Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Qué huasaanaʼ de guneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá

Qué huasaanaʼ de guneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá

Qué huasaanaʼ de guneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá

Vernon Zubko guníʼ ni bizaaca

BINIISEʼ ndaaniʼ ti granja ni nuu gaxha de Stenen, ti guidxihuiiniʼ stiʼ Saskatchewan (Canadá). Bixhozeʼ Fred ne jñaaʼ Adella, gúpacaʼ gaayuʼ xiiñicaʼ. Bizanaʼ ni huaniisi nga Aurellia, de racá maʼ zendaʼ, de racá maʼ zeeda Alvin bicheʼ, Allegra bizanaʼ ne Daryl bicheʼ. Bixhozeʼ ne jñaaʼ bíʼnicaʼ stale dxiiñaʼ para bidiicaʼ laadu ca cosa ni caquiiñedu ne para chuʼdu galán ne Dios. Dede yanna rudiʼdu xquíxepeʼ bixhózedu ne jñaadu purtiʼ bisiidicaʼ laadu de lu stiidxaʼ Dios.

Bixhozeʼ guca tobi de cani bibí, ne bicheechebe diidxaʼ sin nidxíbibe. Bíʼnibe dxiiñaʼ nadipaʼ para gudiibe ni caquiiñedu, peru laaca ruyúbibe modo ganna guiráʼ binni nácabe Testigu. Qué nusaanabe de nusiidibe binni ni cá lu stiidxaʼ Dios. Qué ziuu dxi guiaandaʼ naa modo guca bixhozeʼ. Laabe gúcabe ti hombre nadxibalú ne bíʼnibe xhiiñaʼ Jiobá ne stale gana. Gatigá rábibe naa: «Cadi gusaanuʼ de guʼnuʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá ne zacá qué zápaluʼ stale guendanagana».

Nabé bicheechedu diidxaʼ ndaaniʼ ca calle stiʼ Stenen ne ca guidxihuiiniʼ nuu gaxha de laani, peru stale biaje gúcani nagana para naa. Cada guidxi que napa binni malu ne runi búrlacaʼ laadu, purtiʼ ruuyacaʼ jma nahuiinidu. Ti biaje, dxi napaʼ xhono iza, zuhuaaʼ squina ti calle para gusaananiáʼ binni ca revista Torre stiʼ ni rapa ne ¡Despertad! ora málasi bidxiña caadxi hombrehuiiniʼ ne guluucaʼ leʼ naa. Gúxhacabe naa sombreru cubi ni ziniáʼ ne bigaandacabe ni lu ti palu ni nuu gaxha de ra zuhuaaʼ que. Galán si nga gaxha de raqué nuu ti xpinni Cristu ni maʼ huaniisi ne biiyaʼ guiráʼ ni cayúnicabe naa, ngue runi bidxíñabe ne gunabadiidxabe naa: «Vern, xi cayaca raríʼ pue». Ora binadiaga ca hombrehuiiniʼ que ni guníʼ xpinni Cristu que la? nagueenda ca zecaʼ. Nécapeʼ feu ngue ni bizaacaʼ que, peru bisiidiʼ ni naa ti cosa: ora gucheechenu diidxaʼ lu calle la? cadi naquiiñeʼ guzuhuaa sinu casi ti poste. Guiráʼ ni bizaacaʼ dxi nahuiineʼ que bisiidiʼ cani naa cadi guidxibeʼ ora gucheecheʼ diidxaʼ de yoo pur yoo.

Naa ne bicheʼ Alvin guyuunísadu lu beeu mayo stiʼ iza 1951, dxi napaʼ 13 iza. Dede yanna rietenalaʼdxeʼ libana bidii Jack Nathan, para cani chichuunisa dxi que, laabe nabé guluube gana laadu para cadi gudiʼdu lugar tiidiʼ nin ti beeu sin guinidu de Jiobá. a Para familia stidu la? gácadu precursor nga ti cosa ni jma galán zanda gúnidu lu xquendanabánidu. Ngue runi, lu iza 1958 biluxesiáʼ scuela yendezaʼ Winnipeg (Manitoba) ne raqué gucaʼ precursor. Familia stinneʼ gupa ti negocio de carpintería. Bixhozeʼ nabé riuu nayecheʼ purtiʼ runeniáʼ laa dxiiñaʼ que. Neca zaqué, laabe ne jñaaʼ nabé guluucabe gana laadu para gácadu precursor ne gucanécabe naa chaaʼ Winnipeg para chigacaniáʼ raqué.

