Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Nabaneʼ ti tiempu ra nabé caniisi xhiiñaʼ Jiobá

Nabaneʼ ti tiempu ra nabé caniisi xhiiñaʼ Jiobá

Nabaneʼ ti tiempu ra nabé caniisi xhiiñaʼ Jiobá

Harley Harris guníʼ ni bizaaca

Gúpadu guendaridagulisaa de chupa gubidxa stidu 2 stiʼ septiembre iza 1950, ndaaniʼ guidxi Kennett (Misuri, Estados Unidos). Caadxi binni ni nabé cadxiichi guluucaʼ leʼ laadu. Presidente de raqué biseendaʼ ca soldadu ni rapa guidxi que para gapa laadu ne laacaʼ zizacaʼ ndaaniʼ calle que nándacaʼ guiibaʼ sticaʼ ni napa bayoneta. Neca culaa ca binni que diidxaʼ laadu guzadu dede yendadu ra nuu xcárrudu para chuudu Cape Girardeau (Misuri), para gucaadiágadu xcaadxi libana cayaadxaʼ para guiluxe guendaridagulisaa ni cayápadu que. Lugar ca nga guyuaanisaʼ dxi napaʼ 14 iza. Chigüeniaʼ lii ximodo gucaʼ xpinni Jiobá ca dxi nabé nagana que.

DESPUÉ de iza 1930, bixhozebidaʼ ne jñaabidaʼ ne xhono xiiñicaʼ bicaadiágacaʼ caadxi libana ni bidii Rutherford ni guca grabar ne biʼniʼ crecaʼ maʼ bidxélacaʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Bixhozeʼ Bay ne jñaaʼ Mildred Harris, guyuunísacabe lu ti guendaridagulisaa ni guca lu iza 1935 ndaaniʼ guidxi Washington, ne nabé nayecheʼ guyuucabe purtiʼ maʼ nácacabe de «jma binni» ni bieeteʼ lu guendaridagulisaa que (Apo. 7:9, 14).

Naa guleʼ lu iza 1936, ne ti iza despué yendézadu Misisipi, ti lugar ra gastiʼ nin ti testigu stiʼ Jiobá. Ca dxi nabézadu raqué nin ti binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa qué niganna laadu. Rucaʼdu carta Betel ne rucaacaʼ ra nuudu ne riuudu ca guendaridagulisaa roʼ ni raca; ngue si nga modo gunda guninedu ca xpinni Cristu ti tiempu.

Biʼniʼ huantardu ora guzanándacabe laadu

Lu guiropa guendaridinde guca lu guidubi naca Guidxilayú que nabé guzanándacabe ca testigu stiʼ Jiobá purtiʼ qué ninadu ñuudu lu guerra. Binnilidxeʼ yendézacaʼ Mountain Home (Arkansas). Ti dxi canagucheecheniáʼ bixhozeʼ diidxaʼ lu calle, zeeda ti hombre ni nabé cadxiichi guxha laabe ca revista zinebe que ne raqueca bicaaguí cani. Gúdxibe laadu ridxíbidu, ngue runi qué riuudu lu guerra. Dxiqué napaʼ gaayuʼ iza, nabé bidxibeʼ ne biinaʼ. Biiyadxí si bixhozeʼ hombre que ne qué niníʼ nin ti diidxaʼ dede ora bireebe zebe.

Peru laaca guyuu binni nachaʼhuiʼ ni gucané laadu. Ti dxi guluu ti grupu de binni leʼ xcárrudu, ti abogadu de lugar que bidxiña ne gunabadiidxaʼ: «Xi cayaca raríʼ pue». Bicabi ti hombre laabe: «Ca testigu stiʼ Jiobá riʼ qué nacaʼ tíndecaʼ pur xquídxicaʼ». Nagueendaca gudxiʼbaʼ abogadu que lu guiibaʼ ni ruxhaatañeecabe para quíbacabe lu carru que ne bicaa ridxi: «Guyaaʼ lu primé guendaridinde guca lu guidubi naca Guidxilayú ne laaca ziaa lu stobi riʼ. Cadi gúnidu ca binni riʼ gastiʼ. Laacabe qué runinácabe binni». Oraqué bireeche ca binni que ne maʼ qué niniʼcaʼ gastiʼ. ¡Nabé bidiʼdu xquíxepeʼ pur guca ca binni que nachaʼhuiʼ ne laadu! (Hech. 27:3.)

