Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ximodo zanda chuʼ ca binni ridagulisaa tobi si

Ximodo zanda chuʼ ca binni ridagulisaa tobi si

Ximodo zanda chuʼ ca binni ridagulisaa tobi si

«Jesucristu Señor stinu cuʼ ndaaya [modo riníʼ íquetu].» (FILI. 4:23)

XIMODO ZANDA GACANENU CHUʼ BINNI RIDAGULISAA TOBI SI...

... ora nuunu lade ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu.

... ora rigucheechenu diidxaʼ.

... ora gánnanu maʼ biʼniʼ tuuxa cosa malu.

1. Xiñee guníʼcabe jneza modo cayuni ca xpinni Cristu de Filipos ne Tiatira dxiiñaʼ.

 CA XPINNI Cristu de neza binni ridagulisaa de guidxi Filipos huaxiéʼ gúpacaʼ bidxichi, peru nabé guyuuláʼdxicabe gudiicabe de ni nápacabe ne gunnaxhiicabe ca bíʼchicabe ne ca bizáʼnacabe (Fili. 1:3-5, 9; 4:15, 16). Ngue runi, ora biluxe apóstol Pablu carta ni bicaa ra nuucabe guníʼ: «Jesucristu Señor stinu cuʼ ndaaya [«modo riníʼ íquetu», NM]» (Fili. 4:23). Laaca zaqueca riníʼ ique ca xpinni Cristu de Tiatira. Ngue runi, despué de guyuu Jesús guibáʼ gudxi laacabe jneza ngue ni cayúnicabe ora guníʼ: «Nanna xi irá runi tu, pabiáʼ nadxii tu naa, pabiáʼ runi cre tu, pabiáʼ runi tu xhiiñaʼ, ne pabiáʼ qué rixhacalaʼdxi tu. Jma runi tu xhiiña yanna que chiqué» (Apo. 2:19, 20).

2. Xi zucaʼnu ca binni ridagulisaa guni pur modo riníʼ íquenu.

2 Guiráʼ ca neza binni ridagulisaa stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá laaca rihuinni tobi si modo riníʼ íquecaʼ. Nuu de laacabe jma rusihuínnicabe nacháʼhuicabe ne nadxiicabe binni. Xcaadxi nabé riuulaʼdxiʼ gacané para guireeche diidxaʼ ne xcaadxi nabé riuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Ximodo zanda gacané cada tobi de laanu chuʼ neza binni ridagulisaa tobi si ne guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios yaʼ. Ora gúninu stipa pur guiníʼ íquenu jneza (1 Cor. 1:10). Peru pa cadi jneza ni guiníʼ íquenu, zanda gucaani ca binni ridagulisaa gusaana de gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios né stale gana ne dede gudiicaʼ lugar chuʼ tu guni cosa malu ládecaʼ (1 Cor. 5:1; Apo. 3:15, 16). Yanna, ximodo riníʼ ique ca binni ridagulisaa ra nuunu, ne xi zanda gúninu para chúʼcabe tobi si yaʼ.

XIMODO ZANDA UGUʼNU GANA CA BINNI RIDAGULISAA

3, 4. Ximodo zanda gusisácanu Jiobá lade ca binni ridagulisaa.

3 David biindaʼ sicaríʼ: «Dxandipeʼ zusisacaʼ lii ra ridagulisaa stale binni; ndaaniʼ ti guidxi ra nuu stale binni zusisacaʼ lii» (Sal. 35:18). Racá ridúʼyanu bisisácabe Jiobá ora guyuube ra nuu xcaadxi xpinni Dios. Yanna laanu yaʼ. Ora ridagulisaanu né ca xpinni Cristu guiráʼ semana —casi ra riuundaʼ Torre stiʼ ni rapa— zanda gusihuínninu pabiáʼ nápanu fe ora ricábinu. Ñee risaca para laanu guicábinu la? Ñee ridúʼndanu dede ante ne riníʼ íquenu ximodo zanda gacané ni guicábinu laacabe la? Pa nácaluʼ xaíque stiʼ ti familia, ñee racaneluʼ ca xiiñiluʼ gánnacaʼ xi guicábicaʼ ne riguuluʼ gana laacaʼ gúnicaʼ ni né stiidxasicaʼ la?

