachicabe ni rúnicabe. Peru ante chebe Betel que guyebe ndaaniʼ ti seminariu ra nabeza xcuñádube ni naca sacerdote ne biiyabe maʼ gadxé Betel que ranuu xcuñádube que, laabe guniʼbe: «Ndaaniʼ seminariu que puru nagaʼchiʼ rúnicabe ca cosa que». Yeganna si Alberto Betel que, guná gusiidicabe laa de Biblia, bisaanabe política ne yanna maʼ nácabe binnigola ndaaniʼ neza binni ridagulisaa stibe.

¡Daganna laadu!

Stale tu laa huayuni stipa naroʼbaʼ para chigánnacaʼ Betel ni nuu xquídxicaʼ. Casi Paulo ne Eugenia gupa xidé bitopalúcabe bueltu tapa iza para gunda bisaacabe saca viaje ni chigúnicabe para chécabe Betel ni nuu Brasil, ne para yendácabe raqué guzá carru que 3,000 kilómetru biaʼsi chupa gubidxa. Ñee guyuuláʼdxicabe raqué la? laacabe guníʼcabe: «Galán bínidu guyuudu. Yanna jma maʼ riénedu xi guiráʼ nga raca ndaaniʼ xquidxi Jiobá. Ora rusiénedu ca binni ni ridúʼndanedu stiidxaʼ Dios ximodo raca dxiiñaʼ Betel la? nuu biaje rinabadiidxacaʼ laadu: “Laatu pue, ñee maʼ huayetu racá la?”. Yanna huaxa maʼ zanda gábidu laacabe maʼ huayuudu».

Ñee nuu Betel stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá xquídxiluʼ o ndaaniʼ ti guidxi gaxha de ra nabézaluʼ la? Pa nuu la? runi invitardu lii chigánnaluʼ ni. Zuuyaluʼ pabiáʼ sicarú modo guidxagalúcabe lii ne zacaaluʼ stale ndaayaʼ stiʼ Dios.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Mario

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Abel

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Alemania

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Japón

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Brasil