Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Qué chuʼ dxi gúninu ni cadi jneza casi runi binni

Qué chuʼ dxi gúninu ni cadi jneza casi runi binni

Qué chuʼ dxi gúninu ni cadi jneza casi runi binni

GUIRÁʼ ladu nuu binni qué runi ni jneza, cásica rundubi bi guiráʼ ladu. Stale binni nabé rusiguii, runi cobrarcaʼ jma bueltu de biaʼ risaca xiixa, ribáʼnacaʼ, qué riguíxecaʼ ra nuzaabicaʼ ne ruchacaʼ bi yánnicaʼ de ca negocio rúnicaʼ neca ribáʼnacaʼ. Ndaaniʼ guidxilayú riʼ nuu stale cosa ni rucaa laanu gusihuínninu pa dxandíʼ rúninu ni jneza. Xi zacané laanu para gucáʼnanu cani yaʼ. Guidúʼyanu chonna cosa ni zacané laanu: guidxíbinu Jiobá, gusíʼdinu xquendabiaaninu guni ni jneza ne chuʼnu nayecheʼ né ni nápanu.

Ridxíbinu guchéʼnenu Jiobá

Casi bicaa Isaías ni riguixhená que: «Jiobá nga Juez stinu, Jiobá nga riguixhe xi gaca, Jiobá nga Rey stinu» (Isa. 33:22). Ora riénenu Dios si nga napa derechu de guni mandar la? racané nga laanu guidxíbinu guchéʼnenu laabe ne rucaa nga laanu cadi gácanu casi binni guidxilayú, purtiʼ laacaʼ qué rúnicaʼ ni jneza. Nga runi jnézapeʼ ca diidxaʼ ni zeeda lu Proverbios 16:6 ra na, ti binni «ni ridxibi Jiobá [...] rixeleʼ de cosa malu». Peru qué riníʼ diʼ nga ridxíbinu Dios purtiʼ zuquixe laanu ni gúninu laa, sínuque riuʼnu xizaa cadi guchéʼnenu Bixhózenu ni nuu guibáʼ, ti Dios ni nabé rizaalaʼdxiʼ pur chuʼnu galán (1 Ped. 3:12).

Guidúʼyanu ni bizaaca ti guendaxheelaʼ ni bisihuinni pabiáʼ risaca nga guidxibi binni Dios. Ricardo ne Fernanda xheelabe, yendeecabe 700 dólar ra bancu. a Guluu Fernanda guiráʼ ca billete que ndaaniʼ bolsa stiʼ sin nugabaʼ ni, ne despué de gudíxecabe chupa chonna de cani nuzaabicabe bibiguétacabe ralídxicabe. Ora guyuucabe yoo bidiicabe cuenta nuu casi guiráʼ bueltu guleecabe ra bancu que ndaaniʼ bolsa stibe, ngue runi guníʼcabe: «Bitiidiʼ cajera que jma bueltu lu nanu». Nécapeʼ gúpacabe gana ñaananécabe ca bueltu que purtiʼ nuzaabirúcabe xcaadxi cosa la? qué ñaananédicabe cani. Xi gucané laacabe para cadi guiaananécabe ca bueltu que yaʼ. Ricardo guníʼ: «Gunábadu Jiobá gudii laadu stipa para gúnidu ni jneza. Racaláʼdxidu gusiéchedu Dios ne chinándanu invitación ni rúnibe laanu lu Proverbios 27:11. Ngue runi gudixhe íquedu gudxiguétadu ca bueltu que».

Runi xquendabiaaninu ni na Biblia

Pa racaláʼdxinu guni xquendabiaaninu ni jneza la? naquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia ne gúninu ni nani lu xquendanabáninu. Cumu rudii «Stiidxa Dios [...] enda nabani laanu, ne nandxóʼ ni» la? zacaneni xquendabiaaninu guiníʼ ique ni jneza ne zucaani ladxidoʼno guni ni jneza. Ne nga zacané laanu «guni [nu] jneza» lu guirá cosa (Heb. 4:12; 13:18).

Zacá nga modo gucané Biblia João guni ni jneza. Xhono iza ante guiziidibe de lu Biblia yendézabe sti guidxi peru nuzaabibe 5,000 dólar ra bireebe que. Yanna, dxi maʼ bizulú cayacané Biblia laabe guchaabe modo riníʼ íquebe la? gudixhe íquebe guyúbibe binni nuzaabibe que para quíxebe laa. Cumu huaxiéʼ bueltu riaxa João ra runi dxiiñaʼ ne napa xidé gudii ni guibaniné xheelaʼ ne tapa xiiñiʼ la? gudxi hombre ni nuzaabibe laa que zanda quíxebe laa ti ndaa gá guiráʼ beeu.

