Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee nánnanu xi caquiiñeʼ Dios para guluíʼ laanu paneza chuunu la?

Ñee nánnanu xi caquiiñeʼ Dios para guluíʼ laanu paneza chuunu la?

Ñee nánnanu xi caquiiñeʼ Dios para guluíʼ laanu paneza chuunu la?

DXI biree ca israelita de Egipto la? bihuinni ti za ni zaniruʼ nezalúcabe, peru ora guixhinni rácani ti guí. Qué huayuu dxi guʼyaʼ ca israelita ne ca egipciu xiixa casi laani. ¡Guizáʼ bidxagayaacabe ni! Peru padé beedani ne xiñee zaniruʼ ni nezalúcabe yaʼ. Yanna, ra maʼ gudiʼdiʼ chonna mil gaayuʼ gayuaa iza, xi rizíʼdinu de modo biʼyaʼ guidxi Israel «columna de guí ne de za» que yaʼ (Éxo. 14:24).

Biblia cayabi laanu padé beeda za que ne xi para nuuni raqué: «Zaniruʼ Jiobá nezalúcabe ridxíʼ lu ti columna de za para guluíʼ laacabe neza chécabe, peru huaxhinni raca ti columna de guí para guzaaniʼ ra nuucabe, para ganda chiné laacabe ridxíʼ ne huaxhinni» (Éxo. 13:21, 22). Dede dxi biree ca israelita de Egipto, columna que nga ni biquiiñeʼ Dios para guluíʼ laacabe paneza chécabe lu desiertu que. Naquiiñeʼ chúʼcabe listu para chinándacabe ni cásipeʼ guiniibini. Laaca biquiiñeʼ Jiobá ni para gupa ca israelita. Ximodo yaʼ. Ora biquiiñebe ni para bichiibe lú ca soldadu stiʼ Faraón dxi gucaláʼdxicaʼ nucaalucaʼ laacabe (Éxo. 14:19, 20). Nécapeʼ qué nuluíʼ za que laacabe paneza jma nagueenda nindácabe ra zécabe la? laasini nga naquiiñeʼ chinándacabe para chindácabe lu layú ni maca guníʼ Jiobá guicaacabe.

Za que nga ni cusihuinni nuuné Dios ca israelita. Casi ora ñaca za que Jiobá, purtiʼ guyuu biaje guníʼnebe laacaʼ dede luni (Núm. 14:14; Sal. 99:7). Ne laca laani nga bisihuínnini naca Moisés xaíque ni gulí Jiobá para laacabe (Éxo. 33:9). Ne últimu biaje ruzeeteʼ Biblia de columna ca nga dxi biquiiñeʼ Dios ni para guluíʼ maʼ Josué chiguiaana lugar stiʼ Moisés (Deu. 31:14, 15). Xi caquiiñeʼ guni ca israelita para cueenducaʼ ni galán laga zecaʼ neza yaʼ. Naquiiñeʼ guiénecabe caquiiñeʼ Dios za que para gabi laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe, paneza chécabe ne napa xidé gúnicabe ni nani.

