Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gatananu casi gutaná ca apóstol stiʼ Jesús

Gatananu casi gutaná ca apóstol stiʼ Jesús

«Lagataná.» (MAT. 26:41)

1-3. Xii nga ni cadi jneza biʼniʼ ca apóstol últimu gueelaʼ guyuunecaʼ Jesús ndaaniʼ Guidxilayú, ne ximodo nánnanu bidiicabe cuenta cadi jneza ni bíʼnicabe.

 BIXUIʼLÚ ni bizaaca últimu gueelaʼ ante gati Jesús. Laabe zebe tobi de ca lugar ra jma riuuláʼdxibe de guidxi Jerusalén, ndaaniʼ jardín ni láʼ Getsemaní, riaana ni neza ra rindani Gubidxa. Ne zinebe ca apóstol stibe raqué. Nuu stale cosa ndaaniʼ íquebe ne ndaaniʼ ladxidoʼbe, nga runi caquiiñeʼ chuʼbe ti lugar ra cadi guchiiñaʼ guirutiʼ laabe para guni orarbe (Mat. 26:36; Juan 18:1, 2).

2 Ora yendá Jesús ndaaniʼ jardín que bireechú né chonna de ca apóstol stiʼ, Pedru, Santiagu ne Juan. Ante guixeleʼ Cristu de laacabe para chiguni orar, gudxi laacabe: «Laguiaana gá rarí ne cadi gasi tu». Ora bibiguétabe biiyabe guizáʼ nisiaasiʼ ca apóstol, ngue runi gúdxibe laacaʼ sti biaje: «Lagataná». ¡Peru gúsicabe xhupa tiru! Despué de ngue, nin tobi de ca apóstol stiʼ Jesús qué ñatanacaʼ. Purtiʼ dede bisaanacabe Maestru stícabe ne bixooñecabe (Mat. 26:38, 41, 56).

3 Nanna dxíchinu guyuucabe triste purtiʼ qué ñatanácabe. Ne nagueendaca bidiicabe cuenta cadi jneza ni bíʼnicabe. Ca diidxaʼ ni guníʼ Jiobá guicá lu Hechos culuíʼcani laanu bidii ca apóstol que ti ejemplu sicarú despué, purtiʼ qué liica nusaana de ñúnicaʼ ni na Dios, zacá bisihuínnicaʼ gutanacaʼ. Ne guyuu stale de ca xpinni Cristu yenanda ejemplu stícabe. Ca dxi riʼ, jma naquiiñeʼ gatananu (Mat. 24:42). Lu tema riʼ zazíʼdinu chonna cosa ni zeeda lu libru stiʼ Hechos ni zacané laanu gatananu.

GULÉZACABE CHUʼ TU GABI LAACABE PARAA GUCHEECHECABE DIIDXAʼ

4, 5. Ximodo gucané espíritu santu Pablu ne ca xcompañeru.

4 Primé ni biʼniʼ ca apóstol que nga gulézacaʼ chuʼ tu gabi laacaʼ paraa gucheechecaʼ diidxaʼ. Ti biaje biquiiñeʼ Jesús espíritu santu ni bidii Jiobá laa, para guluíʼ apóstol Pablu ne ca xcompañeru paneza checaʼ, dxi zecaʼ caadxi guidxi ra bizaaca caadxi cosa ni cadi cabézacaʼ (Hech. 2:33). Guidúʼyanu xi bizaaca (biindaʼ Hechos 16:6-10).

5 Pablu, Silas ne Timoteu bireecaʼ zecaʼ Listra, ti guidxi nuu ladu gueteʼ de Galacia. Gudiʼdiʼ si chupa chonna gubidxa yendácabe ti neza roʼ stiʼ Roma ni ziné laacabe ti lugar stiʼ Asia, ra jma nuu binni. Cá íquecabe chécabe ca guidxi nuu neza raqué, purtiʼ nuu stale binni ni caquiiñeʼ gucaadiaga stiidxaʼ Cristu. Peru guyuu xiixa ni bicueeza laacabe. Versículo 6 na: «Uzá cabe Frigia ne Galacia, ne udiʼdi cabe Asia peru qué niná Espíritu Santu ñuiʼ cabe stiidxa Dios raque». Qué gánnadinu xiñee qué niná espíritu santu nucheechecabe diidxaʼ lugar que. Ruluíʼ si caquiiñeʼ Jesús espíritu santu bidii Dios laa para guseendaʼ Pablu ne ca xcompañeru sti ladu.