Risaca nga chuʼnu nayecheʼ né ni nápasinu

Pablu bidii conseju riʼ: «Dxandí ricu ca xpinni Cristu, pa guieche né ca biaʼ napa si caʼ. [...] Zaa naca gapa nu bidxichi, inque si napa nu ni idóʼ no ne ni gacu nu, nga si guieche né nu» (1 Tim. 6:6-8). Pa chinándanu conseju riʼ la? qué zuyúbinu gachelunu gápanu jma ne qué zabánanu casi runi binni ora rutoo xiixa ne qué zúninu xiixa negocio ra na binni zanda gaca tuuxa ricu nagueenda (Pro. 28:20). Conseju ni bidii apóstol ca laaca zanda gacaneni laanu guyúbinu gúninu xhiiñaʼ Reinu primeru lu xquendanabáninu, purtiʼ nánnanuʼ zudii Bixhózenu ni nuu guibáʼ laanu ni guibaninenu (Mat. 6:25-34).

Cadi guiaandaʼ laanu zanda quite bidxichi íquenu (Mat. 13:22). ¡Pa gannaxhiinu bidxichi la? zápanu guendanagana, nga runi qué chuʼ dxi gannaxhiinu ni! Guiníʼ íquenu ni bizaaca Acán. Neca biiyabe milagru ni biʼniʼ Jiobá ora bixheleʼ guiiguʼ Jordán para gudiʼdiʼ ca israelita la? guchelube gápabe bidxichi, ngue runi guláʼnabe plata ne oro ne lari nabé risaca stiʼ ca binni de Jericó. Ne gútibe pur ni bíʼnibe (Jos. 7:1, 20-26). Nga runi, gudiʼdiʼ si stale siglu guníʼ Jesús ca diidxaʼ riʼ: «Laguuya gá laatu ne enda ruyubi gapa bidxichi» (Luc. 12:15).

Cadi cuánanu ra rúninu dxiiñaʼ

Guidúʼyanu caadxi cosa ni zanda gucaa laanu gusihuínninu pa rúninu ni jneza lu guiráʼ cosa. Pa rúninu ni jneza ra dxiiñaʼ stinu la? qué zabánanu neca maʼ biaa stale binni cuanaʼ (Tito 2:9, 10). Guidúʼyanu ni bizaaca Jurandir, ti hombre ni runi dxiiñaʼ ra nuu tobi de ca oficina stiʼ gobiernu. Ora cheʼ ca binni ni runinebe dxiiñaʼ xiixa viaje de negocio la? riniʼcaʼ rúnicaʼ stale gastu neca cadi dxandíʼ ni, ne jefe stícabe qué riníʼ gastiʼ. Peru Jurandir riníʼ pabiaʼpeʼ nga runi gastu ne qué rusiguii. Gudindené jefe stibe laabe pur qué ribáʼnabe ne pur ngue maʼ qué nuseendaruʼ laabe ca viaje que. Peru ora guyé tu biʼniʼ auditoría —o tuuxa ni yeguuyaʼ pa jneza nuu ca guiʼchiʼ stícabe— ra cayúnibe dxiiñaʼ que, bihuinni qué ribaʼnaʼ Jurandir, ngue runi bisisácacabe laa pur modo laa ne bidxiibacabe laa de puestu.

Yanna guidúʼyanu ejemplu stiʼ André, ti xpinni Cristu ni rutoo. Ora gudxi patrón stibe laabe gucaabe chupa biaje biaʼ saca ni guzíʼ ca cliente stibe lu ca factura sticaʼ la? gunábabe Jiobá gudii stipa laabe para cadi gusaanabe de chinándabe ca conseju ni zeeda lu Biblia (Sal. 145:18-20). Laaca gucaláʼdxibe nusiénebe patrón stibe xiñee qué zanda gúnibe ni na. Cumu qué ñanda ñene hombre que laabe la? bisaanabe dxiiñaʼ que, neca galán riguíxecabe laabe raqué. Gudiʼdiʼ si ti iza guniʼné ni guca patrón stibe que laabe, ne gunabaʼ laabe guibiguétabe guninebe laa dxiiñaʼ, ne gudxi laabe maʼ cadi cabaʼnaʼ diʼ ca cliente stiʼ. André bibiguetaʼ biʼniné laabe dxiiñaʼ ne despué bíʼnicabe laa gerente raqué.

Quíxenu ra nuzáʼbinu

Pablu bidii conseju ca xpinni Cristu ne gúdxibe laacaʼ quíxecaʼ «irá ni nuzaabi [ca] binni» (Rom. 13:8). Pa guiníʼ íquenu qué zaguíxenu ra nuzáʼbinu purtiʼ rábinu napa binni que bueltu ne cadi caquiiñeʼ ni la? galán guietenaláʼdxinu ni na Biblia: ti binni ni «caguiiñeʼ ne qué riguixe» naca binni malu (Sal. 37:21).

Peru pa málasi gueeda guizaacanu xiixa ne pur nga maʼ qué ganda quíxenu ra nuzáʼbinu yaʼ (Ecl. 9:11). Ngapeʼ nga ni bizaaca Francisco. Cumu caquiiñebe bueltu para quíxebe ti créditu la? gudiiñebe Alfredo 7,000 dólar, peru qué ñanda niguíxebe bueltu que dxi gudíxhebe purtiʼ qué ñédini laabe galán lu negocio stibe. Pur ngue guyebe ra nuu Alfredo para gusiénebe laa ni bizaacabe que, ne laa gudxi laabe quíxebe ni chaahuidugá.

