Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni jma rusiecheʼ naa nga guneʼ ni na Jiobá

Ni jma rusiecheʼ naa nga guneʼ ni na Jiobá

Ni jma rusiecheʼ naa nga guneʼ ni na Jiobá

Fred Rusk guníʼ ni bizaaca

Salmo 27:10 na: «Pa bixhózepiaʼ ne jñaapiaʼ gusaana naa la? Jiobá peʼ zacaa naa». Laudii lugar naa gabeʼ laatu xiñee nabé risaca ca diidxaʼ ca para naa dede dxi naca ti xcuidihuiiniʼ.

BINIISEʼ ra nuu bixhozebiidaʼ, ti lugar ra rudxiibacabe xiaa estadu stiʼ Georgia (Estados Unidos), lu ca iza 1930, tiempu ni binibiáʼcabe casi Gran Depresión. Nabé gucaná bixhozeʼ dxi guti jñaaʼ ne ti bicheʼ ni deruʼ gule, ngue runi, yesaanabe naa ra nuu bixhozebiidaʼ —ca dxi que maʼ guti jñaabiidaʼ — de raqué yegúnibe dxiiñaʼ ti guidxi zitu. Despué, stale biaje gucaláʼdxibe nindezaniáʼ laabe, peru maʼ qué ñanda diʼ.

Ca gunaa ni jma huaniisi xiiñiʼ bixhozebiidaʼ nga cani riníʼ xi guiráʼ gaca ndaaniʼ yoo que. Laabe huaxiéʼ riuuláʼdxibe de religión, peru ca xiiñibe nabé rúnicaʼ guiráʼ xixé ni rusiidiʼ Iglesia Bautista del Sur. Naa laaca riniáʼ laacabe ra yuʼduʼ stícabe guiráʼ domingu, purtiʼ riníʼcabe zuyaanacabe ni naa pa qué chaaʼ. Nga runi, dxi maʼ ziniiseʼ huaxiéʼ guyuuladxeʼ de religión. Jma riuuladxeʼ chaaʼ scuela ne chichiteʼ xiixa.

Bichaa guendanabani stinneʼ dxi yeganna tuuxa naa

Ti huadxí stiʼ iza 1941, dxi napa 15 iza, bidxiña ti guendaxheelaʼ ra puertaʼ lidxeʼ, hombre que nabé maʼ huaniisi. Gúdxicabe naa laabe nga «Talmadge Rusk, ti xtiuaʼ», peru qué huayuu dxi gunadiaʼgaʼ de laabe. Testigu stiʼ Jiobá guirópacabe. Laabe bisiénebe laadu racalaʼdxiʼ Dios guibani binni sin gati ndaaniʼ Guidxilayú. Gadxé ni bisiidibe naa que ni runaadiaʼgaʼ ra yuʼduʼ, peru casi guidubi familia stinneʼ na cayaca íquebe ne qué nulábicaʼ laabe. Ne qué ñuuruʼ dxi nuxhélecabe puertaʼ para nucaadiágacabe laabe. Ti xtiaʼyaʼ láʼ Mary —ni jma huaniisi chonna iza que naa—, laasi nga gucuaa ti Biblia ne chupa chonna de ca libru ne revista para guʼndaʼ.

Nagueendaca bidiibe cuenta dxandíʼ ni caziidibe, ngue runi, guyuunísabe casi testigu stiʼ Jiobá lu iza 1942. Dede dxi que, maʼ bizulú bicaalú familia stidu laabe, casi maca guníʼ Jesús zácani: «Ca binni lidxi pe hombre zaca nanalaʼdxi laa» (Mat. 10:34-36). Xi biʼniʼ tobi de ca béndabe ni jma huaniisi que laabe yaʼ. Cumu nabé runibiáʼcabe gunaa que lugar ra nuucabe purtiʼ riuulaʼdxiʼ gacané binni la? bidaagube alcade stiʼ condado (xaíque stiʼ municipiu) que. Gunaazecabe Talmadge, xtiuaʼ, purtiʼ nácabe canagutoobe guiʼchiʼ sin permisu.