Yendezaʼ sti lugar ne gupaʼ ti compañera ni qué nusaana naa

Lu iza 1959, Betel ni nuu guidxi que gunabaʼ binni para cheʼ Quebec, purtiʼ caquiiñeʼ stale binni para gucheeche diidxaʼ raqué. Naa guyaaʼ Montreal, ne raqué gucaʼ precursor. ¡Gadxepeʼ ni bineʼ raqué de cani maca biaa guneʼ! Gupa xidé biziideʼ francés ne biziideʼ guibaneʼ modo nabani ca binni que. Ti binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa bidii naa conseju riʼ: «Qué chuʼ dxi guiniʼluʼ: “Cadi zacá diʼ rúnidu ni ra guyuaa dxiqué”». Conseju ca nabé gucaneni naa (1 Cor. 9:22, 23).

Dxi yendayaʼ Quebec, gastiʼ nin ti precursor para ñacané naa raqué. Peru lu febrero stiʼ iza 1961 bidxelaʼ ti compañera ni qué nusaana naa. Laabe nga Shirley Turcotte, ti baʼdudxaapaʼ ni binebiaʼyaʼ Winnipeg, ne laabe nga bichaganaʼyaʼ. Familia stibe laaca nabé nadxii Jiobá. Qué ñuu dxi niníʼ iqueʼ pabiáʼ zacané Shirley naa ne zaguu gana naa ra zidiʼdiʼ ca iza que.

Yegucheechedu diidxaʼ guidubi Gaspé

Chupa iza despué de bichaganadu gúcadu precursor especial ne biseendacabe laadu Rimouski (Quebec). Lu primavera stiʼ iza que gunabaʼ Betel laadu gucheechedu diidxaʼ lu guidubi naca península stiʼ Gaspé, ni riaana ladu rindani gubidxa stiʼ Canadá. Dxiiñaʼ ni gucuaadu nga guinínedu guiráʼ binni de lu stiidxaʼ Dios (Ecl. 11:6). Bichadu mil de revista ndaaniʼ carru stidu ne biaʼ tapa gayuaa libru ne caadxi guendaró ne lari ne bizuludu dxiiñaʼ que, ne bindaa ni ti beeu. Gudixhe chaahuidu modo gucheechedu diidxaʼ ndaaniʼ guiráʼ guidxihuiiniʼ stiʼ península que. Guidxi que napa ti estación de radiu ne dede ante bizeeteʼ radiu que chigueeda ca Testigu stiʼ Jiobá raqué ne cadi naquiiñeʼ guicaa ca binni que ca libru ne ca revista gudiʼdu laacaʼ. Peru casi guiráʼ binni qué ñene ni bizeeteʼ radiu que, ni biene ca binni que nga naquiiñeʼ guicaacaʼ ca libru ne ca revista que, ngue runi gucuaacabe cani.

Cumu cadi tan xadxí ngue de bidiicabe permisu para guireeche diidxaʼ ndaaniʼ chupa chonna de ca guidxi stiʼ Quebec la? ngue runi, gatigá rucueeza puliciá laadu. Zacá nga bizaacadu ndaaniʼ ti guidxi. Ndaaniʼ stale de ca yoo que cusaanadu libru ne revista ra nuu ca binni que, peru málasi beeda ti puliciá ne gunabaʼ laadu chuudu ra oficina sticaʼ, ne zaqué bínidu ni. Raqué nuudu ora gúnnadu maʼ guníʼ abogadu stiʼ guidxi que cadi naquiiñeʼ gucheechedu diidxaʼ lugar que. Peru cumu qué guinni jefe stiʼ ca puliciá dxi que la? biluéʼ laabe ti carta ni bicaa Betel stiʼ Canadá, ni nuu Toronto, ne lu carta que cusiene nápadu derechu para gucheechedu diidxaʼ. Biindabe ni ne oraqueca guniʼbe: «Qué racaladxeʼ gapaniáʼ laatu xiixa guendanagana. Cura stiʼ guidxi riʼ nga gunabaʼ naa guneʼ ni». Cumu rápadu ganna gudii ca binni que cuenta cadi cuchéʼnedu ley pur ni cayúnidu que la? ngue runi nagueendaca bibiguétadu lugar ra bicueeza puliciá que laadu ne bicheechedu diidxaʼ raqué.