Biaandaʼ laacabe xi pur nuu columna de za que

Guizáʼ bidxagayaa ca israelita primé biaje bíʼyacaʼ columna de za que, purtiʼ qué huayuu dxi gúʼyacabe tobi zaqué. Peru neca cayuuyacabe ni guiráʼ dxi, qué ñacanédini laacabe para ñuni crécabe Jiobá de guidubi ladxidóʼcabe. Ne stale biaje gucaláʼdxicabe nusihuínnicabe cadi jneza modo ziné Dios laacabe. Casi dxi beeda ugaanda Faraón né ca soldadu stiʼ laacabe la? qué ñuni crécabe pa zanda gulá Dios laacabe. Oraqueca bigaanicabe donda ique Moisés, xaíque stícabe, purtiʼ guníʼcabe yenduu si Moisés laacabe ti lugar para gáticabe (Éxo. 14:10-12). Gudiʼdiʼ sícabe nisadóʼ Xiñáʼ que, bizulú guníʼcabe mal de Moisés sti biaje, ne de Aarón, ne dede guníʼcabe mal de Jiobá, purtiʼ guníʼ íquecabe qué zápacabe ni gócabe ne nisa guécabe (Éxo. 15:22-24; 16:1-3; 17:1-3, 7). Gudiʼdiʼ si xhupa xhonna semana, bicaacabe Aarón guzáʼ ti yuzehuiiniʼ de oro. Bixuiʼlú si ni cayúnicabe. Gaxha de ra nuucabe rihuinni columna de za ne de guí que, ngue nga ni cusihuinni nuuné Jiobá laacabe, Dios ni rulá. Peru oraqueca, ne cadi zitu de ra nuu za que, nuu ca israelita cayuni adorarcaʼ ti bidóʼ ni cadi nabani ne caniʼcaʼ: «Ndiʼ nga Dios stiuʼ, Israel, ni gulee lii de Egipto». ¡Guizáʼ feu modo bisihuínnicabe qué runi respetárcabe Jiobá! (Éxo. 32:4; Neh. 9:18.)

Né ni bíʼnicabe ora biʼniʼ adorárcabe yuzehuiiniʼ que, cusihuínnicabe maʼ qué racaláʼdxicabe guluíʼ Jiobá laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe. Beeda gácani casi ora nicheepaʼ lúcabe ne maʼ qué nudiicabe cuenta xi caquiiñeʼ Dios para gabi laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe. Cayuuyacabe za que, peru para laacabe maʼ pur gana si nuuni raqué. Né guiráʼ ni cayúnicabe «bisiuubacabe ladxidóʼ Dios ni nayá stiʼ Israel». Neca zaqué, bilaselaʼdxiʼ Jiobá laacabe ne biquiiñeruʼ columna de za que para guluíʼ laacabe ximodo chindácabe lu layú ni maca guníʼ guicaacabe que (Sal. 78:40-42, 52-54; Neh. 9:19).

Guiénenu xi riquiiñeʼ Dios yanna para gabi laanu xi gúninu

Yanna riʼ laaca cayábiruʼ Jiobá xquidxi xi naquiiñeʼ guni. Cásica qué nibézabe stubi si ca israelita niguíxhecaʼ paneza checaʼ la? laaca cadi cayábidibe laanu stúbisinu gúʼyanu ximodo chindanu lu guidxilayú cubi ni maʼ guniʼbe chigaca. Maʼ gulibe Jesucristu para gaca Xaíque stiʼ ca binni ridagulisaa (Mat. 23:10; Efe. 5:23). Ne Jesús maʼ bisaana caadxi de ca dxiiñaʼ stiʼ lu náʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ, laacabe nga grupu de xpinni Cristu ni bibí pur espíritu ni nabani ca dxi riʼ. Yanna, ca xpinni Cristu riʼ la? ribicaʼ caadxi binnigola para gapa guiráʼ ca neza binni ridagulisaa (Mat. 24:45-47; Tito 1:5-9).

Ximodo zanda gudiʼnu cuenta maʼ nánnanu tuu nga mozo, o mayordomo ni ruzuubaʼ diidxaʼ riʼ yaʼ. Laaca Jesús bisiene ximodo gánnanu tu laabe ora guníʼ: «Uná nga mozo ni zanda gusaana xpixuaana laa guʼya irá xpinni ne gudii ni iquiiñe cabe yaʼ. Ti mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza. Dichoso de mozo que pa cayuni zacá ora gueeda xpixuaanaʼ» (Mat. 24:45, 46).