4 Lu sti salmo guníʼ David sicaríʼ: «Qué rusaana ladxiduáʼ de guyubi lii, Dios stinneʼ, qué rusaana ladxiduáʼ de guyubi lii. Dxandipeʼ zuundaʼ para Jiobá» (Sal. 57:7). Ora ridúʼndanu lade ca binni ridagulisaa rusihuínninu qué zusaana de gúninu ni na Dios. Lu ca guendaridagulisaa zanda guidúʼndanu para Jiobá de guidubi ladxidoʼno. Ñee nuu diidxaʼ riuundaʼ ni caʼruʼ guiziidiʼ chaahuinu la? Xiñee qué guni ensayarnu cani gueelaʼ runi adorarnu Dios né binnilídxinu yaʼ. Galán guiníʼ íquenu casi guníʼ ique David, laa bicaa: «Zuundaʼ para Jiobá guidubi xquendanabaneʼ; [...] zuundaʼ salmo para Dios stinneʼ biaʼ dxi guibaneʼ» (Sal. 104:33).

5, 6. Ximodo zanda gusihuínninu riuuláʼdxinu guidxaagalunu ca xpinni Cristu ne gudiʼnu laacaʼ de ni nápanu, ne xi zucaʼnu laacabe gúnicabe.

5 Ora galán modo ridxaagalunu ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu, laaca racanenu ca binni ridagulisaa gannaxhiisaacaʼ. Lu últimu capítulo stiʼ carta ni bicaa Pablu ra nuu ca hebreu, bidii conseju riʼ: «Cadi guiaana dxí tu de ganaxhii saa tu casi enda biʼchiʼ. Cadi guiaanda laatu uchagalú tu cani zeeda de sti guidxi» (Heb. 13:1, 2). Ximodo zanda gúninu ni na conseju ca yaʼ. Ra guni invitarnu binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa ne xheelaʼ ti guendaró, ne zacaca gúninu ne xcaadxi ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios. Laaca cadi naquiiñeʼ gusiáʼndanu ca viuda, ca familia ni qué gapa bixhoze o jñaa, ne laaca zanda guni invitarnu xcaadxi xpinni Cristu para guidóʼnenu laacaʼ o para guni adorarnecaʼ laanu Dios.

6 Pablu gunabaʼ Timoteu gudii conseju riʼ ca xpinni Cristu: «Gudxi laacabe gaca cabe nachaʼhuiʼ, gacané cabe binni de idubi ladxidóʼ cabe, ne cadi gaca cabe naguibiʼ, sínuque iquiiñe cabe xpidxichi cabe para acané cabe stobi». «Zacá zutopa lú cabe ni dxandí risaca ne ni iquiiñe laacabe stobi dxi» ne «ma qué zundaa cabe enda nabani ni qué zaluxe» (1 Tim. 6:17-19). Né ca diidxaʼ ca racalaʼdxiʼ Pablu guiale de laacabe gudiicabe de ni nápacabe. Ximodo zanda gúninu zacá dede né ora huaxiéʼ bueltu nápanu yaʼ. Pa nápanu ti carru zanda chicaanu tuuxa para chinenu laa guendaridagulisaa o para gucheechenenu laa diidxaʼ. Yanna, pa gácacabe nachaʼhuiʼ né laanu, ximodo zanda gusihuínninu rusisácanu ni rúnicabe pur laanu ne ximodo zanda gucaʼnu ca binni ridagulisaa guiale de laacaʼ gudiicaʼ yaʼ. Gudiʼnu biaʼ nápanu para ganda guiaxa saca yenécabe laanu, purtiʼ nabé ziguiʼbaʼ lu ca cosa ca guiráʼ dxi. Sti modo zanda gusihuínninu nadxiinu ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu ne caquiiñenu laacaʼ nga cueenu tiempu para chigánnanu laacaʼ. Xi zabeendunu pa gacanenu «ca hermanu», cueenu tiempu para laacaʼ ne gudiʼnu laacaʼ de cani nápanu yaʼ. Primé la? jma zannaxhiinu laacaʼ, ne guiropa, zucaʼnu laacaʼ guiníʼ íquecaʼ jneza (Gál. 6:10).

7. Ximodo ziuu ca binni ridagulisaa pa gánnanu gápanu ni gábicabe laanu.

7 Nuu xhupa cosa ni racané laanu jma gannaxhiinu ca xpinni Cristu: gaca xhamígunu laacabe ne gápanu ni gábicabe laanu. Biblia na: «Nuu binni ni nuu listu para gacaná pur ti xhamigu, peru nuu ti xhamigu binni ni ricanu laa jma que ti biʼchiʼ» (Proverbios 18:24). Pa gabi ti xhamígunu laanu xiixa ni cayaca, ne gápanu ni gúdxibe laanu la? jma zaca xhamígube laanu. Nga runi, cadi gábinu sti binni xiixa ni gúdxicabe laanu, zacá zacanenu para chuʼ ca binni ridagulisaa casi ti familia ni nadxiisaa (Pro. 20:19).