Birá gueelaʼ sti dxi que, bibiguétadu para guinínedu jefe stiʼ puliciá que, hombre que nabé bidxiichi ne oraqueca guniʼné abogadu que pur teléfono ne gudindenebe laa. Despué guniʼbe pa gucueezacabe laadu sti biaje la? guinínedu laabe, ne laabe zacanebe laadu. Nécapeʼ cadi de raqué laadu ne que rinípedu francés la? nabé nachaʼhuiʼ guca ca binni que ne laadu ne galán modo bidxaagalucaʼ laadu. Neca zaqué guníʼ íquedu: «Ñee ziuu dxi zanácabe guiziidicabe de Dios la?». Gudiʼdiʼ si iza bibiguétadu lugar que para gucuidu Yoo stiʼ Reinu ndaaniʼ guidxi que ne raqué bidiʼdu cuenta stale de ca binni que maʼ biziidicaʼ de Dios. Bidúʼyadu stale de ca binni ni gunínedu de stiidxaʼ Dios que maʼ nácacaʼ Testigu. Raqué bidiʼdu cuenta Jiobá nga «rusiniisi ni» (1 Cor. 3:6, 7).

Gucuaadu ti herencia

Lu iza 1970 gule Lisa, xiiñidu. Laabe beeda gácabe casi ti herencia ni bidii Jiobá laadu ne dede dxiqué jmaruʼ si nayecheʼ guyuʼdu. Shirley ne Lisa nabé gucanecaʼ naa para gurí stale Yoo stiʼ Reinu. Dxi biluxe Lisa scuela gudxi laadu: «Cumu pur naa nga bisaanatu de gácatu precursor la? yanna maʼ gudixheʼ iqueʼ gacaʼ precursora». Despué de gande iza nácaruʼ Lisa precursora, peru yanna maʼ né xheelabe Sylvain. Guirópacabe riécabe xcaadxi guidxi para gucuícabe Yoo stiʼ Reinu. Familia stidu nabé gudixhe ique gapa ni caquiiñeʼ si, ne zacá ganda gúnidu jma dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá. Qué huayuu dxi guiaandaʼ naa ca diidxaʼ ni guníʼ Lisa dxi bizulú de precursora. Ne laabe nga guluube gana naa para gucaʼ precursor sti biaje lu iza 2001, ne dede yanna cayuneʼ ni. Dxiiñaʼ de precursor ca cayacaneruʼ ni naa para guneʼ cré zacané Jiobá naa lu guiráʼ ni guneʼ ne guibaneniáʼ ni nápasiaʼ. Neca zacá, nuaaʼ nayecheʼ ne dxaʼ tipa ladxiduáʼ.

Para ganda cuí Yoo stiʼ Reinu caquiiñeʼ ni guendarannaxhii ne cadi gusaananu xquidxi Jiobá

Ti cosa ni maʼ bisiidiʼ Jiobá naa nga: rudiibe stale ndaayaʼ tuuxa ni chuulaʼdxiʼ guni xhiiñabe ne guicaa intiica dxiiñaʼ gudiibe laa guni. Yanna nuaaʼ lu Grupu de Binnigola ni Ruuyaʼ Cuí Yoo stiʼ Reinu ne nga nga ti dxiiñaʼ ni nabé risaca para naa. Racá runeniáʼ xcaadxi xpinni Cristu dxiiñaʼ cásica hombre zaqueca gunaa para gucuidu Yoo stiʼ Reinu ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Quebec ne xcaadxi lugar.