Cadi gusihuínninu ni qué gápanu

Lu primé siglu que bibani ti guendaxheelaʼ, Ananías ne Safira. Laacabe bíʼnicabe ti cosa ni cadi jneza, ne qué riuuláʼdxinu gácanu casi laacabe. Ca xpinni Cristu riʼ bitoocaʼ ti layú ne yenecaʼ ti ndaa de bueltu que ra nuu ca apóstol, ne guniʼcaʼ ngue nga guiráʼ bueltu ni bidoo layú que. Xiñee bíʼnicabe zaqué yaʼ. Purtiʼ racaláʼdxicabe guidxagayaa binni ora ganna pabiáʼ riuuláʼdxicabe gudiicabe de ni nápacabe. Peru bihuinni xii ngue nuu ndaaniʼ ladxidóʼcabe ora gudxi espíritu santu apóstol Pedru cusiguiicabe. Jiobá biiti guirópacabe pur ni bíʼnicabe (Hech. 5:1-11).

Gadxé si de ni biʼniʼ guendaxheelaʼ riʼ, guyuu xpinni Dios ni biʼniʼ ni jneza. Guzéʼtenu de ca hombre ni bicaa Biblia, laacaʼ bicaacaʼ ni dxandíʼ ne qué nusiguiicaʼ. Moisés qué nucaachiʼ diʼ ni biʼniʼ, sínuque guníʼ bidxiichi ne pur ngue maʼ qué ñanda ñuu lu Layú ni Bizabiruaa Dios gudii ca israelita (Núm. 20:7-13). Zaqueca nga biʼniʼ Jonás, laa qué nucaachiʼ diʼ cani biʼniʼ ante ne despué de yegucheeche diidxaʼ Nínive. Laabe bicaabe guiráʼ cani (Jon. 1:1-3; 4:1-3).

Naquiiñeʼ gaca binni nadxibalú para guiníʼ ni dxandíʼ, jmaruʼ si pa zuniti xiixa ora gúnini. Zacá nga bizaaca Natalia, ti dxaapahuiiniʼ ni napa 14 iza. Laabe bíʼnibe ti examen, peru cadi jneza diʼ modo bicábibe ti guendarinabadiidxaʼ zeeda luni, neca zaqué bicaa maestru stibe jneza nuuni. Neca nánnabe zandeteʼ maestru que laabe de calificación pa gábibe ni laa la? guniʼbe ni. Laabe cusiénebe xi pur gúdxibe ni maestru que: «Dede nahuiineʼ bisiidiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ naa naquiiñeʼ guneʼ ni jneza para gusiecheʼ Jiobá. Pa qué ñabeʼ maestru que ni guca la? nuchiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa». Nabé bidxagayaa maestru que ni biʼniʼ Natalia purtiʼ jneza ni.

Rusisácanu Jiobá ora rúninu ni jneza

Giselle nga ti dxaapahuiiniʼ ni napa 17 iza. Ra scuela stibe bidxélabe ti cartera ne nuu caadxi guiʼchiʼ ne nuu 35 dólar ndaaniʼ ni. Xi bíʼnibe óraque yaʼ. Yesaanabe ni ra dirección para gudxiguétacabe stiʼ binni. Gudiʼdiʼ si ti beeu biindaʼ subdirector que ti carta nezalú cani rinebe scuela. Luni cudiicabe xquíxepeʼ dxaapahuiiniʼ que pur runi ni jneza, pur modo sicarú bisiniisi binnilidxi laa ne pur religión stiʼ. Casi maʼ bidúʼyanu ca, bisisácabe Jiobá pur ni bíʼnibe (Mat. 5:14-16).

Nagana nga para guni tuuxa ni jneza lade guiráʼ binni ni ruyubi «para laa si, ne nisi bidxichi [cá] ique caʼ. [R]uni ca laaca nandxóʼ ne [r]aca ca nayáʼ» (2 Tim. 3:2). Peru pa guidxíbinu guchéʼnenu Dios, gusíʼdinu xquendabiaaninu chinanda ca conseju ni zeeda lu Biblia ne guizíʼdinu guibaninenu ni nápasinu la? qué zaca diʼ nagana para laanu gúninu ni jneza ndaaniʼ ti guidxilayú ra nabé nuu binni ni ribaʼnaʼ. Pa gúninu zacá la? jma zaca xhamígunu Dios, purtiʼ laabe rúnibe «ni jneza» ne «nadxiibe ni jneza» (Sal. 11:7).

[Notaa]

a Bidxaa lá chupa chonna de laacabe ne biaʼ bueltu rieeteʼ raríʼ guca cani dólar.

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 7]

Pa guidxíbinu Jiobá la? zacané nga laanu gúninu ni jneza

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 8]

Zusisácanu Jiobá pa gúninu ni jneza