Hombre ni naca xaíque stiʼ lugar que, laca juez laa, ne periódicu ridoo raqué bizeeteʼ guníʼ hombre que lu juiciu stibe ca diidxaʼ riʼ: «Ca guiʼchiʼ ni rusaanané hombre riʼ binni [...] rusiidicani stale cosa malu ni zeeda gaca casi venenu». Guyé Talmadge, xtiuaʼ, ra nuu sti juez ni jma risaca, ne juez riʼ guníʼ cadi jneza guníʼ hombre cugaaniʼ donda íquebe, neca zaqué biseeguyoocabe laabe chii gubidxa.

Gucané xtiaʼyaʼ naa

Para ca dxi que, Mary maʼ cusiidiʼ binni de cani runi cré. Cadi naasiáʼ rusiidibe ni cá lu Biblia, sínuque laaca rusiidibe ca vecinu stidu. Ti dxi yeniáʼ laabe ne yegánnadu ti hombre ni cusiidibe laa de Biblia ne riquiiñebe libru El Nuevo Mundo. a Xheelaʼ hombre riʼ guníʼ guidubi gueelaʼ biindabe libru que. Ca dxi que la? huaxiéʼ racalaʼdxeʼ chuaaʼ lu xiixa religión, peru nabé riuuladxeʼ guiráʼ ni rusiidibe. Yanna, xii nga bicaa naa guneʼ cré ca Testigu nga xquidxi Dios yaʼ. Cadi tantu ni rusiidicabe, sínuque modo riuuláʼdxicabe gacanécabe binni.

Chigüeniáʼ laatu xi bizaacadu ti biaje dxi ziúpadu de lu layú ra rudxíʼbadu bichooxhe para chuudu ralídxidu. Ora gudídidu gaxha de ra rucaaguí binni guixi, bidúʼyadu maʼ bicaaguí xhupa xtiaʼyaʼ ca libru ne revista stiʼ Mary, ne laaca bicaaguícabe gramófono ne chupa chonna discu ni caníʼ de Biblia. Nabé bidxiicheniáʼ laacabe óraque, peru gudxi tobi de laacabe naa: «Zadxiña dxi gaʼbuʼ laadu jneza ni bínidu».

Cumu qué racalaʼdxiʼ Mary gusaana religión stiʼ ne gusaana de gucheeche diidxaʼ la? bireebe de ra yoo que. Lu iza 1943 guizáʼ maʼ riuuladxeʼ guiráʼ ni caziideʼ de Dios: laabe nga Jiobá, nabé nacháʼhuibe, riabe binni ne qué rucaaguibe laacaʼ ndaaniʼ ti infiernu. Laaca biziideʼ maʼ gudixhe Dios ximodo guni xquidxi dxiiñaʼ, neca qué huayuu dxi chaaʼ ti guendaridagulisaa.

Ti dxi, laga cugayaʼ pastu nuu ralidxeʼ, bizuhuaadxí ti carru gaxha de ra nuaaʼ, ne gunabadiidxaʼ tobi de cani zeeda ndaaniʼ carru que pa naa nga Fred. Cásipeʼ gunnaʼ Testigu laacabe la? gudxeʼ laacabe: «Laudii lugar quibaʼ ne ziniáʼ laatu ti lugar ra zanda güinu diidxaʼ». ¡Tihuaʼ xtiaʼyaʼ gudxi laacabe gueeda gusiidicabe naa de Stiidxaʼ Dios! Tobi de laacabe nga Shield Toutjian, ti binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa. Nabé gucanebe naa órapeʼ jma caquiiñeʼ laabe, guluube gana naa ne bidiibe naa conseju ni biquiiñeʼ para gusihuinneʼ dxandíʼ ni rusiidiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ne para ganda gudxieeluáʼ ca binnilidxeʼ ni nabé maʼ cucaalú naa.

Mary, xtiaʼyaʼ, yebíʼ guidxi Virginia, ne lu iza 1943 biseendabe ti carta ra nuaaʼ. Lu carta que gúdxibe naa chibieeniáʼ laabe, pa maʼ gudixheʼ iqueʼ guneʼ ni na Jiobá. Qué liica niníʼ íqueni chupa biaje. Ti viernes huaxhinni stiʼ beeu octubre, bichayaʼ caadxi de ca cosa ni jma riquiiñeʼ ndaaniʼ ti caja ne bigaandaʼ ni lu ti yaga zuhuaa gaxha de ralidxeʼ. Sti dxi que gucuaaʼ caja que ne gudideʼ deche lidxeʼ dede yendayaʼ ralidxi ti vecinu stidu, ne maʼ laa yené naa ndaaniʼ guidxi. De raqué guyaaʼ Roanoke ne gunda yendayaʼ ralidxi na Edna Fowlkes, ra nuu xtiaʼyaʼ de biuuzaʼ.

Biniiseʼ lu stiidxaʼ Dios, guyuaanisaʼ ne yendayaʼ Betel

Edna nga ti gunaa xpinni Cristu ni bibí, nabé nacháʼhuibe ne riuuláʼdxibe gacanebe binni, ninaláʼdxitu nácabe casi Lidia ni ruzeeteʼ Biblia, rudiibe lugar cueza xcaadxi binni ndaaniʼ yoo ra ruquíxecabe laabe. Cadi xtiaʼyaʼ siaʼ nabeza ralídxibe, sínuque laaca nuu xheelaʼ bizáʼnabe né ca xiiñidxaapaʼ. Ra gudiʼdiʼ tiempu, guiropaʼ baʼdudxaapaʼ que, Gladys ne Grace Gregory, beeda gácacaʼ misionera. Yanna riʼ napa Gladys jma de 90 iza ne cayúnirube ni na Jiobá ndaaniʼ yoo Betel ni nuu Japón.

Dxiruʼ maʼ yebieeʼ ralidxi Edna nga jma maʼ gunda guyaaʼ ca guendaridagulisaa ne biziideʼ gucheecheʼ diidxaʼ jma jneza. Pur guiráʼ ni rucaadiaʼgaʼ ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ne ni ruundaʼ lu Biblia, maʼ gunda binebiaʼyaʼ Jiobá ne biniiseʼ lu stiidxaʼ. Últimu la? guyuaanisaʼ 14 stiʼ junio iza 1943. Yanna, xi gúcaxa de Mary, Gladys ne Grace yaʼ. Gúcacabe precursora ne guyécabe ladu guiaʼ de guidxi Virginia. Pur dxiiñaʼ bíʼnicabe raqué, guyuu ti neza binni ridagulisaa ndaaniʼ guidxi Leesburg. Ra bizulú iza 1946, naa laaca gucaʼ precursor ne guyaaʼ ndaaniʼ stobi de ca guidxi nuu gaxha de ra nabezaʼ. Lu verano stiʼ iza que, guiradu guyuudu cleveland (Ohio) ra guca ti guendaridagulisaa stiʼ stale guidxi roʼ dede 4 hasta 11 stiʼ agosto.

Qué ziuu dxi guiaandaʼ guendaridagulisaa que naa, dxi que bidxiñaʼ Nathan Knorr ra nuaaʼ, laabe nga zanírube lu guiráʼ ni runi xquidxi Dios. Guniʼbe chití sti edificiu para cueza binni ra nuu Betel stiʼ Brooklyn ne laaca chiguiroobaʼ imprenta, ngue runi, caquiiñeʼ stale hombrehuiiniʼ ni maʼ caniisi para guni dxiiñaʼ. Raqué nga guníʼ iqueʼ guneʼ ni na Jiobá, ngue runi guluaaʼ guiʼchiʼ stinneʼ oraqueca. Ne ra gudiʼdiʼ chupa chonna beeu, lu 1 stiʼ diciembre iza 1946, biuaaʼ Betel.

Gudiʼdiʼ si ti iza, laga cayuneʼ dxiiñaʼ lu Departamento de Envíos, beeda Max Larson ra nuaaʼ. Laabe nga hombre ni ruuyaʼ dxiiñaʼ raca ndaaniʼ imprenta que ne gúdxibe naa maʼ bidxaa lugar ra chiguneʼ dxiiñaʼ, yanna maʼ chichuaaʼ ra Oficina ni Ruuyaʼ ximodo Careeche diidxaʼ. Raqué biziideʼ ximodo zanda gúninu ni na stale conseju zeeda lu Biblia ne ximodo runi xquidxi Dios dxiiñaʼ, ne jma biziideʼ guiráʼ nga dxi bineʼ dxiiñaʼ né Thomas J. Sullivan (ca xhamígube rábicaʼ laabe Bud).

Ra gudiʼdiʼ iza, chaahuidugá maʼ guyuulaʼdxiʼ bixhozeʼ ganna caadxi de religión. Beeda guuyabe naa Betel chupa chonna biaje, ne últimu biaje beedabe nga lu iza 1965, dxi gúdxibe naa: «Zanda chigannuʼ naa ora gacalaʼdxuʼ, peru naa maʼ qué ziuuruʼ dxi guenda raríʼ». Ne yegannaʼ laabe stale biaje dede dxi gútibe. Nécapeʼ runi crebe ziebe guibáʼ, ribezaʼ gapa Jiobá laabe lu xquendabiaaniʼ, gusibani laabe ne gudii lugar guibánibe sin gátibe ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ora maʼ gácani ti paraísu.

Caadxi guendaridagulisaa roʼ ne dxi gurí stale lugar para gaca adorar

Para naa la? ca guendaridagulisaa roʼ ca nabé riquiiñecani para ganda guiroobaʼ xhiiñaʼ Dios. Ngapeʼ nga ni bizaaca né ca guendaridagulisaa stiʼ stale guidxi roʼ ni guca lu ca iza 1950 ndaaniʼ Estadiu stiʼ ca Yankees ni nuu Nueva York. Lu iza 1958, guyé 253,922 binni de 123 guidxi roʼ dede bidxá tipa estadiu que ne stobi ni láʼ Polo Grounds. Dxi bizaacaʼ xiixa ni qué ziuu dxi guiaandaʼ naa. Laga nuaaʼ ndaaniʼ tobi de ca oficina ni nuu ra cayaca guendaridagulisaa que, málasi bidxiña Nathan Knorr ra nuaaʼ ne gudxi naa: «Fred, cabeza caadxi precursor naa ndaaniʼ ti salón ra raca saa ni cuquíxecabe laadu ni nuu gaxha de raríʼ, peru qué gannadiáʼ ximodo biaandaʼ naa nuyubeʼ tuuxa para ñuni guendaridagulisaa ca. Ñee zanda chigudiiluʼ ti libana galán laacabe de gueeda ndaaniʼ xiga íqueluʼ laga zeluʼ neza la?». Dede maʼ qué ganda guicaaʼ bi ora yendayaʼ raqué, peru gunda bidiéʼ libana que, purtiʼ gucané Jiobá naa ora bineʼ orar laa laga ziaaʼ neza.

Pur stale iza biquiiñeʼ ca neza binni ridagulisaa Yoo stiʼ Reinu ni ruquixe binni laacaʼ. Peru, lu ca iza 1950 ne 1960, nabé biroobaʼ xquidxi Dios, ngue runi maʼ huaxiéʼ galán ca lugar que para guidagulisaacabe. Lu ca iza 1970 dede 1990 guzidu chonna yoo ngola nuu Manhattan ne biʼniʼ chaahuidu cani para ganda iquiiñedu modo riuuláʼdxidu. Bisaanacabe naa para guuyaʼ modo guni ca grupu que dxiiñaʼ ni gucuaacaʼ. Nabé galán modo guluu Jiobá ndaayaʼ ca neza binni ridagulisaa ni yeguni dxiiñaʼ ne ni bidii bueltu para gurí ca Yoo stiʼ Reinu que, ne dede nagasi riquiiñeruʼ cani para guidagulisaa ca xpinni Cristu.

Bichaa xquendanabaneʼ

Ti dxi stiʼ iza 1957, laga zidideʼ ndaaniʼ ti parque ni nuu cueʼ ra nabezaʼ para chaaʼ ra imprenta ra chiguneʼ dxiiñaʼ, bizulú cayaba nisaguié. Málasi bidxaagaluáʼ ti baʼdudxaapaʼ mexa de naguchi guicha ique ne nabé mósapeʼ laa ni nacubi yendá Betel, ne cayadxe lu nisa que. Oraqueca gudxeʼ laabe chuʼbe xaʼnaʼ paragua stinneʼ. Zacá nga binebiaʼyaʼ Marjorie, gunaa bichaganayaʼ lu iza 1960. Dede dxiqué nayecheʼ nuudu cayúnidu ni na Jiobá, pa guidxaagaludu guendanagana o pa coʼ, pa cayaba nisaguié o pa nandáʼ. Lu beeu septiembre 2010 bisaʼdu cincuenta iza de bichaganadu.

Cásipeʼ bibiguétadu de luna de miel, ora gudxi Nathan Knorr naa maʼ naca maestru stiʼ Scuela stiʼ Galaad. ¡Ti dxiiñaʼ nabé sicarú! Lu iza 1961 dede 1965 bisiideʼ lu gaayuʼ cursu, jma xadxí gúcacani que cani maca raca, ca cursu que guca cani para guiziidiʼ ca hombre ni chiguuya modo gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ yoo Betel. Lu otoño 1965, maʼ guca ca clase que de gaayuʼ beeu sti biaje, peru yanna maʼ para cheʼ cani chigaca misioneru.

Lu iza 1972 beeda gacaʼ binnigola ni ruuyaʼ modo runi Departamento de Correspondencia de Redacción dxiiñaʼ. Gupa xidé biindaʼ stale para gacaniáʼ gaca chaahuiʼ stale guendanagana ne guicabeʼ xiixa ni guinabadiidxaʼ binni. Nabé gucané ngue naa para guieneʼ chaahueʼ stale cosa ni zeeda lu Biblia ne ximodo jma jneza chinandaʼ ca ley stiʼ Dios para gacaniáʼ binni.

Raqué guyuaaʼ dede lu 1987, iza que bichaacabe naa para chuaaʼ sti lugar ni nacubi guca: Servicios de Información sobre Hospitales. Gupa xidé bínidu seminariu para ca Grupu de Binnigola ni Riniʼné ca Doctor ti guiziidicaʼ ximodo jma jneza gusiénecaʼ xiñee qué ricanu rini ora chuʼcaʼ nezalú ca doctor, ca juez ne nezalú cani racané gaca tender binni ndaaniʼ hospital. Tobi de ca guendanagana jma naroʼbaʼ ni riuu nga ora qué riná ca doctor ca gúnicaʼ ni racalaʼdxiʼ ca Testigu ni napa xiiñiʼ, purtiʼ rucaacabe rini xiiñicaʼ neca maʼ guníʼ bixhoze ca baʼduhuiiniʼ ca coʼ, nga runi, stale biaje rinécabe ca doctor ca nezalú juez para gaca respetar ni racaláʼdxicabe.

Ora canieniáʼ ti cirujano de xcaadxi modo zanda gusiándacaʼ binni sin rini, cadi guendaridxagayaa nga guiniʼbe qué zanda gúnibe ni o nabé caru zaree ni. Óraque rabeʼ laabe: «Ñee zanda guluiʼluʼ naa naluʼ la?». De raqué maʼ riniéʼ: «Naluʼ nga tobi de cani jma zanda iquiiñeluʼ para guyubuʼ xcaadxi modo guʼnuʼ dxiiñaʼ stiluʼ». Né ca diidxaʼ ca rusietenalaʼdxeʼ laabe xiixa ni maca nánnabe: pa gápabe cuidadu ora iquiiñebe bisturí la? huaxiéʼ rini zuxhii binni ni guni operarbe.

Lu ca últimu xcande iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, maʼ guluu Jiobá ndaayaʼ ca stipa ni runeʼ pur gacaniáʼ ca doctor ne ca juez, ne laaca nabé maʼ bichaacaʼ modo riníʼ íquecaʼ purtiʼ maʼ riénecaʼ xi racaláʼdxinu. Yanna maʼ nánnacabe pabiáʼ galán xcaadxi tratamientu ra qué riquiiñeʼ rini ne maʼ nánnacabe nuu stale doctor ne hospital ni riná gacané laanu.

Lu iza 1996, naa ne Marjorie yendézadu ndaaniʼ Centro Educativo de la Watchtower, ni nuu Patterson (Nueva York), biaʼ 110 kilómetru ladu guiaʼ de Brooklyn. Raqué bineʼ dxiiñaʼ ra Oficina ni Ruuyaʼ ximodo Careeche diidxaʼ, peru qué nindaapiaʼ lugar que. De raqué maʼ beeda gacaʼ profesor stiʼ ca hombre ni ruuyaʼ modo raca dxiiñaʼ Betel ne stiʼ ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa. Ne raca doce iza, dxi biree Departamento de Correspondencia de Redacción de Brooklyn para guyeni Patterson, gunábacabe naa guuyaʼ gaca dxiiñaʼ que. Laani nga dxiiñaʼ ni cayuneʼ yanna.

Ca guendanagana ni napaʼ pur maʼ huaniiseʼ

Yanna jma maʼ raca nagana para naa guneʼ ca dxiiñaʼ rapaʼ Betel, purtiʼ maʼ napaʼ jma de 80 iza ne laaca maʼ raca jma de chii iza de napaʼ cáncer. Zeeda gacaʼ casi Ezequías, rey ni bidii Jiobá lugar guibani xcaadxi iza (Isa. 38:5). Ne laaca huará Marjorie de alzhéimer, ne guirópadu ruyúbidu ximodo gudxíʼludu ca guendanagana rápadu pur guendahuará stibe. Laabe nabé jneza modo rúnibe xhiiñaʼ Jiobá, racanebe cani nahuiiniʼ, ne qué huayuu dxi gusaana de gacanebe naa. Nabé riuuláʼdxibe gúʼndabe Biblia ne nánnabe gusiidibe. Dede yanna rininedu guiráʼ ca binni ni bisíʼdidu de Dios, ni zeeda gaca casi «ca xiiñidu ndaaniʼ xquidxi Dios».

Mary, xtiaʼyaʼ, guti lu beeu marzo 2010, dxi napa 87 iza. Gúcabe ti maestra ni nanna gusiidiʼ de Stiidxaʼ Dios, bíʼnibe xhiiñaʼ Dios pur stale iza ne gucanebe stale binni para guiziidiʼ guni adorar Jiobá. Rudieeʼ xquíxepeʼ laabe pur gucanebe naa guiziideʼ de Dios ne guidaaguaʼ ca binni ni runi adorar Jiobá. Yanna maʼ gáʼchibe cueʼ xheelabe, ti hombre ni guca misioneru Israel, ne nannaʼ dxicheʼ zusibani Dios laacabe lu guidxilayú cubi stiʼ purtiʼ nadxii laanu.

Despué de setenta y siete iza de cayuneʼ ni na Dios ni bizáʼ naa, ora guiníʼ iqueʼ xi guiráʼ maʼ bineʼ, rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur guiráʼ ndaayaʼ huadii naa. Ni jma rusiecheʼ naa nga guneʼ ni na Jiobá. Ribezaʼ gácabe nachaʼhuiʼ ne naa ne gudiibe lugar gaca ni na ca diidxaʼ guníʼ Jesús riʼ luguiaʼyaʼ: «Tutiica gusaana lidxi o biʼchi o bizaʼna o bixhoze o jñaa o xheela o xiiñi o xquidxi pur naa la? zacaa ti gayuaa tantu de ni bisaana que, ne zapa enda nabani ni qué zaluxe» (Mat. 19:29).

[Ni cá ñee yaza]

a Bireeni diidxastiá iza 1946; maʼ gastiʼ de laani yanna.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]

Lu iza 1928, dxi nuaaʼ lu layú stiʼ bixhozebiidaʼ ra rudxiibacabe xiaa (Georgia, Estados Unidos)

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]

Mary xtiaʼyaʼ ne Talmadge xtiuaʼ

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]

Mary, Gladys ne Grace

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]

Dxi guyuaanisaʼ, 14 stiʼ junio iza 1944

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]

Dxi cayuneʼ dxiiñaʼ Betel ra Oficina ni Ruuyaʼ ximodo Careeche diidxaʼ

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 21]

Naa ne Mary lu guendaridagulisaa stiʼ stale guidxi roʼ iza 1958 ndaaniʼ Estadiu stiʼ ca Yankees

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 21]

Naa ne Marjorie dxi bichaganadu

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 21]

Naa ne Marjorie lu iza 2008