Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Lagataná» ¡Yánnapeʼ nga jma risaca gúninu zacá!

«Lagataná» ¡Yánnapeʼ nga jma risaca gúninu zacá!

«Lagataná» ¡Yánnapeʼ nga jma risaca gúninu zacá!

TI BIAJE gunabadiidxaʼ ca discípulo stiʼ Jesús laa: «Padxí nga nouʼ gaca irá ni guʼdxu laadu que. Ne xi seña ihuinni dxi mayaca gueedu ne iluxe guidx[i]layú riʼ» yaʼ (Mat. 24:3). Casi rusiene capítulo 24 stiʼ Mateo, 13 stiʼ Marcos ne capítulo 21 stiʼ Lucas, nabé nayaguieʼ modo bisiene chaahuibe caadxi seña ni zacané laacaʼ gudiicaʼ cuenta pora maʼ chigaca ni guniʼbe. De raqué bidiibe conseju riʼ laacaʼ: «Lagataná» (Mat. 24:42).

Yanna, pa cadi nagana para guiene ca discípulo stiʼ Jesús ca seña ni bidiibe, xiñee gúdxibe laacaʼ naquiiñeʼ gatanacaʼ yaʼ. Guidúʼyanu chupa razón. Primé, purtiʼ nánnabe zándaca ziuu xiixa ni zucaa ca xpínnibe cadi gulábicaʼ ca seña ni guniʼbe zaca lu guidxilayú riʼ, ne nga zuxhéleni laacaʼ de Dios ne maʼ qué zatanacaʼ. Guiropa, purtiʼ zándaca huaxiéʼ zazaalaʼdxiʼ caadxi xpínnibe ca seña ni guniʼbe, pa qué gaca cani neza ra nabézacaʼ. Pa gaca ni zacá la? zándaca zaníʼ íquecabe cayaadxaruʼ stale para gueeda ca dxi «nabé naná» guníʼ Jesús —ra guiluxe guiráʼ ca diidxaʼ riguixhená bizeetebe— ne pur nga maʼ qué zatanácabe (Mat. 24:21).

«Caʼru guiene ca xi chi gaca»

Ora caniʼné Jesús ca discípulo stiʼ bisietenalaʼdxiʼ laacabe de ca binni ni bibani ante guiaba Nisaguié naroʼbaʼ que. Neca biiyacaʼ ora cayaca arca ngola que, biiyacaʼ cucheeche Noé diidxaʼ ne biiyacaʼ guiráʼ guendaridinde guyuu dxi bibánicaʼ, qué ñénecaʼ guiráʼ ni gudxi Noé laacaʼ chigaca (Mat. 24:37-39). Lu stale cosa ni runi binni yanna, laaca qué rulábicaʼ ora riguixhenácabe laacaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ora ruuyaʼ cani zigusá carru ti seña ra cá pabiáʼ zanda guxooñecaʼ la? maca nánnacaʼ xi cayábini laacaʼ. Peru stale binni qué riná guzuubaʼ diidxaʼ. Nga runi, riguixhe gobiernu gadxé gadxé clase tope lu ca carretera ca para gucueeza laacabe. Zacagá nga rizaaca né caadxi de ca xpinni Cristu, neca ruuyacabe ca seña ni rusihuinni maʼ nuunu lu ca últimu dxi riʼ, peru rúnicabe caadxi cosa ni ribeechú laacabe de gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá. Zacá bizaaca Arielle ti dxaapahuiiniʼ de África occidental.

Laabe nabé riuuláʼdxibe ti juegu ni runibiáʼcabe casi balonmano femenino, ne ruuyabe ni guiráʼ biaje tiidini lu televisión. Ti dxi gúnnabe chigúnicabe ti equipu ra scuela stibe. Biéchebe stale, ne cumu rápabe gana chuʼbe lu equipu que la? qué niníʼ íquebe pa zuxheleʼ ni laabe de Dios, ne gucuá labe para gácabe portera sticaʼ. Xi guleendú Arielle yaʼ. Laca laabe guniʼbe: «Chupa chonna de ca xcompañeraʼ nápacaʼ novio ni nabé riguʼbaʼ gueza ne riguʼbaʼ guixi. Cumu maʼ gadxé naa la? gupaʼ xidé bineʼ huantar ora runi búrlacabe naa. Neca zaqué, guníʼ iqueʼ, qué zacaʼ gastiʼ. Peru despué bixhéleni naa de Dios. Biseeguni xpiaaneʼ ne puru si laani maʼ caníʼ iqueʼ neca zubaʼ ra ridagulisaanu. Nuaaʼ ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu, peru xquendabiaaneʼ nuu lu juegu que. Lugar de niguiteʼ para ñuaaʼ nayecheʼ, jma gucuá iqueʼ guneʼ ganar, ngue runi, dede maʼ qué riziiladxeʼ purtiʼ nisi laani maʼ cá iqueʼ. Dede biʼniʼ huarani naa de estrés ne stale de ca xhamigaʼ bixélecaʼ de naa.

»Peru lu juegu que guca xiixa ni bicaa naa guiníʼ iqueʼ modo canazayaʼ. Ora chigundaa tobi de cani nuu lu sti equipu que ti pelota ra nuaaʼ para uguu gol naa la? qué niníʼ iqueʼ sti cosa, ¡sínuque gunabaʼ Jiobá gacané naa gucueezaʼ pelota que! Óraque bidieeʼ cuenta cadi cayuneʼ ni na Jiobá modo racalaʼdxiʼ. Ximodo guyuaaʼ gaxha de Jiobá sti biaje yaʼ.

»Bietenalaʼdxeʼ de ti DVD ni láʼ Los jóvenes preguntan... ¿Qué haré con mi vida? a Biiyaʼ ni sti biaje, neca huayuuyaʼ ni ante, peru yanna huaxa maʼ guníʼ iqueʼ de laani. Cásipeʼ guendanagana napaʼ que, zaqueca nga ni gupa Andy, ni riree lu videu que. Yenandaʼ conseju bidii binnigola que Andy, ne guníʼ iqueʼ de ca diidxaʼ ni zeeda lu Filipenses 3:8. Gucané ca diidxaʼ que naa guiníʼ iqueʼ cadi jneza ni cayuneʼ ne bisaanaʼ equipu que.

»Gucaneni naa guchaaʼ modo naa. Bisaanaʼ de guiníʼ iqueʼ guneʼ ganar ne bidieeʼ cuenta ziniti estrés ni napaʼ que. Bineʼ sentir jma nayecheʼ ne guyuaaʼ jma gaxha de ca bizanaʼ ne ca bendaʼ. Ca dxiiñaʼ ni napaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios jma risaca cani para naa yanna. Cumu maʼ rucaadiagaʼ cani rieeteʼ ra ridagulisaanu la? jma maʼ riuuladxeʼ cani. Laaca jma maʼ jneza modo rucheecheʼ diidxaʼ. Ne guiráʼ beeu racaʼ precursora auxiliar.»

Zacaca nga laanu, pa nuu xiixa ni cucaa laanu guiníʼ íquenu cadi dxandíʼ cayaca ca seña ni guníʼ Jesús la? naquiiñeʼ gúninu ni biʼniʼ Arielle. Xi zanda gúninu yaʼ. Zanda iquiiñenu Índice de las publicaciones Watch Tower, ni zeeda gaca casi ti mapa ni zacané laanu para ganda guidxélanu stale cosa risaca. Zadxélanu stale conseju galán luni ne zanda guidúʼndanu xi biʼniʼ xcaadxi xpinni Cristu para bidxiilucaʼ xiixa guendanagana cásica ni cadídinu. Laaca risaca nga chuunu guiráʼ guendaridagulisaa, guidúʼndanu dede ante ne gucaʼnu xiixa ni guzeetecabe lu ca libana. Nuu tu laa jma rucaadiaga ora ribí lu ca banguʼ nuu lu ca primé fila. Sti cosa ni zanda gúninu nga guicábinu lu ca guendaridagulisaa dede ora guzulú guiuundaʼ ca primé párrafo stiʼ ti tema. Sti cosa ni zacané laanu para gatananu nga guidúʼndanu ne gucaadiáganu ca noticia ni cayaca yanna. Pa guiníʼ íquenu de laacani zacanécani laanu gudiʼnu cuenta maʼ cahuinni ca seña ni guníʼ Jesús zaca lu ca últimu dxi riʼ (2 Tim. 3:1-5; 2 Ped. 3:3, 4; Apo. 6:1-8).

Gusihuínninu nuunu listu

Ca seña stiʼ ca últimu dxi riʼ cayaca cani lu «idubi naca guidxilayú» (Mat. 24:7, 14). Yanna riʼ nuu millón de binni ni cayuniná guendahuará laacaʼ, gastiʼ ni gocaʼ, cayaca xu ra nuucaʼ o cayuniná xcaadxi cosa ni maca bizeeteʼ Biblia laacaʼ. Peru laaca nuu stale binni ni ruluíʼ nabani ti lugar ra huaxiéʼ rihuinni cani maʼ bizéʼtenu ca ne huaxiéʼ runinani laacaʼ. Ñee nabáninu tobi de ca lugar ca la? Pa zacá ni, cadi jneza guiníʼ íquenu cayaadxaruʼ tiidiʼ stale tiempu para guzulú ca dxi «nabé naná» ni ruzeeteʼ Biblia.

