Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cani naguu chaahuiʼ xquidxi Dios

«Ruuyadxí guiráʼ binni naa»

«Ruuyadxí guiráʼ binni naa»

Dxi canazá Charlotte White, ti gunaa ni biʼniʼ jma lu xhiiñaʼ Dios, guidxi Louisville (Kentucky, Estados Unidos) nabé bidxagayaa binni laabe purtiʼ canacaabe ti maleta ni napa chupa llanta huiiniʼ.

GUZÉʼTENU ni bizaaca Charlotte White lu iza 1908. Dxi canazanebe ti «auroramóvil» bidiibe cuenta nabé cadxagayaa binni laabe ora bíʼyacaʼ ni canacaabe, purtiʼ qué huayuu dxi gúʼyacabe tobi casi laani. Laabe guniʼbe: «Binadiagaʼ caníʼcabe stale cosa, ne ruuyadxí guiráʼ binni naa».

Ca Binni Ruundaʼ Biblia, zacá binibiáʼcabe ca testigu stiʼ Jiobá dxiqué, biénecaʼ naquiiñeʼ ganna binni guiráʼ ni maʼ biziidicaʼ lu Stiidxaʼ Dios purtiʼ nabé risaca ni. Stale de laacabe binibiáʼ chaahuicabe xi rusiidiʼ Biblia pur caadxi libru ni láʼ La Aurora del Milenio (despué laaca biree lá cani Estudios de las Escrituras). Cani gunda la? guyecaʼ guiráʼ ladu —ndaaniʼ guidxi roʼ, guidxi huiiniʼ ne ra huaxiéʼ nuu binni—, para gusaananecaʼ binni ca libru riʼ, ne riníʼcabe riquiiñeʼ cani para «gacaneni ca Binni Ruundaʼ Biblia» ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ jma.

Lu iza 1908, Charlotte White ne xcaadxi xpinni Cristu ni rucheeche stiidxaʼ Reinu né stale gana culuíʼcabe binni ti paquete de xhoopaʼ libru, de lari pasta stini ne casácani 1.65 dólar. Lugar de nudiicabe ca libru que oraqueca la? rucaacabe lá binni canabaʼ ni ne ribiguétacabe sti dxi —stale biaje ora maʼ biʼniʼ cobrar binni— para gusaananécabe laacaʼ ca libru que biaʼ gúdxicabe laacaʼ. ¡Dede ti hombre ni qué riuulaʼdxiʼ dxiiñaʼ cayúnicabe guníʼ nabé huaxiéʼ bueltu ngue cudii binni pur ca libru que!

Ti gunaa xpinni Cristu ni láʼ Malinda Keefer rietenalaʼdxiʼ guyuu semana gundisaʼ pedidu de chupa hasta chonna gayuaa libru. Nabé guyuuláʼdxicabe ca libru que, peru guyuu ti guendanagana né laacani. Guzéʼtenu xiñee. Volumen xhoopaʼ stini napa 740 yaza. Dede revista The Watch Tower guníʼ nanaa 50 libru 18 kilu ne riquiiñeʼ «stale stipa» para chiné binni cani, jmaruʼ si pa chiné ti gunaa cani.

Para ganda chisaanacabe ca libru riʼ jma nagueenda la? ti xpinni Cristu láʼ James Cole bizáʼ ti guiibaʼ ni napa chupa llanta huiiniʼ ne randa riguiidini cueʼ ti maleta né torniu. Yanna, cumu maʼ qué zuáʼcabe ca caja libru nabé nanaa que la? xpinni Cristu ni biʼniʼ maleta que guníʼ: «¡Maʼ qué zaguuzaʼ dxita decheʼ yanna!». Lu ti Guendaridagulisaa roʼ stiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia ni guca iza 1908 ndaaniʼ guidxi Cincinnati (Ohio, Estados Unidos), raqué biluiʼbe ca binni que ni bíʼnibe, guiracaʼ guyuuláʼdxicaʼ ni. Lu cada remache napa guiibaʼ que biʼniʼ bicaacabe ca diidxaʼ riʼ, auroramóvil lu diidxaʼ inglés (Dawn-Mobile), purtiʼ ndaaniʼ maleta que rinécabe puru si libru ni láʼ La Aurora del Milenio. Chupa chonna biaje si iquiiñeʼ ca xpinni Cristu maleta que nagueendaca riziidicaʼ gusacaʼ ni né ti chú si nacaʼ. Zanda gúnicabe ni biaʼ racalaʼdxiʼ ti binni, ne zanda gusácabe ni ra tiisi, ndaaniʼ calle ra nexheʼ banqueta o ra nuu puru yú, purtiʼ de goma llanta stini. Despué de gucheechecabe diidxaʼ guidubi ti dxi, randa riasa ca llanta stini ne riguiidiʼ cani cueʼ maleta que para guibiguétacabe ra lídxicabe, zanda chécabe a pie o lu tren.

Ca gunaa ni runi jma lu xhiiñaʼ Reinu bisigáʼdecabe laacaʼ ti auroramóvil. Peru para xcaadxi ni rucheeche diidxaʼ, bisácani laacaʼ 2.50 dólar. Gunaa xpinni Cristu, Keefer, ni zeeda lu foto riʼ, nabé bisiidibe gusabe auroramóvil, dede randa rinebe ni neca dxátipa ni de libru ti chu si nabe ne sti chu nabe maʼ zinebe sti maletín laaca dxaʼ libru. Ndaaniʼ ti guidxi stiʼ Pensilvania ra nuu stale mina bidxélabe jma binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ. Ngue runi, dede rúnibe chonna o tapa viaje ti dxi, ne ridíʼdibe lu ti puente para chinebe ca libru gunabaʼ binni.

Ra maʼ ziluxe ca iza stiʼ 1980, ti hombre ni rusá avión gulee ti maleta ni napa llanta casi cani riquiiñeʼ binni yanna ra riguíʼbacabe lu avión ne cani rizané binni ndaaniʼ calle stiʼ ca guidxi roʼ. Peru raca biaʼ ti gayuaa iza, ca Binni Ruundaʼ Biblia maca rizanecaʼ ti maleta láʼ auroramóvil ora bicheechecaʼ stiidxaʼ Reinu ne nabé bidxagayaa binni laaca pur ni laani.

[Ni caníʼ yaza 32]

Ridiʼdiʼ Keefer lu ti puente chonna o tapa viaje ti dxi para chisaana libru gunabaʼ binni

[Ni caníʼ yaza 32]

«Bidxélabe modo chisaanabe libru»