Zándaca cadi guirácabe nga nápacabe gracia para gudiicabe libana, peru guizáʼ jneza rúnicabe xhiiñacabe ora gucuícabe Yoo stiʼ Reinu. Laacabe rúnicabe dxiiñaʼ riʼ de guidubi ladxidóʼcabe ne pur modo rúnicabe ni rihuinni nápacabe gracia para laani. Rihuínnica caquiiñeʼ Jiobá laacabe para gucuícabe yoo sicarú ra ganda guni adorar binni laa.

Nuu tu huanabadiidxaʼ naa: «Xi guenda nga jma naquiiñeʼ gapa ca binni ni runi dxiiñaʼ ra ribí ca Yoo stiʼ Reinu ca». Pur cani maʼ bizaacaʼ zanda gabeʼ laacabe ni jma naquiiñeʼ gúnicabe nga: gannaxhiicabe Jiobá ne Xiiñiʼ, ne zacaca gannaxhiicabe guiráʼ ca xpinni Cristu (1 Cor. 16:14). Sti cosa ni naquiiñeʼ guni binni nga cadi gusaana xquidxi Jiobá. Cadi guirá diʼ biaje zaca ca cosa ca modo riuuláʼdxinu, peru ti xpinni Cristu ni qué rusaana Jiobá la? zuni ca cosa ca modo maʼ gudixhe xquidxi Jiobá gácacani. Ne nga zacané laabe para quixhe íquebe gucuírube Yoo stiʼ Reinu.

Rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá

Lu iza 1985, guti bixhozeʼ, peru qué riaandaʼ diʼ naa conseju bidiibe naa. Laabe gúdxibe naa qué chuʼ dxi gusaanaʼ de guneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá. Ne nannaʼ dxiicheʼ, dede yanna cayúnirube dxiiñaʼ cásica cayuni xcaadxi xpinni Dios ni bibí para cheʼ guibáʼ (Apo. 14:13). Jñaaʼ maʼ napa 97 iza, ne yanna qué randa riníʼ chaahuibe purtiʼ bidii ti guendahuará laabe ni lá apoplejía. Peru nanna dxíchibe xi guiráʼ rusiidiʼ Biblia. Lu ca carta ni ruseendabe ra nuudu rucaabe textu stiʼ Biblia ne laaca riguube gana laadu para cadi gusaanadu de gúnidu xhiiñaʼ Jiobá. ¡Naa, ca bicheʼ ne ca bizanaʼ nabé rudiʼdu xquíxepeʼ bixhózedu ne jñaadu purtiʼ nabé gunnaxhiicaʼ laadu!

Laaca rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ bidii naa Shirley, xheelaʼ ni qué huasaana naa. Laabe qué rusiaandabe conseju bidii jñaabe laabe, jñaabe gudxi laabe: «Vern nabé ziuu xhiiñaʼ lu ca cosa stiʼ Dios, ne naquiiñeʼ guiziidiluʼ cadi guiráʼ diʼ biaje nga zanda chuʼbe ne lii». Dxi bichaganadu —maʼ raca cuarenta y nueve iza—, guníʼ stiidxadu gúnidu xhiiñaʼ Jiobá dede igóladu ne pa tiididu lu guidxilayú cubi stibe la? zabigueta gácadu nahuiiniʼ ne qué zusaanadu de gúnidu xhiiñabe. Yanna zanda guiniéʼ huayúnidu stale xhiiñaʼ Jiobá lu xquendanabánidu (1 Cor. 15:58). Huadúʼyadu qué huasaana Jiobá de gapa laadu ne qué huayuu dxi guiaadxaʼ xiixa laadu.

[Cani cá ñee yaza]

a Lu revista La Atalaya 1 stiʼ septiembre 1990, yaza 10 dede 14 cá ni bizaaca Jack Halliday Nathan.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]

«Familia stidu nabé gudixhe ique gapa ni caquiiñeʼ si, ne zacá ganda gúnidu jma dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá»