Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Rusisaca ca xpinni Cristu Dios ora nuucaʼ tobi si

Rusisaca ca xpinni Cristu Dios ora nuucaʼ tobi si

Rusisaca ca xpinni Cristu Dios ora nuucaʼ tobi si

«Ma biʼni Espíritu Santu laatu tobi si. Nga runi cadi chuʼ dinde tu.» (EFE. 4:3)

1. Ximodo bisisaca neza binni ridagulisaa de Éfeso ni guyuu lu primé siglu que Dios.

 LU PRIMÉ siglu que nabé bisisaca neza binni ridagulisaa ni guyuu Éfeso Dios pur modo guyuucaʼ tobi si. Lugar que nabé guyuu negocio ra biʼniʼ ganar binni stale bueltu, ne nuu de ca xpinni Cristu ni guleza raqué gúpacaʼ bidxichi dede gúpacaʼ esclavu, peru laaca guyuu xpinni Cristu ni guca esclavu ne zándaca nabé pobre gúcacaʼ (Efe. 6:5, 9). Ne nuu de ca xpinni Cristu que nácacaʼ judíu ni biziidiʼ de stiidxaʼ Dios lu chonna beeu bisiidiʼ Pablu ndaaniʼ sinagoga sticaʼ, ne xcaadxi de laacabe cadi naca judíu ni biʼniʼ adorarcaʼ Ártemis ne bíʼnicaʼ magia (Hech. 19:8, 19, 26). Rihuinni dxíchica gucané religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ que ca binni de gadxé gadxé guidxi que chuʼcaʼ tobi si. Ne Pablu peʼ guníʼ rusisaca ca xpinni Cristu Jiobá ora chuʼcaʼ tobi si, ngue runi bicaabe ca diidxaʼ riʼ: «Qué chuʼ dxi guiaana dxí binni de usisaca laabe pur enda nandxóʼ stibe» (Efe. 3:21).

2. Xiñee naquiiñeʼ gapa ca xpinni Cristu de Éfeso laacaʼ para cadi gusaana de chuʼcaʼ tobi si.

2 Peru naquiiñeʼ gapa ca xpinni Cristu de Éfeso laacaʼ para cadi gusaana de chuʼcaʼ tobi si. Pablu maca gudixhená ca binnigola ni nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa que ne ca diidxaʼ riʼ: «Ne dede lade ca tu ziuu tu guiasa usiguii ca xcaadxi para chi nanda laacaʼ» (Hech. 20:30). Ne nuu de ca xpinni Cristu que guyuudindenérucaʼ xcaadxi xpinni Cristu, ne casi na Pablu cayúnicaʼ ni na «espíritu ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ ladxidóʼ cani qué ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios» (Efe. 2:2, NM; 4:22).

Ti carta ni cusihuinni naquiiñeʼ chuʼ ca xpinni Cristu tobi si

3, 4. Ximodo cusihuinni carta ni gucuá ra nuu ca binni de Éfeso risaca nga chuʼ binni tobi si.

3 Pablu bidii cuenta naquiiñeʼ gacanesaa ca xpinni Cristu para ganda gúnicaʼ dxiiñaʼ tobi si. Gucané espíritu santu Pablu para bicaa ti carta ra nuu ca xpinni Cristu de Éfeso ni caníʼ risaca nga chuʼcaʼ tobi si. Luni bicaabe cani gudixhe ique Dios guni ne tobi de laani nga «gaca Cristu xaíque sti irá xixé [cosa]» (Efe. 1:10). Laaca guniʼbe zeeda gaca ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu casi guié ni riquiiñeʼ ra cabí ti yoo ne guniʼbe: «Cabí chaahui ni, cayaʼta chaahui ca guie stini, ne carooba ni, dede idxiña dxi gaca ni ti yuʼdu roʼ ni maca ulee chu be para Dios» (Efe. 2:20, 21). Ne laaca bisihuínnibe xii nga racané ca xpinni Cristu de xcaadxi guidxi para chuʼcaʼ tobi si né ca judíu ne bisietenaláʼdxibe laacaʼ Jiobá nga bidii guendanabani guiracaʼ, «laa nga Bixhoze Jesucristu Señor stinu. Ne de laabe za irá xixé, cásica cani nuu ibáʼ zaqueca cani nuu ndaani guidxilayú» (Efe. 3:5, 6, 14, 15).