Primé la? purtiʼ grupu de xpinni Cristu riʼ nuu xpiaanicaʼ. Qué huayuu dxi guiree cuéʼcabe de Jiobá, de Jesús, de xquidxi Dios ne rúnicabe ni na Biblia. Laaca rúnicabe ni jneza, purtiʼ né stale guendabiaaniʼ caguíxhecabe ximodo guireeche diidxaʼ «para ganna irá xixé guidxi modo runi mandar» Dios ne cusiidicabe «irá xixé guidxi [...] sa nanda» Jesús (Mat. 24:14; 28:19, 20). Ne laaca rudiicabe guiráʼ ni caquiiñeʼ ca xpinni Cristu para guiziidicaʼ de Dios, zacá nga casi ora nuyaanacabe laacaʼ «biaʼ nexhe go caʼ, ne go ca xhiora[caʼ]». Racá ridúʼyanu caguu Jiobá ndaayaʼ laacabe. Ximodo nánnanu nga yaʼ. Primé la? cayacané Jiobá guidale ca binni ridagulisaa. Ne laaca cudiibe xquídxibe guendabiaaniʼ ni caquiiñeʼ para guni ca cosa ni jma risaca ne para guiene cani zeeda lu Biblia jma jneza. Ne laaca racané Jiobá ca binni nuu ndaaniʼ xquidxi para cadi guxuuxe ca xhenemígucaʼ laacaʼ ne riguixhedxibe ladxidoʼcaʼ para chuʼcaʼ nayecheʼ (Isa. 54:17; Fili. 4:7).

Gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur culuíʼ laanu xi gúninu

Ximodo zanda gusihuínninu rudiʼnu xquíxepeʼ Dios pur ruluíʼ laanu xi gúninu yaʼ. Apóstol Pablu cayabi laanu ximodo: «Lauzuuba stiidxa cani nuu de xaíque stitu. Laguni ni gabi ca laatu» (Heb. 13:17). Peru, nagana nga para guzuubaʼ binni diidxaʼ guiráʼ ora. Quíxhenu ti ejemplu. Bixuiʼlú lii nga tobi de ca israelita ni nabani ca dxi stiʼ Moisés ne maʼ zineluʼ stale dxi de zinándaluʼ columna que. Málasi gulezadxini. Zándaca guiníʼ íqueluʼ sicaríʼ: «Panda gubidxa chiguiaanani raríʼ yaʼ. Ti dxi la? Ti semana la? o chupa chonna beeu». De raqué maʼ guzulú guiníʼ íqueluʼ pa zaa guchialuʼ cani zineluʼ. Cumu qué gannuʼ pabiáʼ tiempu chiguiaanuʼ raqué la? guleeluʼ cani jma si zaquiiñeluʼ. Peru maʼ gudiʼdiʼ stale dxi ne maʼ bixhacalaʼdxuʼ de cueeluʼ ni caquiiñeluʼ ndaaniʼ ca bultu que cada dxi, ngue runi guleeluʼ guirácani tobi si tiru. Peru órapeʼ calúxeluʼ que, biasa za que ¡yanna maʼ napa xidé guchaluʼ guiráʼ ca cosa stiluʼ sti biaje! ¡Zándaca nidxiichiluʼ óraque! Peru xiruʼ zanda guʼnuʼ óraque yaʼ. Nápaluʼ xidé gutópaluʼ guiráʼ cani napuʼ nagueenda ne guireeluʼ de raqué, cásica chiguni guidubi guidxi que (Núm. 9:17-22).

