Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Primeru guyúbinu «ni jneza ni rinabaʼ Dios»

Primeru guyúbinu «ni jneza ni rinabaʼ Dios»

Primeru guyúbinu «ni jneza ni rinabaʼ Dios»

«Cadi gusaanatu de guyúbitu primeru reinu stiʼ Dios ne gúnitu ni jneza ni rinabaʼ Dios laatu.» (MAT. 6:33, NM)

1, 2. Ximodo nga rúninu ni jneza ni rinabaʼ Dios laanu, ne xi rusihuinni modo rúnibe ca.

 «CADI gusaanatu de guyúbitu primeru reinu.» (Mat. 6:33NM.) Ca testigu stiʼ Jiobá runibiáʼ chaahuicaʼ conseju ni bidii Jesús lu libana ni bidii lu dani que. Ne guiráʼ ora rúninu stipa pur gusihuínninu nadxiinu Reinu stiʼ Dios ne qué rusaananu de gúninu ni nani. Yanna guietenaláʼdxinu cadi racá diʼ biluxe Jesús conseju ca, sínuque laaca guluube gana laanu «gúni[n]u ni jneza ni rinabaʼ Dios» laanu. Lu tema riʼ zadúʼyanu ximodo nga cadi gusaana de gúninu ni jneza ni rinabaʼ Dios laanu.

2 Cumu Jiobá nga bizáʼ guiráʼ cosa la? nápabe derechu guiniʼbe xii nga ni jneza ne xii nga ni cadi jneza (Apo. 4:11). Yanna, ora rinabaʼ Dios laanu gúninu ni jneza la? cadi caníʼ diʼ nga gudíxhebe jma ley ni nagana para chinándanu o ñúnibe ti lista ra cá ximódopeʼ naquiiñeʼ gúninu cada cosa. Lugar de nga rusihuínnicani ximódopeʼ nga ca guenda stibe. Zacá ni, ni jneza rinabaʼ Dios laanu ca nga stobi de ca guenda ni jma risaca nápabe, casi guendarannaxhii, guendanuuxpiaaniʼ ne poder. Nga runi, ora gúninu ni jneza canabaʼ Dios laanu, laaca cayúninu ni nabe ne cayacanenu para gaca ni naguixhe íquebe. Ne laaca ribézabe gúninu ni nabe.

3. 1) Ximodo nga ruyúbinu primeru ni jneza rinabaʼ Dios laanu. 2) Xi riguu gana laanu guni respetarnu ca ley stiʼ Jiobá.

3 Ximodo nga ruyúbinu primeru ni jneza rinabaʼ Dios laanu yaʼ. Ora gúninu ni na Jiobá para ganda chuulaʼdxiʼ ni cayúninu. Ne ora gúninu stipa pur guibáninu casi modo na ca ley stibe ne gusisácanu cani rusisácabe lugar de gúninu cani rábinu jneza (biindaʼ Romanos 12:2). Ra guibáninu modo nabe ca ziuʼnu jma gaxha de laabe. Ne rúninu ni na ca ley stibe purtiʼ nadxiinu laabe ne cadi pur ridxíbinu guni castigarbe laanu. Ne pur nadxiinu laabe ca rúninu stipa pur gusiéchenu laabe ora chinándanu ca conseju stibe ne cadi cani rábinu. Nánnanu jneza nga ni nabe gúninu, purtiʼ para nga nga bizaʼbe laanu. Cásica Jesús, Rey stiʼ Reinu stiʼ Dios, naquiiñeʼ chuuláʼdxinu gúninu ni jneza (Heb. 1:8, 9).

4. Xiñee nabé risaca nga guyúbinu gúninu primeru ni jneza rinabaʼ Dios laanu.

4 Xiñee nabé risaca nga guyúbinu gúninu ni jneza ni rinabaʼ Jiobá laanu yaʼ. Guiníʼ íquenu guendanagana ni bidxaagalú Adán ne Eva ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén que. Laacabe napa xidé cuícabe xi gúnicabe ne gusihuínnicabe pa napa Jiobá derechu de quixhe ley ni naquiiñeʼ chinándacabe (Gén. 2:17; 3:5). Peru laacabe qué nibícabe ni jneza ne pur ngue bidxaagalúcabe stale guendananá ne rati guiráʼ cani za de laacabe (Rom. 5:12). Peru Stiidxaʼ Dios rabi laanu ca diidxaʼ riʼ: «Ni guyubi guni ni jneza ne gaca nachaʼhuiʼ zadxela guendanabani, guendaruni jneza ne guendarisaca» (Pro. 21:21). Nga runi, pa guyúbinu gúninu primeru ni jneza rinabaʼ Dios laanu la? zaca xhamígunu laabe ne zanda gulabe laanu (Rom. 3:23, 24).

Zucheʼnu pa guiníʼ íquenu jma jneza ni rúninu

5. Xi cadi naquiiñeʼ gúninu para cadi gucheʼnu.

5 Lu carta bicaa apóstol Pablu ra nuu ca xpinni Cristu de Roma guniʼbe xii nga ni cadi naquiiñeʼ guni cani cuyubi guni primeru ni jneza rinabaʼ Dios. Laabe guniʼbe ca diidxaʼ riʼ de ca judíu bibani tiempu stibe: «Ruuya dxandí rucaa ique cabe guni cabe ni na Dios, peru cuchee cabe modo na cabe guni cabe ni. Purti qué riene cabe ximodo na Dios uxhá stonda binni, lágala ruyubi cabe ixá stonda cabe modo na cabe, ne zacá ma qué na cabe guni Dios ni modo na» (Rom. 10:2, 3). Ni guníʼ Pablu ca cusihuínnini qué ñene chaahuiʼ ca judíu que xipeʼ nga ni jneza canabaʼ Dios laacaʼ gúnicaʼ, purtiʼ racaláʼdxicaʼ gusihuínnicaʼ jma jneza ni rúnicaʼ.

6. Xi cadi naquiiñeʼ gúninu, ne xiñee.

6 Ximodo zanda gueeda guiábanu lu trampa ca yaʼ. Ti modo nga guchaaganu laanu né sti xpinni Cristu ne guidúʼyanu laanu casi tuuxa ni runi jma lu xhiiñaʼ Dios que stobi. Pa gúninu zacá, zándaca gucaani laanu guni crenu nánnanu stale ne cadi caquiiñenu de stobi ne gusiáʼndanu gunáʼ nga ni jma risaca: gúninu ni jneza ni rinabaʼ Jiobá laanu (Gál. 6:3, 4). Cumu nadxiinu Dios la? nga rucaa laanu gúninu ca cosa ca jneza. Pa gacaláʼdxinu gusihuínninu rúninu ni jneza pur stipa si stinu la? zusihuínninu cadi dxandíʼ nadxiinu laabe (biindaʼ Lucas 16:15).

7. Ximodo bisiene Jesús cadi galán nga guiníʼ ique binni jma jneza ni runi que stobi.

7 Dxi bibani Jesús guyuu «cani runi laca laa jma nachaʼhui [o «cani na jma jneza ni rúnicaʼ»] que ca xcaadxi». Para gusiene Jesús cadi jneza diʼ nga guiníʼ ique binni jma jneza ni runi que xcaadxi binni, guníʼ ejemplu riʼ: «Uyé chupa hombre ndaani yuʼdu roʼ, yeníʼ né Dios. Tobi que fariseu, stobi que ruquixe impuestu. Bizuhuaa fariseu que, caníʼ stubi na: “Rudiee diuxquixe lii, Dios, purti cadi naca casi ca xcaadxi binni. Qué ribanaʼ, cadi malu naa, qué riuaa nia ni cadi xheelaʼ, ne nin cadi naca casi ni ruquixe impuestu riʼ. Riaana sin gahua chupa tiru ndaani semana ne rune ni na ley: rune irá ni napa chii ndaa ne rudiee lii ti ndaa, cásica ni rune ganar zaqueca ni rudii layú stinneʼ.” Nga na fariseu que. Peru stobi que zuhuaa zitu, nin para nindisa lú ibáʼ qué naʼ, sínuque caguibi ná ladxidóʼ, na: “Biá naa, Dios, purti nabé huacheeʼ”». De raqué binduuxeʼ Jesús ejemplu que ne ca diidxaʼ riʼ: «Ora bigueta hombre malu que ralidxi, ma bia ladxidóʼ, peru fariseu que la? coʼ. Purti tu udxiiba laca laa la? qué zasaca nezalú Dios, peru tu na qué risaca, zusisaca Dios laa» (Luc. 18:9-14).

Zucheʼnu pa guiníʼ íquenu jma jneza ni rúninu que xcaadxi binni

8, 9. Xi runi ca binni ni riníʼ ique jma jneza cani runi, ne xi zándaca gúninu pa guiníʼ íquenu zacá.

8 Sti riesgu ni nápanu nga ni rusiene Eclesiastés 7:16: «Cadi guiníʼ íqueluʼ jma jneza cani rúniluʼ, nin gusihuínniluʼ jma nuu xpiaaniluʼ. Xiñee ndiʼ guninaluʼ laca lii yaʼ». Hombre bicaa textu riʼ bisiénebe lu versículo 20 xiñee cadi naquiiñeʼ gácanu zacá: «Nin ti hombre qué randa runi puru si ni jneza sin guchee ndaaniʼ guidxilayú». Guiráʼ tu guiníʼ ique «jma jneza cani» runi la? riguixhe ley stiʼ ne runi juzgar xcaadxi binni pur ca ley ni maʼ gudixhe. Ni qué rudiicabe cuenta nga jma rusisácacabe ca ley stícabe que ca ley stiʼ Dios, ne zacá rihuinni qué rúnicabe ni jneza nezalú Dios.

9 Tu riníʼ ique «jma jneza cani» runi la? zándaca guiníʼ ique cadi jneza cani runi Jiobá. Peru pa laanu guininu cadi jneza cani runi Jiobá la? casi ñaca niníʼ íquenu jma jneza cani rúninu que cani rúnibe. Zeeda gaca nga casi ora nucuinu Jiobá ti lugar ra raca juzgar binni ne ñuni juzgarnu laa pur cani rábinu jneza o ni cadi jneza. Peru ñee nápanu derechu de quíxhenu gunáʼ nga ley ni jma jneza la? ¡Coʼ xa! Jiobá si nga zanda guni zacá (Heb. 12:23).

10. Xi zándaca gucaa laanu guni juzgarnu Dios cásica biʼniʼ Job que.

10 Dxandíʼ nga nin tobi de laanu qué ziuu dxi guiníʼ íquenu guni juzgarnu Dios. Peru ora guizaacanu xiixa cosa zándaca gúninu zacá purtiʼ binni ruchee laanu. Ora guidúʼyanu xiixa ni cadi jneza o guidxaagalunu xiixa guendanagana zándaca guni juzgarnu Dios. Dede Job, ti hombre ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios biʼniʼ zacá. Biblia na gúcabe ti hombre «ni qué gapa donda ne runi ni jneza, [...] ridxibi Dios ne rixeleʼ de guendaquéiquiiñeʼ» (Job 1:1). Peru málasi bizulú biaba jma desgracia luguiabe, ne cumu cadxiichibe purtiʼ para laabe cadi jneza ngue ni cayácabe que la? guniʼbe «jma jneza ni [rúnibe] que Dios» (Job 32:1, 2). Caquiiñeʼ guchaabe modo riníʼ íquebe que. Nga runi, cadi guidxagayaanu pa gápanu xiixa guendanagana casi gúpabe ne guiníʼ íquenu casi guníʼ íquebe ca. Xi zanda gacané laanu para guchaʼnu modo riníʼ íquenu yaʼ.

Cadi guiráʼ biaje nánnanu xi guca

11, 12. 1) Xi naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ora guiníʼ íquenu cadi jneza cayaca xiixa cosa. 2) Xiñee zándaca guidúʼyanu xpixuaanaʼ layú ni bizeeteʼ Jesús que casi ti hombre ni qué runi ni jneza.

11 Ni guietenaláʼdxinu primé nga cadi guiráʼ diʼ biaje nánnanu xi guca. Nga nga ni bizaaca Job. Laabe qué gánnabe pa Binidxabaʼ ngue guníʼ mal de laabe nezalú Dios ne nezalú ca ángel lu chupa guendaridagulisaa ni guca guibáʼ (Job 1:7-12; 2:1-6). Qué gánnabe pa Binidxabaʼ ngue napa donda pur ca guendanagana ni cadíʼdibe que. Laaca qué gánnanu pa nanna Job tupeʼ nga Binidxabaʼ. Ngue runi, guniʼbe Dios ngue bisaba ca desgracia que luguiabe. Casi maʼ bidúʼyanu ca, ora qué gánnanu ximódopeʼ guca ti cosa zanda guininu mal de tuuxa.

12 Yanna guidúʼyanu de ejemplu ni guníʼ Jesús de xpixuaanaʼ ti layú ra bidxiibacabe uva ne cani biʼniʼ dxiiñaʼ raqué (biindaʼ Mateo 20:8-16). Xpixuaanaʼ layú que gudixe ca hombre yeguni dxiiñaʼ lu layú que biáʼqueca bueltu, neca nuu de laacaʼ bíʼnicaʼ dxiiñaʼ guidubi dxi ne nuu tu biʼniʼ dxiiñaʼ ti hora si. Xi riníʼ íqueluʼ de ni biʼniʼ hombre que yaʼ. Ñee niníʼ íqueluʼ jneza ngue ni biʼniʼ hombre que la? Pa ñácanu tobi de ca binni ni biʼniʼ dxiiñaʼ guidubi dxi lu gubidxa ndaʼ que, ñee qué niníʼ íquenu naquiiñeʼ ñáxanu jma la? Pa nidúʼyanu ni zacá niníʼ íquenu malu hombre que ne qué runi ni jneza. Dede modo bicabi hombre que cani biʼniʼ xhiiñaʼ ora gúdxicaʼ laabe guiáxacaʼ jma, ruluíʼ cayúnibe zaqué purtiʼ laabe nga runi mandarbe. Yanna, ñee dxandíʼ nánnanu guiráʼ ni guca lu ejemplu que la?

13. Xi sti modo zanda guidúʼyanu ejemplu ni guníʼ Jesús de ca hombre ni biʼniʼ dxiiñaʼ lu layú uva que.

13 Guidúʼyanu ejemplu riʼ de sti modo. Xpixuaanaʼ layú uva que gunna naquiiñeʼ gudii ca hombre que ni caquiiñeʼ binnilídxicaʼ. Ca dxi stiʼ Jesús que, ca binni ni runi dxiiñaʼ lu layú riguíxecabe laacaʼ despué de guilúxecaʼ dxiiñaʼ, ne bueltu que maʼ zanda gudiicabe ni gó binnilídxicabe. Ra maʼ nánnanu ndiʼ, guníʼ ique yanna de ca hombre ni biʼniʼ dxiiñaʼ ti hora si purtiʼ maʼ huadxí bidxela xpixuaanaʼ layú uva que laacaʼ. Ñee ñanda nuyaanacabe binnilídxicabe ne ni ñuni ganárcabe ti hora que si la? Nagana nuu nga. Peru laacabe nuucabe gúnicabe dxiiñaʼ. Ngue runi, guidubi dxi gulézacabe pa ñuu tuuxa nudii laacabe dxiiñaʼ (Mat. 20:1-7). Peru guirutiʼ tu niyubi laacabe para nudii laacabe dxiiñaʼ. Nin ti lugar qué rieeteʼ nachaabaʼ ca hombre que, ngue runi qué gapadícabe donda. Yanna bixuiʼlú lii nga tobi de ca hombre que ne cabézaluʼ guidubi dxi pa chuʼ tu gudii lii dxiiñaʼ, ne nannuʼ caquiiñeluʼ bueltu para gudiiluʼ ni caquiiñeʼ binnilídxiluʼ. Ñee qué nudiiluʼ xquíxepeʼ hombre que neca ti ratu si bíʼniluʼ xhiiñaʼ la? Ne, ñee cadi nidxagayaaluʼ ora nilúxeluʼ dxi que nudiibe lii bueltu biaʼ caquiiñeluʼ para gudiiluʼ ni gó binnilídxiluʼ la?

14. Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ ca hombre ni biʼniʼ dxiiñaʼ lu layú uva que.

14 Guidúʼyanu xi biʼniʼ xpixuaanaʼ layú uva que. Laabe gudíxebe ca hombre biʼniʼ dxiiñaʼ que biáʼqueca, purtiʼ biiyabe guiracaʼ nápacaʼ derechu guni ganarcaʼ bueltu para gudiicaʼ ni caquiiñeʼ binnilídxicaʼ. Neca ñanda niguíxebe ca hombre ni biʼniʼ dxiiñaʼ ti hora que huaxiéʼ, peru qué ñúnibe ni, sínuque gudíxebe laacaʼ biaʼ naquiiñeʼ. Ne zaqué guirácabe bibiguétacabe ralídxicabe ne stale bueltu para gudiicabe ni iquiiñeʼ binnilídxicabe. Ora guiníʼ íquenu cani maʼ guninu ca, zanda guchaa modo riníʼ íquenu de laabe. Rudiʼnu cuenta qué ñúnidibe zaqué purtiʼ si laabe nga runi mandarbe, sínuque biénebe laacaʼ. Ejemplu riʼ rusiidini laanu pa qué gánnanu xi guiráʼ guca la? zanda guininu mal de ti binni. Laaca rusihuínnini jma jneza modo runi Dios ca cosa ca, purtiʼ qué rúnibe casi runi binni ora rudiicaʼ ti premiu jma risaca tuuxa binni pur guiráʼ ni biʼniʼ.

Ora qué ganna chaahuinu de ti cosa

15. Xiñee zanda guininu cadi guiráʼ biaje nanna chaahuinu de xiixa cosa o zándaca gadxé modo ridúʼyanu cani.

15 Xi sti cosa naquiiñeʼ gánnanu ora guidxaaganu xiixa ni ruluíʼ cadi jneza yaʼ. Naquiiñeʼ guiénenu cadi guiráʼ biaje nanna chaahuinu de xiixa cosa o zándaca gadxé modo ridúʼyanu cani. Ne zándaca gúninu zacá purtiʼ binni ruchee laanu, nuu tiru riníʼ íquenu mal de stobi neca qué runibiaʼnu laa ne purtiʼ de gadxé gadxé lugar laanu. Cumu qué ganna chaahuinu xipeʼ nga nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni ne qué gánnanu xi pur cayúnicabe xiixa la? nuu tiru qué riénenu stale cosa. Peru Jiobá ne Jesús cadi zacá diʼ laacaʼ (Pro. 24:12; Mat. 9:4; Luc. 5:22).

16, 17. Xi razón gupa Jiobá para qué ñuni juzgar David ne Bat-seba casi na ley ni caníʼ xi caquiiñeʼ gaca tobi ora chuʼné ni cadi xheelaʼ.

16 Guidúʼyanu ni bizaaca dxi guyuuné David Bat-seba (2 Sam. 11:2-5). Ley ni gucuaa Moisés que na guirópacabe naquiiñeʼ gáticabe (Lev. 20:10; Deu. 22:22). Peru neca naná modo biʼniʼ castigar Jiobá laacabe, guníʼ íquebe cadi gúnibe ni na ley stibe que ne bitiidiláʼdxibe stóndacabe. Ñee qué ñuni Jiobá ni jneza la? Ñee bixélebe de ca ley stibe purtiʼ bíʼnibe jma pur David la? Nuu de cani ruundaʼ Biblia nacaʼ bixélebe de ca ley stibe.

17 Peru naquiiñeʼ guiénenu ndiʼ, ca juez ni ruuyaʼ gaca ni na ley ni caníʼ xi naquiiñeʼ gaca ora chuʼné binni ni cadi xheelaʼ que laaca binni ruchee laacaʼ ne qué ganna chaahuicaʼ stale cosa. Cumu qué zanda gánnacabe xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni ni bichee que la? ley que na ngueca nga castigu naquiiñeʼ guicaa cani guchee. Peru Jiobá zanda guʼyaʼ xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno (Gén. 18:25; 1 Cró. 29:17). Ngue runi, cadi caquiiñepeʼ chinándabe ley ni zinanda ca juez de guidxilayú que. Pa ñúnibe ni na ley que la? zeeda gácani casi ora nucaʼnu tuuxa ni ruuyaʼ chaahuiʼ iquiiñeʼ ti lente para guʼyaʼ jma jneza. Cumu Jiobá nanna xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ David ne Bat-seba la? biiyabe dxandíʼ guca arrepentircaʼ ne ora biʼniʼ juzgarbe laacaʼ bisihuínnibe bilaseláʼdxibe laacaʼ ne gunnaxhiibe laacaʼ.

Guyúbinu gúninu ni jneza ni rinabaʼ Dios

18, 19. Xi zacané laanu para cadi guni juzgarnu Jiobá pur cani rábinu jneza.

18 Yanna: pa rábinu cadi jneza xiixa ni biʼniʼ Jiobá —zándaca pur xiixa ni biindanu lu Biblia o xiixa ni guizaacanu—, cadi guni juzgarnu laabe pur ni rábinu jneza. Guietenaláʼdxinu cadi guiráʼ biaje nanna chaahuinu de xiixa cosa o zándaca gadxé modo ridúʼyanu cani. Cadi guiaandaʼ laanu «ora cadxiichi tuuxa la? qué zanda guni ni chuulaʼdxiʼ Dios» (Sant. 1:19, 20). Pa gúninu zacá la? qué zadxiichinenu Jiobá (Pro. 19:3).

19 Cásica Jesús, naquiiñeʼ gánnanu Jiobá si nga napa derechu guiníʼ xii nga ni jneza ne ni galán (Mar. 10:17, 18). Quixhe íquenu guizíʼdinu de Dios ne de ca ley stiʼ (Rom. 10:2; 2 Tim. 3:7). Pa chinándanu cani rusiidiʼ Dios ne guibáninu modo nabe la? zusihuínninu cuyúbinu gúninu «ni jneza ni rinabaʼ Dios» (Mat. 6:33NM).

Rietenalaʼdxuʼ la?

• Xiñee risaca nga guyúbinu ni jneza ni rinabaʼ Jiobá.

• Xi chupa cosa cadi naquiiñeʼ gúninu.

• Xi naquiiñeʼ gúninu para guyúbinu primeru ni jneza ni rinabaʼ Dios.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]

Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ Jesús ra guníʼ de guiropaʼ hombre ni yeguni orar ndaaniʼ yuʼduʼ que

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 10]

Ñee jneza ngue biaʼ ca bueltu gucuaa ca hombre ni yendacaʼ maʼ huadxí ra dxiiñaʼ ne cani biʼniʼ dxiiñaʼ guidubi dxi la?