4 Ora guidúʼndanu capítulo 4 stiʼ Efesios, zadúʼyanu xiñee naquiiñeʼ gúninu stipa para chuʼnu tobi si, ximodo racané Jiobá laanu para gúninu ni ne xi zacané laanu para cadi gusaana de chuʼnu tobi si. Para guiene chaahuiluʼ ni zeeda lu tema riʼ la? galán gúʼndaluʼ primeru guidubi naca capítulo 4 stiʼ Efesios.

Xiñee riquiiñeʼ gúninu stipa para cadi gusaana de chuʼnu tobi si

5. Xiñee randa riuu ca ángel ca tobi si para gúnicaʼ ni na Jiobá, peru xiñee jma nagana raca para laanu gúninu zacá.

5 Pablu gunabaʼ ca xpinni Cristu de Éfeso gúnicaʼ stipa pur chinándacaʼ ni na ca diidxaʼ riʼ: «Ma biʼni Espíritu Santu laatu tobi si. Nga runi cadi chuʼ dinde tu» (Efe. 4:3). Ni zacané laanu guiene chaahuinu xiñee naquiiñeʼ gúninu stipa pur chuʼnu tobi si nga guchaaganu laanu ne ca ángel ni qué rusaana de gúnicaʼ ni na Jiobá. Cumu qué zadxélanu chupa binni tobi si modo laacaʼ lu Guidxilayú riʼ la? nga runi zanda guiníʼ íquenu laaca gadxé nga guiráʼ ca ángel ni nuu guibáʼ (Dan. 7:10). Peru guirácabe tobi si nuucabe cayúnicabe ni na Jiobá. Xiñee yaʼ. Purtiʼ rucaadiágacabe stiidxabe ne rúnicabe ni nabe (biindaʼ Salmo 103:20, 21). Peru laanu jma raca nagana para laanu chuʼnu tobi si, purtiʼ neca nápanu stale guenda casi nápacabe la? nabé rucheʼnu.

6. Xi guenda zanda gacané laanu guninenu ca xpinni Cristu dxiiñaʼ nayecheʼ neca qué riuuláʼdxinu modo laacaʼ.

6 Cumu binni ruchee laanu la? zanda gápanu guendanagana ora guninenu sti binni dxiiñaʼ juntu. Guzéʼtenu ti ejemplu, xi zándaca guizaaca pa ti xpinni Cristu qué ridxiichi nagueenda peru nabé maʼ huadxí rindá paxaraa, ne guninebe sti xpinni Cristu xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa peru laa rindá tempranu ne nagueenda ridxiichi yaʼ. Zándaca cada tobi de laacabe guʼyaʼ paraa cuchee stobi que ne cadi guʼyaʼ paraa cuchee. Xi naquiiñeʼ guni guirópacabe para gúnicabe dxiiñaʼ tobi si yaʼ. Gúnicabe stipa pur gápacabe ca guenda ni guníʼ Pablu. Ora guidúʼndanu ca conseju bidiibe ca galán guiníʼ íquenu ximodo zanda gacanécani ca xpinni Cristu ni bizéʼtenu ca ti ganda chuʼcaʼ tobi si ne de racá guiníʼ íquenu ximodo zanda gacanécani laanu. Sicaríʼ bicaa apóstol ca: «Rinaba laatu sa tu jneza. Cadi udxiiba tu laca laatu, sínuque lagaca nadóʼ, ne cadi casi ze tu idxiichi né tu stobi. Lagacané saa ti ihuinni nadxii saa tu. Ma biʼni Espíritu Santu laatu tobi si. Nga runi cadi chuʼ dinde tu, ti cadi ilaa saa tu» (Efe. 4:1-3).

7. Xiñee risaca nga guizíʼdinu gúninu dxiiñaʼ ne xcaadxi xpinni Cristu neca rucheʼnu.

7 Naquiiñeʼ guizíʼdinu guninenu ca xpinni Cristu xhiiñaʼ Jiobá tobi si neca rucheʼnu, purtiʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa si nga zanda guidxélanu cani dxandíʼ xpinni Cristu. «Ti cuerpu si napa Cristu, ne nga nga ca xpinni, ne tobi si Espíritu nuu, ne laca tobi si ni chi udii Dios irá nu. Tobi si Señor nuu, ne tobi si ni runi cre nu, ne tobi si xi pur riuu nisa irá binni. Laca tobi si Dios nuu, ne laa nga Bixhoze irá nu.» (Efe. 4:4-6.) Pa qué chuʼnu ndaaniʼ xquidxi Jiobá la? qué zanda diʼ guicaanu espíritu stibe nin ndaayaʼ stibe. Nga runi, neca qué riuuláʼdxinu modo stiʼ ti xpinni Cristu, qué zanda diʼ chuunu sti lugar. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ndaaniʼ xquidxi si Dios nga zanda gucaadiáganu diidxaʼ ni zudii laanu guendanabani ni qué zaluxe (Juan 6:68).

Guyuu ca xpinni Cristu tobi si ra «bidii be gracia binni para guni xhiiña be»

8. Xi riquiiñeʼ Cristu para gacané laanu gudxíʼlunu ca cosa ni zanda gucueeza laanu de chuʼnu tobi si.

8 Xi biʼniʼ Jesús para gunda gucané Jesús ca xpinni para chuʼcaʼ tobi si yaʼ. Pablu guníʼ: «Bidii be gracia binni para guni xhiiña be» ndaaniʼ neza binni ridagulisaa. Ne ca diidxaʼ ca guniʼbe ti cosa ni nabé raca lade ca binni ni gudinde dxiqué. Ora guibiguétacabe de ra yetíndecabe ne guni ganárcabe la? nuu biaje redanécabe binni casi esclavu para gacané xheelacabe lu ca dxiiñaʼ ni raca ralídxicabe (Sal. 68:1, 12, 18). Zacaca nga biʼniʼ Jesús ora gudixhedxí guiráʼ ni nuu ndaaniʼ guidxilayú, gucuaabe stale binni casi esclavu ni cayuni ni nabe de guidubi ladxidóʼ (biindaʼ Efesios 4:7, 8). Xi dxiiñaʼ ndiʼ maʼ bidiibe ca esclavu riʼ yaʼ. Pablu guníʼ: «Gudixhe be caadxi xpinni be para gaca apóstol, ne xcaadxi para güi né binni ni uluíʼ Dios laa, ne xcaadxi para sa né stiidxa Cristu, gabi binni ximodo ilá, ne xcaadxi para gaca pastor, ne xcaadxi para gaca maistru. Bidii be dxiiña que laaca para acané ca ca xcaadxi hermanu iziidi guni xhiiña Dios, ti uzuhuaa chaahui irá xixé xpinni be. Ne zuni cabe dxiiña que, dede ora ma gaca nu tobi si lu ni runi cre nu» (Efe. 4:11-13).

9. 1) Ximodo racané ca binni ni gucuaa «gracia» ca laanu para chuʼnu tobi si. 2) Xiñee guiranu naquiiñeʼ gacanenu para chuʼ ca binni ridagulisaa tobi si.

9 Ca binni ni bidiibe «gracia» para guni xhiiñabe nga ca binnigola ni ruuyaʼ chuʼ ca neza binni ridagulisaa tobi si. Guzéʼtenu ti ejemplu, xi zanda guni ti binnigola pa guʼyaʼ chupa xpinni Cristu nabé ridíndecaʼ purtiʼ racalaʼdxiʼ tobi tiidiʼ lu stobi yaʼ. Naquiiñeʼ gudiibe conseju laacaʼ ora maʼ nuucaʼ stúbicaʼ. Ora gacanebe laacaʼ «ne diidxa nadóʼ» para guchaacaʼ modo laacaʼ zacanebe chuʼ neza binni ridagulisaa tobi si (Gál. 5:26–6:1). Ca binni ni bidii Jesús «gracia» laacaʼ zeeda gácacaʼ casi maestru, purtiʼ rusiidicaʼ laanu para iguidxi fe stinu lu cani rizíʼdinu de Biblia. Zacá racanécabe chuʼ ca xpinni Cristu tobi si ne guzuhuaa dxiichicaʼ lu stiidxaʼ Dios. Pablu bizeeteʼ rúnicabe dxiiñaʼ para gacanécabe laanu cadi chinándanu «intiica nacubi ni canausiidi binni, casi runi xcuidi, ti dxi rarí, sti dxi raricaʼ. Qué zinanda nu ni riguixhe binni nexhená para cuee chu laanu de ni jneza» (Efe. 4:13, 14). Peru guiranu naquiiñeʼ gacanenu para chuʼ ca xpinni Cristu tobi si, cásica guiráʼ ni nápanu lu xcuérpunu ca rúnicani dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ guni cada tobi de laacani para ganda chuʼ cani galán (biindaʼ Efesios 4:15, 16).

Gápanu xcaadxi guenda

10. Ximodo zanda gucaa ca cosa dxabaʼ ca laanu cadi chuʼnu tobi si.

10 Lu ca versículo stiʼ capítulo 4 ni zeeda lu Efesios ni maʼ bidúʼndanu ca, guníʼ Pablu caquiiñeʼ gannaxhiisaa binni para chuʼ tobi si ne zacá guiniisi lu stiidxaʼ Dios. Guidúʼyanu ximodo naquiiñeʼ gaca xpiaʼ ca binni ni nadxiisaa. Cadi naquiiñeʼ chúʼnenu ni cadi xheelanu ne cadi gúninu cosa dxabaʼ casi runi binni sin guituilú. Apóstol ca gúdxibe ca xpinni Cristu que ca diidxaʼ riʼ: «Ma cadi ibani tu casi nabani cani qué runibiáʼ Dios». Ca binni de dxiqué «qué rituí lú ca guni ca intiica ni na ique caʼ, ne irá ni nadxabaʼ» (Efe. 4:17-19). Yanna laaca nabézanu lade binni ni runi cosa dxabaʼ ne nga zándaca gucaani laanu maʼ cadi chuʼnu tobi si. Ni jma rieeteʼ lu ca chiste, ca canción ne ca película ca nga chuʼné binni ni cadi xheelaʼ. Ne stale binni runi ca cosa ni maʼ guninu ca, nuu biaje rúnicabe ni nagaʼchiʼ ne nuu biaje rúnicabe nezalú binni. Peru cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu, pa gusihuínninu riuuláʼdxinu sti binni neca qué gápanu gana guichagananu laa, zanda guxheleʼ nga laanu de Jiobá ne de xquidxi. Xiñee yaʼ. Purtiʼ pa gúninu zacá, jma nagueenda zaca para laanu chúʼnenu ni cadi xheelanu. Ne pa ti binni ni maʼ bichaganáʼ nga cusihuinni riuulaʼdxiʼ sti binni la? zanda gucaa nga laa chuʼné binni que ne dede gaca divorciar de xheelaʼ ne guniná xheelaʼ ne ca xiiñiʼ, ne pur nga maʼ cadi chuʼné ca baʼduhuiiniʼ ca bixhózecaʼ o jñaacaʼ tobi si. Dxandíʼ, ca cosa dxabaʼ ca qué racanécani binni chuʼcaʼ tobi si. Cadi guendaridxagayaa nga guníʼ Pablu: «Peru laatu la? cadi nga di nga biziidi tu ra biziidi tu stiidxa Cristu» (Efe. 4:20, 21).

11. Xi rinabaʼ Biblia laanu guchaʼnu lu xquendanabáninu.

11 Pablu laaca guníʼ naquiiñeʼ gusaananu de guiníʼ íquenu ca cosa ni zándaca guxheleʼ ca xpinni Cristu ne lugar de gúninu nga quixhe íquenu gúninu xiixa ni gacané chuʼ ca xpinni Cristu tobi si. Pablu bicaa: «Ma cadi ucaa ique tu ni ucuá ique tu chiqué, purti udxite si ni laatu biʼni tu ni cadi jneza. Ma naquiiñe usihuinni tu ma nacubi tu dede ndaani ladxidóʼ to ne idubi xquenda biaani tu. Naquiiñe ibani tu modo naguixhe Dios ne usihuinni tu dxandí ma adxé laatu yanna, purti ma nayá xpida tu ne runi tu ni jneza» (Efe. 4:22-24). Yanna, xi zanda gúninu para gusihuínninu maʼ nacubi xquendabiaaninu yaʼ. Guiníʼ íquenu galán nga cani maʼ bizíʼdinu de Biblia ne ca ejemplu stiʼ ca xpinni Cristu ni maʼ xadxí nuu ndaaniʼ xquidxi Dios. Pa gúninu ni bizéʼtenu ca la? zanda gusihuínninu dxandíʼ maʼ gadxé laanu de binni ne nabáninu «modo naguixhe Dios».

Guchaʼnu modo guininu

12. Ximodo riuʼnu tobi si ora rininu ni dxandíʼ, ne xiñee nagana raca para stale binni gusaana de gusiguii.

12 Para cadi chuʼdindenenu binnilídxinu ne ca binni ridagulisaa la? cadi naquiiñeʼ gusaananu de guininu ni dxandíʼ. Pa qué gusiguiinu ne gúninu ne diidxaʼ nadóʼ la? zacaneni chúʼnenu binni tobi si (Juan 15:15). Peru xi zanda guizaaca pa gudiʼnu cuenta cusiguii tuuxa binni ni nabé ridxaaganu laanu yaʼ. Zándaca maʼ qué zuni crenu laabe. Nga runi, jneza nga ca diidxaʼ ni bicaa Pablu riʼ: «Ora güi tu diidxa lainíʼ ni dxandíʼ, purti irá nu ma naca né nu Cristu tobi si» (Efe. 4:25). Nuu tu raca nagana para laa gusaana de gusiguii purtiʼ maʼ xadxí de rúnini ne dede nahuiinicaʼ rusiguiicaʼ. Peru Jiobá rusisaca stipa ni rúnicabe para guchaacabe ne zacané laacabe.

13. Xi naquiiñeʼ gúninu para gusaananu de guininu diidxaʼ ni guniná sti binni.

13 Jiobá racalaʼdxiʼ chuʼ ca xpinni tobi si ne guni respetarsaacaʼ cásica ndaaniʼ neza binni ridagulisaa zaqueca ndaaniʼ familia sticaʼ, nga runi rábibe laanu xi cadi naquiiñeʼ gúninu ora guinínenu laacabe: «Cadi iníʼ tu diidxa ni guniná stobi [...]. Lausaana de aca nanalaʼdxi tu binni, ne de idxiichi né tu laacaʼ, ne de chuʼ tu xiana, ne de guni char tu tuuxa o cuʼ dí tu laa. Lausaana de uyubi tu izaaca stobi xiixa» (Efe. 4:29, 31). Para gucueezanu laanu de guininu diidxaʼ ni guniná binni, naquiiñeʼ guni respetarnu laacaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu. Pa ti hombre maʼ biaa gabi xheelaʼ xiixa diidxaʼ ni guniná gunaa ca la? naquiiñeʼ gúnibe stipa pur gusaana de gábibe laa ca diidxaʼ ca, jmaruʼ si ora guiziidibe pabiáʼ rusisaca Jiobá ca gunaa ca. Dxandíʼ, rusisácabe ca gunaa ca, ngue runi gulibe stale de laacaʼ para guni mandárnecaʼ Cristu guibáʼ (Gál. 3:28; 1 Ped. 3:7). Ngaca nga ni naquiiñeʼ guni ti gunaa ni maʼ biaa gucaa ridxi xheelaʼ, naquiiñeʼ guicá ique guchaa modo laa ora guʼyaʼ xi bicabi Jesús binni ni bilaa diidxaʼ laabe (1 Ped. 2:21-23).

14. Xiñee naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu para cadi guidxiichi xhaatanu.

14 Ora tindeneluʼ sti binni zándaca gucaani lii guidxiichiluʼ. Ne pa qué ganda gucueezaluʼ lii ora maʼ cadxiichiluʼ, zanda guxheleʼ ni lii de ca binni ni jma ridxaagaluʼ. Zeeda gácani casi ti gui ni rizá nagueenda ne runduuxeʼ guiráʼ ra tiidiʼ (Pro. 29:22). Neca nápanu razón para guidxiichinu, naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu para cadi guininu diidxaʼ ni guniná ti binni ni nadxiinu. Laanu, ca xpinni Cristu, naquiiñeʼ gutiidiláʼdxinu stonda cani gucheené laanu de guidubi ladxidoʼno, cadi guidaʼnu xiana ne cadi gábinu laacabe gatigá ni bíʼnicabe laanu ante (Sal. 37:8; 103:8, 9; Pro. 17:9). Pablu bidii conseju riʼ ca binni de Éfeso: «Ne pa idxiichi tu la? cadi udii tu lugar guiaazi gubidxa cadxiichi ru tu, sínuque lauyubi tidi ni nagueenda. Pacaa zuchee tu. Cadi udii tu lugar aca xcustu binidxabaʼ» (Efe. 4:26, 27). Pa qué gucueeza ti xpinni Cristu xiana stiʼ la? zudii lugar gutinde Binidxabaʼ ca binni ridagulisaa.

15. Xi zazaaca ora guicaanu xiixa cosa ni cadi stinu.

15 Sti cosa ni zacané ca binni ridagulisaa chuʼcaʼ tobi si nga guni respetarcaʼ ca cosa stiʼ sti binni. Nga runi Pablu guníʼ xcaadxi diidxaʼ riʼ: «Ni uca gubaana la? ma cadi cuanaʼ» (Efe. 4:28). Ca xpinni Jiobá nánnacaʼ qué zabaʼnasaacaʼ sticaʼ. Peru pa ti xpinni Cristu guicaa ti cosa ni cadi stiʼ la? zucaa nga laabe maʼ cadi chúʼnebe xpinni Cristu ni guláʼnabe stiʼ ca tobi si.

Nuunu tobi si purtiʼ nadxiinu Dios

16. Ximodo zanda gacanenu chuʼ neza binni ridagulisaa tobi si pur ca diidxaʼ ni guininu.

16 Casi maʼ bidúʼyanu ca, laanu ca xpinni Cristu nuunu tobi si purtiʼ nadxiinu Jiobá, ne nga rucaa laanu gannaxhiisaanu. Cumu de guidubi ladxidoʼno nga rudiʼnu xquíxepeʼ Dios pur nachaʼhuiʼ ne laanu la? racaláʼdxinu gúninu stipa pur chinándanu conseju riʼ: «Lainíʼ diidxa jneza ni zanda acané stobi uzuhuaa chaahuiʼ, ne ni acané tutiica guna diaga ni iníʼ tu. [...] Lagaca nachaʼhui ne stobi, ne lailaselaʼdxi saa. Laguni perdonar saa casi bini perdonar Dios laatu ra guca né tu Cristu tobi si» (Efe. 4:29, 32). Jiobá rilaselaʼdxiʼ laanu ne rutiidilaʼdxiʼ stóndanu purtiʼ nánnabe binni ruchee laanu. Ñee cadi naquiiñeʼ gúninu zacaca ne sti binni la?

17. Xi razón nabé risaca nápanu para gacanenu chuʼ ca xpinni Cristu tobi si.

17 Rusisaca ca xpinni Cristu Jiobá ora nuucaʼ tobi si. Espíritu santu ca racaneni chúʼnenu ca xpinni Cristu tobi si de stale modo. Ne qué racaláʼdxinu gusaananu de gúninu ni na espíritu santu, Pablu guníʼ: «Cadi guniná tu Espíritu sti Dios» (Efe. 4:30). Nabé risaca nga chúʼnenu ca xpinni Cristu tobi si, ne zeeda gácani casi ti tesoro, nga runi naquiiñeʼ gápanu ni. Cadi rusiéchesini laanu, sínuque rusisácani Jiobá. Nga runi, guibáninu casi na ca diidxaʼ riʼ: «Ma xiiñi Dios laatu ne nadxii laatu. Yanna laucaalaʼdxi gaca tu casi laa» (Efe. 5:1, 2).

Xi nicábinu

• Xi guenda nga racané laanu chuʼnu tobi si.

• Ximodo naquiiñeʼ gaca xpiaʼnu para gacanenu chuʼ neza binni ridagulisaa tobi si.

• Ximodo naquiiñeʼ guininu para gacanésaanu.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 17]

Binni de gadxé gadxé guidxi nuucaʼ tobi si

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Ñee rudiʼnu cuenta pabiáʼ malu nga gusihuínninu riuuláʼdxinu tuuxa neca qué gápanu gana guichagananu laa la?