Ca guendaridagulisaa roʼ que biquidxi cani fe stidu

Lu iza 1941 guca ti guendaridagulisaa roʼ ndaaniʼ guidxi San Luis (Misuri) ne nguepeʼ nga ni caquiiñedu. Guyé 115,000 binni, ne guyuunisa 3,903 binni. Rietenalaʼdxeʼ tema stiʼ libana ni bidii Rutherford ni biree lá «ca Xiiñiʼ Rey». Guníʼnebe laadu ca xcuidihuiiniʼ, ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ, ne guiradu bisigáʼdecabe ti libru azul nabé sicarú ni láʼ Hijos. Guendaridagulisaa que biquídxini fe stinneʼ para gunda bidxieeluáʼ ca guendanagana gupaʼ lu sti iza que. Lu iza que bizuluáʼ guyaa scuela primaria ne guleecabe naa ne ca xprimaʼ de ra scuela que purtiʼ qué runi saludardu bandera. Neca zaqué, guiráʼ dxi ribiguétadu ra scuela que para gúʼyadu pa maʼ bichaa modo riníʼ ique ca director que. Guiráʼ siadóʼ ridídidu lu ti layú ra zuhuaa stale yaga roʼ ne nabé nagáʼ para chindadu ra scuela que, para si gudxiguétacabe laadu ralídxidu. Pur guiráʼ ni bizaacadu que, bineʼ sentir zaqué nga modo naquiiñeʼ gusihuinneʼ qué zusaana Reinu stiʼ Dios.

Qué nindaa, ca juez Jma Risaca ni nuu Estados Unidos guniʼcaʼ maʼ cadi naquiiñeʼ guni saludar ca baʼduscuela que bandera. Yanna huaxa maʼ zanda chuudu scuela. Maestru que nabé guca nachaʼhuiʼ ne laadu ne bidiibe lugar guizíʼdidu cani qué nizíʼdidu dxi qué ñuudu scuela ne zaqué bigaandadu xcaadxi baʼduscuela que biaʼ ra zecaʼ, ne ca xcompañérudu laaca gúcacaʼ nachaʼhuiʼ ne laadu.

Rietenalaʼdxeʼ dxi gúpadu guendaridagulisaa roʼ lu iza 1942 ndaaniʼ guidxi Cleveland (Ohio) bidii Nathan H. Knorr ti libana ni láʼ «Guendariuudxi... ñee zandaa ni la?». Ra bisiénebe ni cuzeeteʼ capítulo 17 stiʼ Apocalipsis, guniʼbe guiluxe si guiropa guendaridinde ni cayaca lu guidubi naca guidxilayú que ziuu ti tiempuhuiiniʼ qué zadinde binni, ne nánnacabe zaniisi xhiiñaʼ Jiobá. Cumu nánnacabe zaniisi xhiiñaʼ Jiobá la? bizulú Scuela stiʼ Galaad lu iza 1943. ¡Qué ñuu dxi niníʼ iqueʼ pabiáʼ zacané scuela que naa lu xquendanabaneʼ! Guleza guendaridinde que ne maʼ huaxiéʼ guzanándacabe laadu. Peru dxi maʼ gudindenécabe Corea lu iza 1950 que, sti biaje ca bizulú guzanándacabe ca testigu stiʼ Jiobá, casi bizeeteʼ ra bizulú tema riʼ.