6, 7. 1) Xi bizaaca Pablu ne ca xcompañeru dxi nuucaʼ gaxha de Bitinia. 2) Xi gudixhe ique ca discípulo guni, ne xi bizaaca.

6 Paraa guyécabe yaʼ. Versículo 7 caníʼ: «Ora yendá cabe ra ruzulú Misia, ucalaʼdxi cabe ñe cabe Bitinia, peru laca qué niná Espíritu sti Jesús». Cumu qué ñanda nucheechecabe diidxaʼ Asia la? gucuá íquecabe chécabe ladu guiaʼ para chigucheechecabe diidxaʼ ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Bitinia. Peru ora mayaca chindácabe guidxi que, biquiiñeʼ Jesús espíritu santu sti biaje para bichuuguʼ neza stícabe. ¡Qué ñene Pablu ne ca xcompañeru xiñee cazaacacaʼ zaqué! Nánnacabe xii nga naquiiñeʼ gusiidicabe ne ximodo naquiiñeʼ gúnicabe ni, peru qué liica gánnacabe paraa gúnicabe ni. Zeeda gácani casi ora nuxhidxinácabe ra puertaʼ guidxi stiʼ Asia ne stiʼ Bitinia, peru nin tobi de laacaʼ qué nuxhélecaʼ para ñuucabe. Ñee zareecabe gana ne maʼ qué zucheechecabe diidxaʼ pur ni cazaacacabe la? ¡Qué liica nireecabe gana!

7 Yanna, xi bíʼnicabe yaʼ. Versículo 8 na «udiʼdi cabe uriá Misia, uyé cabe Troas». Ruluíʼ cadi jneza ni bíʼnicabe purtiʼ gupa xidé guzácabe 550 kilómetru neza ra riaaziʼ Gubidxa ne gudíʼdicabe stale guidxi dede yendácabe puertu stiʼ Troas, neza ra riuucabe Macedonia. ¡Raríʼ huaxa maʼ zanda gucheechecabe diidxaʼ! Casi ora nidxela Pablu ne ca xcompañeru ti puertaʼ zuxaleʼ ndaga para chuʼcaʼ. Versículo 9 caníʼ xi bizaaca: «Huaxhinni que casi ñaca lu bacaanda biiya Pablu zuhuaa tobi hombre de Macedonia canaba laa che raqué chi acané laacaʼ». Oracaruʼ nga gunna apóstol riʼ paraa naquiiñeʼ gucheeche diidxaʼ, ngue runi nagueendaca gudxiʼbaʼ guirácabe ndaaniʼ barcu para guyécabe Macedonia.

8, 9. Xi rizíʼdinu de viaje biʼniʼ Pablu.

8 Xi rusiidiʼ relatu riʼ laanu yaʼ. Racá ridúʼyanu biluíʼ espíritu santu Pablu paneza cheʼ despué de biaba neza para cheʼ Asia. De raqué, despué de gucuaabe neza Bitinia nga gudxi Jesús laabe xi gúnibe. Últimu, gudxi Cristu apóstol riʼ cheʼ Macedonia yendásibe Troas. Ca dxi stinu riʼ, laaca zacaca runi ni naca Xaíque stiʼ ca binni ridagulisaa laanu (Col. 1:18). Zándaca racaláʼdxinu gácanu precursor o chuunu sti lugar ra caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ. Peru zándaca óraruʼ maʼ cayúninu xiixa para ugaandanu ni naguixhe íquenu nga iquiiñeʼ Jesús espíritu santu para gabi laanu xi gúninu. Xiñee yaʼ. Quíxhenu ti ejemplu. Ti hombre zanda chiné carru stiʼ ladu derechu o ladu bigaʼ óraruʼ maʼ zigusá ni. Zaqueca nga zuni Jesús né laanu, dede óraruʼ maʼ cayúninu stipa para gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios nga zuluiʼbe laanu paraa naquiiñeʼ gúninu dxiiñaʼ.