Jesús guníʼ xcaadxi cosa ni zazaaca: zaca «gubiña ne enda huará» (Luc. 21:11). Peru guietenaláʼdxinu qué niníʼ diʼ Jesús zaca ca seña ca tobi si tiru lu guidubi Guidxilayú ne biáʼqueca guniná cani, sínuque zaca cani ndaaniʼ «stale guidxi». Nga runi, cadi galán diʼ cuézanu gaca guiráʼ ca seña ca lu guidubi Guidxilayú oraqueca. Jesús laaca guníʼ sti cosa: tiempu guiaadxaʼ ni gó binni, zándaca ziuu caadxi de ca discípulo stibe ni zácacaʼ binni nalá. Laabe guniʼbe: «Laguuya gá laatu cadi ma canazá tu [casi binni ni ró xhaataʼ]» (Luc. 21:34). Nga runi, cadi jneza diʼ nga cuézanu guizaacanu guiráʼ cani guníʼ Jesús. Guietenaláʼdxinu ni guniʼbe: «Ora guʼya tu gaca irá nga, ma nanna tu ma bidxiña dxi guni mandar Dios» (Luc. 21:31). Neca qué guizaaca ni na ca diidxaʼ riguixhená ca ra nabézanu, ridúʼyanu cani pur ni rihuinni lu noticia.

Ne Jiobá maʼ gudixhe padxí guzulú ca dxi «nabé naná» ca. Nga runi, nin ti cosa ni guizaaca lu Guidxilayú riʼ qué zuchaa «padxí ne pora» gueedani (Mat. 24:36).

Jesús gudxi ca discípulo stiʼ gatanacaʼ o chuʼcaʼ listu (Mat. 24:44). Nabé risaca gúninu ni guniʼbe guiráʼ ora. Peru qué riníʼ diʼ nga naquiiñeʼ gúninu xhiiñaʼ Dios guidubi dxi ne guidubi gueelaʼ. Ne cumu qué gánnanu pórapeʼ nga chiguzulú ca dxi «nabé naná» ca la? zándaca nuu stale de laanu cayuni dxiiñaʼ lu layú stiʼ o cayuni dxiiñaʼ ralidxi ora gueeda dxi ca (Mat. 24:40, 41). Yanna, xi naquiiñeʼ gúninu para chuʼnu listu neca guizaaca intiica cosa yaʼ.

Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Emmanuel ne Victorine. Guendaxheelaʼ riʼ napa xhoopaʼ xiiñidxaapaʼ ne nabánicabe ti lugar stiʼ África ra qué rihuínnipeʼ cosa malu, nga runi huaxiéʼ ruuyacabe ca seña ni cusihuinni maʼ nuunu lu ca últimu dxi. Xi rúnicabe para chúʼcabe listu yaʼ. Ruundacabe xiixa tema stiʼ Biblia guiráʼ dxi. Emmanuel cusiene ximodo rúnicabe ni: «Primé que guca nagana para laadu quíxhedu ti hora para guidagulisaadu, peru despué gudíxhedu gácani dede las seis hasta las seis y media siadóʼ. Primeru ridúʼndadu textu riuundaʼ guiráʼ dxi de racá maʼ ridúʼndanu chupa chonna de ca párrafo ni zeeda lu ca guiʼchiʼ ni guiuundaʼ semana ca ra Yoo stiʼ Reinu». Ni rúnicabe ca racaneni laacabe para gatanácabe, purtiʼ Emmanuel naca binnigola ni ruuyaʼ dxiiñaʼ ni runi grupu de binnigola, ne Victorine gatigá raca precursora auxiliar —laabe huayacanebe stale binni gaca xpinni Dios— ne guiráʼ ca xiiñidxaapacabe cayúnicaʼ xhiiñaʼ Dios né stale gana.

Jesús cayabi laanu ca diidxaʼ riʼ: «Nga runi lachuu listu ne lagataná» (Mar. 13:33). Cadi gudiʼnu lugar chuʼ xiixa ni cueechú laanu. Cásica Arielle, gúninu ni na ca conseju ni reeda lu ca libru ne revista ricaanu ne ni runadiáganu lu ca guendaridagulisaa. Ne casi runi familia stiʼ Emmanuel, gudixhe xi zanda guʼnuʼ lu xhiiñaʼ Dios guiráʼ dxi ti ganda chuʼluʼ listu ne gatanaluʼ.

[footnore]

a Ti película ni caníʼ de ximodo bidxiilú ti hombrehuiiniʼ ti guendanagana ni gupa, purtiʼ racalaʼdxiʼ chuulaʼdxiʼ Dios ni runi, ne stale de cani nahuiiniʼ laaca rizaaca zacá yanna.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]

Emmanuel ne familia stiʼ nuucaʼ listu purtiʼ ruundacaʼ de ti tema stiʼ Biblia guiráʼ dxi