Nabé gucaniáʼ para biniisi xhiiñaʼ Jiobá

Lu iza 1954 binduuxeʼ scuela ne ti beeu despué gucaʼ precursor. Despué de gucaniáʼ ndaaniʼ guidxi Kennett (Misuri), ra guluu ca binni que leʼ laadu lu iza 1950, biʼniʼ invitárcabe naa chaa Betel lu beeu marzo stiʼ iza 1955. Neza binni ridagulisaa ra biseendacabe naa que nápani ti lugar ra rucheechecabe diidxaʼ ni láʼ Times Square, lugar que nabé runibiáʼ binni ni ne nuuni galaa guidxi Nueva York. Cumu zendaʼ de ti guidxi huiiniʼ la? gadxé si guca para naa chindayaʼ ndaaniʼ guidxi que. Neca zaqué, gunda bisaananiáʼ ca binni de Nueva York que ca revista ni ziniáʼ neca nabé nuu xhiiñacaʼ. Para gunda biaananécabe cani, gupa xidé biluéʼ laacabe ti tema stícani ne gunabadiidxaʼ laacabe pa huaníʼ íquecabe de tema que.

Tobi de ca cosa ni jma guyuuladxeʼ Betel nga ora gutiidiʼ Knorr textu siadóʼ (adoración matutina). ¡Guizáʼ sicarú modo rusiénebe ca textu stiʼ Biblia ne modo zanda gúnidu cani lu xquendanabánidu! Laadu, ca hombre ni caʼruʼ guichaganáʼ, guníʼnebe laadu casi xiiñibe, ne gatigá bidiibe conseju laadu para gánnadu ximodo naquiiñeʼ gácadu ne ca baʼdudxaapaʼ ni jma nahuiiniʼ.

Lu iza 1960 gudixhe iqueʼ guichaganaʼyaʼ. Cumu nannaʼ qué ziaanaʼ Betel la? guluaaʼ ti guiʼchiʼ ti beeu ante para gabeʼ laacabe maʼ chiguireeʼ. Últimu dxi para guireeʼ Betel que caʼruʼ gábicabe naa gastiʼ. Cumu nacaʼ ti binni ni nabé natuí la? gucaʼ nadxibalú ne gunabadiidxaʼ de laani. Bicheʼ Robert Wallen bicabi ora gulidxeʼ pur teléfono ne yeguuyabe naa ra cayuneʼ dxiiñaʼ. Gunabadiidxabe naa xi riníʼ iqueʼ pa gacaʼ precursor especial o gacaʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa. Gudxeʼ laabe: «Peru Roberto, deruʼ 24 iza napaʼ ne huaxiéʼ nannaʼ guneʼ ca dxiiñaʼ ca».

Dxi gucaʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa

Gueelaʼ que biiyaʼ nexheʼ ti sobre ndaaniʼ cuartu stinneʼ. Ndaaniʼ ni zeeda chupa guiʼchiʼ ni caquiiñeʼ guchayaʼ, tobi de laacani para precursor especial ne stobi que para binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa. Aque bidxagayaaʼ purtiʼ gúdxicabe naa zacaʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa ni nuu Misuri, ti guidxi ni nuu neza riaaziʼ gubidxa, ne Kansas, ti guidxi ni nuu neza ra rindani gubidxa. Ante guireeʼ Betel, guyaaʼ ti guendaridagulisaa para ca binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa. Maʼ para guiluxe guendaridagulisaa que guníʼ bicheʼ Knorr: «Cadi purtiʼ maʼ nácatu binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa o binnigola ni riganna ca guendaridagulisaa roʼ maʼ guiníʼ íquetu jma nánnatu que ca xpinni Cristu ni nuu ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ca. Nuu de laacabe jma nánnacabe que laatu, peru pur modo nabánicabe qué zanda diʼ gápacabe dxiiñaʼ ni nápatu ca. Zanda guiziiditu stale de laacabe».

¡Dxandíʼ guiráʼ ca diidxaʼ guniʼbe que! Binebiaʼyaʼ caadxi xpinni Cristu ni beeda gaca ejemplu galán para naa, casi Fred Molohan ne xheelaʼ, ne bíʼchibe Charley, de Parsons (Kansas). Biziidicabe de stiidxaʼ Dios despué de iza 1900. Nabé sicarú bineʼ sentir purtiʼ bicaadiagaʼ guiráʼ ni bizaacacabe ne stale de ca cosa que bizaaca cani ante galeʼ. Sti xpinni Cristu ni biziideʼ stale de laa nga John Wristen, ti Testigu ni maʼ huaniisi ne nabé nadxii ca xpinni Cristu de guidxi Joplin (Misuri), ni guca precursor stale iza. Cumu nabé yenanda ca xpinni Cristu que modo gudixhe Jiobá gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi la? gucanécabe naa guneʼ sentir casi ti binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa, neca nahuiineruaʼ.