9 Yanna, laga pa qué gaca ni gudixhe íquenu neca cayúninu stipa yaʼ. Ñee jneza guiníʼ íquenu cadi cayacané espíritu santu laanu la? Coʼ. Guietenaláʼdxinu laaca yendá Pablu caadxi lugar ra qué nuxhélecabe ñuu. Peru qué nireebe gana de nuyúbibe paraa zanda gucheechebe diidxaʼ. Zacaca nga rizaaca ca dxi riʼ. Pa qué guireʼnu gana la? zanda guidxélanu ra gucheechenu diidxaʼ, casi ora nixeleʼ ndaga ti puertaʼ ra gúninu dxiiñaʼ (1 Cor. 16:9).

QUÉ NUSAANA DE ÑUNI ORÁRCABE DIOS

10. Xiñee naquiiñeʼ guni orarnu para gatananu.

10 Yanna guidúʼyanu guiropa cosa ni rizíʼdinu de ca apóstol ni bibani lu primé siglu: laacabe qué nusaana de ñuni orárcabe (1 Ped. 4:7). Para cadi gusaana de gatananu la? naquiiñeʼ guni orarnu Jiobá gatigá. Guietenaláʼdxinu xi gudxi Jesús chonna de ca apóstol stiʼ ante guinaazecabe laa ndaaniʼ jardín stiʼ Getsemaní: «Lagataná ne lainíʼ né Dios» (Mat. 26:41).

11, 12. Ximodo bicaalú Herodes Pedru ne xcaadxi xpinni Cristu, ne xiñee bíʼnibe ni.

11 Pedru nga tobi de cani nuu ora guníʼ Jesús ca diidxaʼ riʼ, ne gudiʼdiʼ si iza bidiibe cuenta nabé racané oración binni (biindaʼ Hechos 12:1-6). Ca primé versículo riʼ, culuíʼcani laanu bizulú bininá rey Herodes ca xpinni Cristu para chuulaʼdxiʼ ca judíu ni cayuni. Cumu nanna Herodes naca Jacobo (Santiagu) ti apóstol ne nabé xhamígube Jesús la? biitibe laa né «espada» (versículo 2). ¡Guizáʼ biuubaʼ ladxidóʼ ca xpinni Cristu pur guti apóstol ni nabé nadxiicabe que!

12 Xi biʼniʼ Herodes despué yaʼ. Guidúʼndanu xiná versículo 3: «Ora biʼya be uyuulaʼdxi ca judíu ni biʼni be que la? laca unaaze be Pedru». Peru qué randa rucueezacabe apóstol riʼ nin xcaadxi xpinni Cristu neca guseguyoocabe laacaʼ (Hech. 5:17-20). Cumu nanna Herodes nga la? bíʼnibe xiixa para cadi guxooñeʼ Pedru. Bisaanabe «tapa tanda soldadu gapa laa, de tapa tapa. Cá ique be cuee be laa nezalú irá binni guidxi que, tidi si pascua» (versículo 4). ¡Bixuiʼlú ni biʼniʼ Herodes! Biʼniʼ mandarbe guiliibiné Pedru chupa soldadu cadena, ne guluube sti catorce soldadu para gapa laa, biaʼ si dieciséis. Zápacabe laabe ridxíʼ ne huaxhinni ti cadi guxooñebe. Cá ique Herodes cuee Pedru para guluiʼbe laa ca binni guidxi que tiidiʼ si Pascua para gábibe laacaʼ zuutibe Pedru ti guiéchecaʼ. Pur ca guendanagana ni cadiʼdiʼ Pedru, xi zanda guni xcaadxi xpinni Cristu para gacanecaʼ laabe yaʼ.

13, 14. 1) Xi biʼniʼ ca binni ridagulisaa ora gunaazecabe Pedru. 2) Xi rizíʼdinu ora ridúʼndanu ni biʼniʼ ca xcompañeru Pedru.