Xi rúninu ora gabi Dios laanu xi naquiiñeʼ gúninu yaʼ. Ñee nagueendaca ruzúʼbanu diidxaʼ la? o rúninu ca dxiiñaʼ stinu cásica maca cayúninu cani. Ñee zinándanu ca conseju ni nacubi gucuaanu ra na ximodo guidúʼndanenu binni Biblia, modo gucheechenu diidxaʼ ra nuu binni de sti guidxi, modo guni adorarnu Dios né binnilídxinu, modo gaca xpiaʼnu lu ca guendaridagulisaa roʼ ne modo gacanenu Grupu de Binnigola ni Riniʼné ca Doctor la? Sti modo rusihuínninu rudiʼnu xquíxepeʼ Dios pur culuíʼ laanu xi gúninu nga ora ricaanu ca conseju gudiicabe laanu. Nga runi, ora chitixhe íquenu gúninu xiixa ni risaca la? qué rinándanu ni zeeda si lu xpiaaninu, sínuque ruyúbinu Jiobá ne xquidxi para gacané laanu. Ne cásica ruxooñeʼ ti xcuidi ra nuu bixhoze ora guzulú guiaba nisaguié ne xhidxi rayu la? laanu laaca ruyúbinu guilanu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ora gueeda ca guendanagana stiʼ guidxilayú riʼ luguianu.

Nánnanu binni ruchee guiráʼ ca xpinni Cristu ni zaniruʼ ndaaniʼ xquidxi Dios ni nuu lu Guidxilayú riʼ. Moisés laaca guca binni ruchee, peru, columna de za ne de guí que cusihuinni gulí Jiobá laabe ne riuulaʼdxiʼ ni cayúnibe. Ne cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu, ca israelita rutópacaʼ guiráʼ ca cosa sticaʼ ora guni mandar Jiobá Moisés gabi laacabe gúnicabe ni; nin tobi de cani nuu raqué qué riree stubi para cheʼ sti lugar ora gapa gana (Núm. 9:23). Nga runi, zanda guininu biquiiñeʼ Dios Moisés para guiníʼ pora nga maʼ naquiiñeʼ guireecabe de ti lugar.

Ca dxi stinu riʼ la? mozo ni nuu xpiaaniʼ nga cayabi laanu paneza chuunu. Riquiiñebe Torre stiʼ ni rapa ne Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu, ca libru cubi ne ca libana ni ridiʼdiʼ lu ca guendaridagulisaa roʼ. Ne laaca riquiiñeʼ mozo riʼ ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa para gusiidiʼ laanu, ne laaca rusiidibe laanu pur carta o pur ca cursu ni ricaa cani zaniruʼ ndaaniʼ xquidxi Dios.

Ñee rudiʼnu cuenta xi caquiiñeʼ Dios yanna para guluíʼ laanu xi naquiiñeʼ gúninu lu ca últimu dxi riʼ la? Riquiiñebe xquídxibe para guluiʼbe laanu ximodo sanu ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ, ni zeeda gaca casi ti desiertu. Zacá randa runi sentirnu nuu tu cayapa laanu, nuu tu nadxii laanu ne nuunu tobi si né guiráʼ ca xpinni Cristu.

Dxi maʼ nuu ca israelita lu Layú ni Bizabiruaa Dios que, guníʼ Josué sicaríʼ: «Laatu nanna dxíchitu de guidubi ladxidoʼto ne guidubi xhiálmatu huayaca guiráʼ diidxaʼ sicarú ni huayabi Jiobá laatu, Dios stitu. Maʼ guca guirácani para laatu. Nin tobi de laacani qué liica huachee» (Jos. 23:14). Xquidxi Dios ni nuu ca dxi riʼ laaca ziuu lu guidxilayú cubi ni maʼ guníʼ Dios guni. Peru cada tobi de laanu zalá pa gudiʼnu lugar gabi Jiobá laanu xi naquiiñeʼ gúninu ne cadi gudxíʼbanu laca laanu. Nga runi, gúninu stipa pur gánnanu xi caquiiñeʼ Dios para guluíʼ laanu paneza chuunu.

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]

Xquidxi Jiobá nga cayabi laanu xi naquiiñeʼ gúninu ca dxi riʼ

Libru cubi

Scuela ra riziidicabe gúnicabe xhiiñaʼ Dios

Rizíʼdinu ximodo gucheechenu diidxaʼ ante chuunu de yoo pur yoo