Lu iza 1962 bichaganaʼyaʼ Cloris Knoche, ti precursora ique rixiñá nabé nayecheʼ, ne despué maʼ ne xheelaʼ yegánnadu ca neza binni ridagulisaa. Ora biaanadu ralidxi ca xpinni Cristu que binibiáʼ chaahuidu laacaʼ. Guluʼdu gana stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ para quixhe íquecaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Ne nguepeʼ nga ni caquiiñeʼ Jay Kosinski ne JoAnn Kresyman, ti hombrehuiiniʼ ne ti dxaapahuiiniʼ ni nuucaʼ ndaaniʼ tobi de ca neza binni ridagulisaa rigánnadu que. Cumu bicheechenedu laacabe diidxaʼ ne gúdxidu laacabe pabiáʼ nayecheʼ riuu binni ora guni xhiiñaʼ Jiobá neca gácani nagana para laa la? guluuni gana laacabe quixhe íquecabe ugaandacabe xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá. JoAnn guca precursora especial ne Jay guyuu Betel. Despué bichaganacaʼ ne maʼ zinecaʼ treinta iza de canagánnacaʼ ca neza binni ridagulisaa.

Gúcadu misioneru

Lu iza 1966, bicheʼ Knorr gunabadiidxaʼ laadu pa ñuuláʼdxidu nigacanedu sti guidxi zitu. Laadu bicábidu laabe: «Nayecheʼ nuudu raríʼ cayúnidu dxiiñaʼ, peru pa caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ sti lugar la? zanda chuudu». Ti semana despué de ngue yendá invitación stidu para chuudu Scuela stiʼ Galaad. Nabé nayecheʼ bineʼ sentir purtiʼ maʼ chiguibiguetaʼ Betel para guicaa cursu que ne guuyaʼ stale de ca xpinni Cristu ni nabé gunnaxhieeʼ ne bineʼ respetar. Ne guca xhamígudu cani yeniáʼ cursu que, ne dede nagasi qué huasaanacaʼ de gúnicaʼ ni na Jiobá.

Biseendacabe naa ne Cloris guidxi Ecuador (Sudamérica), ne Dennis ne Edwina Crist, Ana Rodríguez ne Delia Sánchez. Guendaxheelaʼ Crist guyecaʼ guidxi Quito, capital stiʼ Ecuador. Ana, Delia ne laadu guyuudu Cuenca, guionna guidxi jma naroʼbaʼ ni nuu Ecuador. Biaʼsi chupa provincia rugaanda lugar ra biseendacabe laadu que. Primé neza binni ridagulisaa stiʼ guidxi Cuenca bizuluni ndaaniʼ sala stidu. Cumu xhoopaʼ si ni rucheeche diidxaʼ nga laadu la? guníʼ íquedu ximodo ganda gucheechedu diidxaʼ lugar biseendacabe laadu que.

Ndaaniʼ guidxi Cuenca nabé nuu stale yuʼduʼ, ne dxi runi ca binni de raqué saa stiʼ ca bidóʼ que la? nabé stale binni de guidxi que rireené laacabe calle. Peru ca binni de raqué nápacaʼ stale ni guinabadiidxacaʼ. Casi dxi binebiaʼyaʼ Mario Polo, ti hombre ni biʼniʼ ganar stale carrera de bicicleta, bidxagayaaʼ ora gunabadiidxabe naa: «Tuu nga gunaa dxabaʼ ni ruzeeteʼ libru stiʼ Apocalipsis pue».

Ti gueelaʼ bedaguxhidxináʼ Mario ra puertaʼ stidu purtiʼ nabé nuu xizaa. Xi guca yaʼ. Ti pastor stiʼ ti yuʼduʼ bidii laabe ti guiʼchiʼ ra caníʼcabe mal de ca testigu stiʼ Jiobá. Gudxeʼ laabe guiráʼ binni ni guiníʼcabe mal de laa napa derechu para gusihuinni pa dxandíʼ ni caníʼcabe de laa. Ngue runi sti dxi que gunábabe naa ne pastor que chuudu ralídxibe para gusihuinneʼ pa dxandíʼ ngue cani caniʼbe de laadu que. Naa gudxeʼ laabe guinidu de Trinidad. Ora biʼndaʼ pastor que Juan 1:1, bisiene Mario laabe gadxé nga guiníʼcabe «Dios» ne gadxé nga ora guiníʼcabe «ti dios» lu diidxaʼ griegu. Ne zacagá bizaaca ora bidúʼndadu xcaadxi textu. Casi maca rizaaca, pastor que zeʼ sin nusiene de Trinidad. Ni bizaaca que gucaneni Mario ne xheelaʼ guni crecaʼ dxandíʼ ni rusíʼdidu ne despué maʼ biziidicabe ximodo nga naquiiñeʼ gusiénecabe binni ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Para laadu nabé sicarú nga guidúʼyadu guyuu 33 neza binni ridagulisaa ndaaniʼ guidxi Cuenca, ne biaʼsi 63 neza binni ridagulisaa guyuu ca lugar ra gucuaadu para gucheechedu diidxaʼ: ¡nabé caniisi xhiiñaʼ Jiobá!

Dede Betel biiyaʼ modo caniisi xhiiñaʼ Jiobá

Lu iza 1970 gunábacabe naa ne Al Schullo chuudu Betel stiʼ Guayaquil. Guirópadu bínidu dxiiñaʼ ndaaniʼ ca oficina ni nuu Betel que ne Joe Sekerak gucané laadu chupa chonna gubidxa para guséʼndadu libru ne revista ra nuu 46 neza binni ridagulisaa de guidxi que. Guyuu ti tiempu, laga cayuneʼ dxiiñaʼ Betel, Cloris maʼ canagucheeche diidxaʼ. Laabe maʼ gucanebe 55 binni chúʼnisa, ne cadi guendaridxagayaa chúʼnisa chonna o gaayuʼ de ca binni ruundanebe Biblia lu cada guendaridagulisaa roʼ.

Guzéʼtenu de Lucresia, tobi de ca gunaa ni biindané Cloris stiidxaʼ Dios. Xheelaʼ gunaa riʼ qué riuulaʼdxiʼ guiziidibe de stiidxaʼ Dios. Neca gupa Lucresia guendanagana, peru guyuunisa ne guca precursora regular. Bisiidibe ca xiiñibe de stiidxaʼ Dios, guiropaʼ xiiñibe hombre maʼ nácacaʼ binnigola, tobi de laacabe naca precursor especial, ne ti xiiñibe gunaa naca precursora. Ti baʼdudxaapaʼ xhiágabe bichaganáʼ ti xpinni Cristu nabé nachaʼhuiʼ ne guirópacaʼ laaca nácacaʼ precursor especial. Familia riʼ maʼ bisiidicaʼ stale binni de stiidxaʼ Dios.

Lu iza 1980 nuu 5,000 ni rucheeche diidxaʼ guidxi Ecuador. Ne Betel ra nuudu que maʼ qué rugaandani para guiráʼ binni caquiiñeʼ guni dxiiñaʼ raqué. Ngue runi, ti xpinni Cristu gudxi laadu napa jma de 32 hectária layú fuera de guidxi Guayaquil. Lu iza 1984 bizulú bicuidu ti Betel nacubi ne ti Yoo ra raca Guendaridagulisaa roʼ, ne bizulú biquiiñecani lu iza 1987.

Guyuu jma binni gucané guiniisi xhiiñaʼ Dios

Para laadu galán ngue guidúʼyadu ra zidiʼdiʼ iza stale de cani rucheeche diidxaʼ ne ca precursor de xcaadxi guidxi gueedacaʼ Ecuador para gacanecaʼ lu xhiiñaʼ Reinu. Ti hombre ni guca ti ejemplu galán para naa nga Andy Kidd, ti maestru jubiladu de guidxi Canadá, laabe yendabe Ecuador lu iza 1985 dxi nápabe 70 iza ne bíʼnibe xhiiñaʼ Jiobá dede dxi gútibe lu iza 2008 dxi nápabe 93 iza. Dxi biiyaʼ laabe primé ra biseendacabe laabe gucheechebe diidxaʼ que laasibe nácabe binnigola stiʼ ti neza binni ridagulisaa nahuiiniʼ. Raqué biiyaʼ neca nagana guca para laabe guiniʼbe diidxastiá, bidiibe ti libana ne bitiidibe tema ni chiguiuundaʼ lu revista Torre stiʼ ni rapa. Laaca bitiidibe Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ ne stale de ca tema ni gudiʼdiʼ lu Guendaridagulisaa stiʼ Dxiiñaʼ Stinu. Nabé nagueenda zidale xpinni Cristu ndaaniʼ guiropaʼ neza binni ridagulisaa nuu lugar que, nápacani biaʼ chupa gayuaa ni rucheeche diidxaʼ ne stale de ca binnigola que de lugar que laacaʼ.

Sti xpinni Cristu ni láʼ Ernesto Díaz, ni bedané binnilidxi de Estados Unidos, guníʼ ca diidxaʼ riʼ dxi maʼ napa xhono beeu Ecuador: «Guionnaʼ xiiñidu maʼ biziidicaʼ diidxaʼ riníʼcabe raríʼ ne guizáʼ maʼ nánnacaʼ gusiidicaʼ. Neca maʼ napaʼ ca xiiñeʼ la? gunda bigaandaʼ ti cosa ni gudixhe iqueʼ, ruluíʼ ndaʼ qué ñanda nugaandaʼ ni tiempu riʼ, laani nga guneniáʼ binnilidxeʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá casi precursor. Guiradu ridúʼndanedu veinticinco binni Biblia. Ne guiráʼ nga maʼ gucané laadu chúʼnedu binnilídxidu tobi si ne chuʼdu jma gaxha de Jiobá». ¡Nabé rusisácadu ca xpinni Cristu ni maʼ bizeeteʼ riʼ!

Lu iza 1994 biroobaʼ Betel chupa de biaʼ guyuuni que. Lu iza 2005 maʼ gúcadu 50,000 ni rucheeche diidxaʼ ne gupa xidé bisiroobadu Betel ra nuudu que sti biaje ne laaca bisiroobadu Yoo ra raca Guendaridagulisaa roʼ stidu ne bicuidu sti yoo ra cueza ca betelita ne caadxi oficina ra guibiʼxhiʼ diidxaʼ. Ca yoo ni nacubi biluxe riʼ bizulú biquiiñecani 31 stiʼ octubre iza 2009.

Dxi guleecabe naa de ra scuela lu iza 1942, nuu 60,000 Testigu ndaaniʼ guidxi Estados Unidos. Yanna maʼ nuu jma de ti millón Testigu raqué. Dxi yendadu Ecuador lu iza 1966, nuu 1,400 ni rucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi que; yanna maʼ nuu 68,000. Nánnadu zaniisiruʼ xhiiñaʼ Jiobá, purtiʼ cayuundanécabe 120,000 binni Biblia ne 232,000 binni guyecaʼ ra bietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Cristu lu iza 2009. Qué ñuu dxi niníʼ íquedu pa niguu Jiobá ndaayaʼ xquidxi casi cayuni ni yanna riʼ. Guizáʼ sicarú nga guibáninu ca dxi ne ca lugar ra nabé caniisi xhiiñaʼ Jiobá. a

[Cani cá ñee yaza]

a Harley Harris guti dxi cucaacabe tema riʼ ne dede dxi gútibe qué nusaana de ñúnibe ni na Jiobá.

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]

Gúpadu guendaridagulisaa roʼ ti lugar ra gastiʼ yoo (1981) ne laca lugar ca gurí Yoo ra raca Guendaridagulisaa roʼ de Guayaquil (2009)