13 Versículo 5 cusihuinni maca nanna ca discípulo xi naquiiñeʼ gúnicaʼ: «Cayapa cabe Pedru ndaani lidxi guiibaʼ. Peru ca xpinni Cristu cadi cayaana dxí ca de iníʼ né ca Dios pur laabe». Casi maʼ bidúʼyanu, ca xpinni Cristu cayuni orarcaʼ Dios de guidubi ladxidoʼcaʼ pur apóstol ni nabé nadxiicaʼ. Ne cadi pur guti Santiagu nusihuinni ca apóstol que maʼ qué gánnacaʼ xi gúnicaʼ ne qué niníʼ íquecaʼ qué risaca ca oración ni cayúnicaʼ. Laacabe nánnacabe rusisaca Jiobá ca oración stiʼ ca xpinni ne ricábibe cani ora rinábacaʼ gaca ni nabe (Heb. 13:18, 19; Sant. 5:16).

14 Yanna, xi rizíʼdinu de ca xcompañeru Pedru pur ni bíʼnicaʼ yaʼ. Rizíʼdinu naquiiñeʼ guni orarnu guiráʼ ora para guihuinni nexhenanu, peru cadi guinábanu para laasinu, sínuque naquiiñeʼ guinábanu pur xcaadxi xpinni Cristu (Efe. 6:18). Ñee runibiaʼluʼ tuuxa xpinni Cristu ni cadxaagalú guendanagana la? Zándaca nuucabe zacá, purtiʼ nuu tu canazananda laacabe, o cucueeza gobiernu laacabe de gúnicabe xhiiñaʼ Dios o bizaacacabe xiixa desgracia. Ñee cadi dxandíʼ naquiiñeʼ guinábanu Dios gacané laacabe la? Zándaca gánnanu nuu xpinni Cristu ni cadiʼdiʼ lu xiixa guendanagana ni huaxiéʼ rihuinni, casi pa nápabe guendanagana né binnilídxibe, nuube triste pur xiixa ni cadíʼdibe o pur huarabe. Pa nagásica guiníʼ íquenu tuu nga cani nuu zacá la? zándaca guietenaláʼdxinu tuuxa ni zanda guzéʼtenu lú Jiobá ora guinínenu laa, Dios «Ni rucaadiaga oración» (Sal. 65:2).

15, 16. 1) Ximodo gulee ti ángel stiʼ Jiobá Pedru ndaaniʼ lidxi guiibaʼ. (Biiyaʼ dibuju ca.) 2) Xiñee riguidxi fe stinu ora gánnanu modo bilá Jiobá Pedru.

15 Ximodo guyeni Pedru yaʼ. Últimu gueelaʼ deguyoobe que, gúsibe galaa de guiropaʼ soldadu ni cayapa laabe ne despué bizaacabe caadxi cosa ni bidxagayaabe (biindaʼ Hechos 12:7-11). Málasi bizaaniʼ ra deguyoobe. De raqué bizuhuaa ti ángel nezalube, bicuaaniʼ laabe nagueendaca, peru qué ñuuyaʼ ca soldadu que ángel riʼ. ¡Oraqueca biaba ca cadena ni nuu nabe que! Gulee ángel que laabe ndaaniʼ lidxi guiibaʼ ne gudíʼdicabe ra laga ca soldadu ni cayapa laabe ne stubi stubi puertaʼ roʼ de guiibaʼ que bixeleʼ para bireecabe. Ne maʼ lu calle que binitilú ángel que. ¡Zacá nga biree Pedru de ndaaniʼ lidxi guiibaʼ!

16 Dxandíʼ jma riguidxi fe stinu ora guietenaláʼdxinu napa Jiobá stale poder para gulá ca xpinni. Ca dxi stinu riʼ qué ribézadinu guni Dios ti milagru para gulá laanu. Peru runi crenu zaquiiñerube poder stibe para gacanebe xquídxibe (2 Cró. 16:9). Rudiibe stipa stibe laanu para gudxíʼlunu intiica guendanagana (2 Cor. 4:7; 2 Ped. 2:9). Maʼ cadi candaa diʼ zaquiiñebe Xiiñibe para cueebe millón de binni ni nuu ndaaniʼ ca baʼ ca, casi ñaca nibeebe laacaʼ ndaaniʼ ti lidxi guiibaʼ ra nagana para guireecaʼ stúbicaʼ (Juan 5:28, 29). Nanna dxíchinu ndiʼ: pa gápanu fe lu guiráʼ ni maʼ bizabiruaa Jiobá guni la? zacané nga laanu gudxíʼlunu intiica guendanagana.

BISIIDIʼ CHAAHUICABE BINNI NECA GUYUU TU BICAALÚ LAACABE

17. Xi ejemplu galán bisaana Pablu ora bicheeche diidxaʼ né stale gana.

17 Guidúʼyanu guionna cosa ni rizíʼdinu para gatananu: ca apóstol que bicheechecaʼ diidxaʼ né stale gana neca guyuu tu bicaalú laacaʼ. Para gusihuínninu nexhenanu ca dxi riʼ, naquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ né stale gana purtiʼ mayaca guinitilú ca cosa malu nuu yanna. Nápanu ejemplu stiʼ Pablu, laa guzá mil de kilómetru para guyé stale guidxi ra biʼniʼ xhiiñaʼ Dios né stale gana ne gucané para guyáʼ stale neza binni ridagulisaa. Ne neca bidxaagalube stale guendanagana, qué ñuu dxi nusaana de ñúnibe xhiiñaʼ Dios né stale gana ne biénebe naquiiñeʼ gúnibe ni nagueendaca (2 Cor. 11:23-29).

18. Xi biʼniʼ Pablu para gunda bicheeche diidxaʼ dxi nuseguyoocabe laa Roma.

18 Guidúʼyanu últimu cosa bizaaca ni ruzeeteʼ libru stiʼ Hechos, zeedani lu capítulo 28. Yendá apóstol que Roma, purtiʼ napa xidé guzuhuaabe nezalú emperador Nerón. Nabé cayápacabe laabe ne zándaca bindiibicabe laabe cadena né ti soldadu. Peru qué ñanda diʼ nucueeza ca cadena que apóstol riʼ de nucheeche diidxaʼ, purtiʼ laa nabé ruyubi ximodo guni ni (biindaʼ Hechos 28:17, 23, 24). Gudiʼdiʼ si chonna gubidxa biseendacaabe ca judíu ni jma risaca de guidxi que para gusiidibe laacaʼ de stiidxaʼ Dios, despué gudíxhebe ti dxi para gusiene chaahuibe laacaʼ ni na Stiidxaʼ Dios. Guidúʼyanu xiná versículo 23: «Gudixhe [ca judíu stiʼ Roma] ti dxi [guidagulisaacabe]. Ne ora gunda dxi que bidxiña stale binni ra nabeza be. Bizulú be siadóʼ ne dede bidxí layú [o, dede huadxí] cayuíʼ né be laaca de enda runi mandar sti Dios. Biquiiñe be ni bicaa Moisés ne ni bicaa ca profeta para ucuudxi be laaca guni cre ca Cristu».

19, 20. 1) Xiñee jneza modo bicheeche Pablu diidxaʼ. 2) Xi biʼniʼ Pablu ora biiyaʼ qué ñuulaʼdxiʼ stale binni nucaadiaga stiidxaʼ Dios.

19 Xiñee jneza modo bicheeche Pablu diidxaʼ. Lu versículo 23 ridúʼyanu caadxi razón. 1) Jma bicaa íquebe guiniʼbe de Reinu stiʼ Dios ne de Jesucristu. 2) Biyúbibe xi diidxaʼ guiniʼbe para ucuudxibe binni ne chindabe ndaaniʼ ladxidóʼ. 3) Biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para bisiénebe laacaʼ. 4) Qué nucheechebe diidxaʼ ora si zanda gúnibe ni, sínuque bíʼnibe ni «siadóʼ ne dede bidxí layú», o dede huadxí. Nécapeʼ jneza modo guniʼné Pablu ca binni que, cadi guirácabe guyuuláʼdxicabe. Sicaríʼ na versículo 24: «Caadxi ucuaa ni uníʼ be que, peru nuu xcaadxi qué ñuni cre». Ngue runi, gudinde diidxacabe ne bireecabe zécabe.

20 Ñee biree apóstol que gana ora biʼyaʼ qué ñuulaʼdxiʼ stale de ca binni que ca diidxaʼ nacubi ne galán que la? Coʼ, qué liica nireebe gana. Hechos 28:30, 31 na: «Chupa iza biaana Pablu raqué ndaani yoo caguixe que, ne bieche né irá ni yeganna laa. Tutiica byuíʼ né be de enda runi mandar sti Dios ne stiidxa Señor Jesucristu. Iruti nibee laabe de ñuni be ni». Né ca diidxaʼ ca nga riluxe Hechos, libru ni guníʼ Dios xi guicá lu.

21. Xi rizíʼdinu de ni biʼniʼ Pablu dxi nuseguyoocabe laa ralidxi.

21 Xi rizíʼdinu de Pablu yaʼ. Dxi cayapa soldadu laabe ndaaniʼ yoo ra nabézabe que la? qué ñanda nigucheechebe diidxaʼ de yoo pur yoo. Neca zacá, qué nireebe gana ne guníʼnebe guiráʼ cani yeganna laabe de stiidxaʼ Dios. Ca dxi stinu riʼ laaca rizaaca zacá. Stale de ca xpinni Cristu nuseguyoocabe laacaʼ pur fe sticaʼ, peru qué rusaana de chuʼcaʼ nayecheʼ neca cadi jneza ni cayúnicabe laacaʼ. Xcaadxi qué randa rucheeche diidxaʼ de yoo pur yoo, purtiʼ nuucaʼ ti lugar ra cayápacabe laacaʼ, pur maʼ nagólacaʼ o pur huaracaʼ. Peru ora randa la? riniʼnécabe ca doctor de stiidxaʼ Dios, riniʼnécabe cani riganna laacabe ne xcaadxi binni. Racaláʼdxicabe gusiidicabe binni de Reinu stiʼ Dios de guidubi ladxidóʼcabe. ¡Nabé riguucabe gana laanu pur ejemplu stícabe!

22. 1) Xi zanda gacané laanu para cueendunu ni galán ora guidúʼndanu libru stiʼ Hechos. (Biiyaʼ cuadru cá lu yaza riʼ.) 2) Xi naquiiñeʼ guni cada tobi de laanu laga cabeza guinitilú guidxilayú malu riʼ.

22 Zanda guizíʼdinu stale cosa pur modo gutaná ca apóstol ne xcaadxi xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu ni ruzeeteʼ libru stiʼ Hechos. Laga cabézanu guinitilú guiráʼ cosa malu nuu lu guidxilayú riʼ, chinándanu ejemplu stícabe ra gácanu nadxibalú ne gucheechenu diidxaʼ né stale gana. Gástiruʼ sti cosa jma risaca que gusiidiʼ chaahuinu binni de Reinu stiʼ Dios ca dxi riʼ (Hech. 28:23).

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Cuadru ni zeeda lu yaza 13]

«Yanna Huaxa Jma Riuuladxeʼ Libru Stiʼ Hechos»

Sicaríʼ guníʼ ti binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa biindaʼ si libru “Testimonio cabal” del Reino de Dios: «Yanna huaxa jma riuuladxeʼ libru stiʼ Hechos. Maʼ huayuundaʼ ni stale biaje, peru ca biaje biindaʼ ni dxiqué, beeda gácani casi ora niquiiñeʼ ti guiʼriʼ para nizayaʼ ndaaniʼ ti neza ra nacahui ne casi ora nicá ti lente nachuunduʼ luaʼ. Peru yanna maʼ ruuyaʼ pabiáʼ risácani, casi ora nuzaaniʼ Gubidxa ra nuaaʼ».

[Imagen ni zeeda lu yaza 12]

Gulee ti ángel Pedru ra nuu ti puertaʼ de guiibaʼ