GUCHEECHENU DIIDXAʼ NÉ STALE GANA

8. Xi conseju gucuaa ca binni de Laodicea, ne xiñee caquiiñecabe ni.

8 Jesús gudxi ca binni ridagulisaa de Laodicea ca diidxaʼ riʼ: «Nanna xi irá runi tu. Nanna cadi cayuni pe tu ni rabeʼ, ne caʼru usaana chaahui tu ni. Casi ñaca cadi nandáʼ tu ne cadi nananda tu, sínuque nadxaa si. Jma galán pa ñaca tu nananda o nandáʼ. Peru purti nadxaa si tu la? zabee laatu de ra nuaaʼ, casi ñaca nidxiba laatu» (Apo. 3:15, 16). Ca xpinni Cristu de Laodicea huaxiéʼ bicheechecaʼ stiidxaʼ Dios, ne zándaca pur ngue maʼ qué ñuucabe tobi si. Ngue runi bidii Jesús laacabe conseju riʼ: «Rulidxe cani nadxiee ne ridinde nia laacaʼ. Nga runi lainaba perdón Dios ne laguni xhiiña ne gana» (Apo. 3:19).

9. Xi zucaʼnu ca binni ridagulisaa guni pa gucheechenu diidxaʼ né stale gana.

9 Pa racaláʼdxinu guiníʼ ique ca binni ridagulisaa jneza ne chuʼcaʼ galán la? naquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ de guidubi ladxidoʼno. Tobi de ca razón pur nuu gadxé gadxé neza binni ridagulisaa nga purtiʼ racaláʼdxinu guyúbinu ca binni nayá ladxidóʼ ne gusíʼdinu laacaʼ xiná Biblia. Nga runi, naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ Jesús ne gúninu biaʼ gándatiʼ lu dxiiñaʼ riʼ (Mat. 28:19, 20; Luc. 4:43). «Runi né [nu] Dios dxiiñaʼ», ne pa gúninu xhiiñabe né stale gana la? jma ziuʼnu tobi si (1 Cor. 3:9). Jma rannaxhiinu ne runi respetarnu ca xpinni Cristu ora ridúʼyanu modo rusihuínnicabe fe stícabe ne ora riníʼcabe pabiáʼ risaca para laacabe cani riziidicabe lu Biblia. Ora rucheechenenu laacabe diidxaʼ racanenu para chuʼ ca binni ridagulisaa tobi si. Biblia na: «Zuchaaʼ diidxaʼ riníʼ stale guidxi ne zudieeʼ laacaʼ ti diidxaʼ nayá, para gucaacaʼ ridxi lá Jiobá, para gúnicabe ni nabe tobi si» (Sofonías 3:9).

10. Xi zucaʼnu ca binni ridagulisaa guni pa guicá íquenu gucheechenu diidxaʼ jma galán.

10 Pa guicá íquenu gucheechenu diidxaʼ jma jneza la? laaca zucaʼnu xcaadxi guni zacá. Ora jma guizaaláʼdxinu binni ne gúninu stipa pur chindanu dede ndaaniʼ ladxidóʼcabe la? jma ziuuláʼdxinu gucheechenu diidxaʼ (Mat. 9:36, 37). Pa gúʼyacabe riuuláʼdxinu gúninu ni la? laaca zaqueca zúnicabe. Guiníʼ íquenu: xiñee biseendaʼ Jesús ca discípulo stiʼ de chupa chupa (Luc. 10:1). Cadi para si uguusaacabe gana laacabe ne guiziidicabe de binni ni zinécabe, sínuque para ganda gucheechecabe diidxaʼ né stale gana. Cadi dxandíʼ riuuláʼdxinu gucheechenenu sti xpinni Cristu diidxaʼ la? Modo laacabe riguuni gana laanu para cadi gusaana de gucheechenu diidxaʼ (Rom. 1:12).

CADI QUICHERUAANU NE CADI GUDIʼNU LUGAR CHUʼ TU GUNI COSA MALU

11. Xi biʼniʼ ca israelita dxi bibani Moisés, ne xi bizaaca pur ngue.

11 Gudiʼdiʼ si chupa chonna semana de biʼniʼ Jiobá ca israelita ti guidxi, bizulú gudicheruaacaʼ. Ne pur xiana stícabe bicaalúcabe Jiobá ne ca binni ni riníʼ pur laa, Moisés ne Aarón (Éxo. 16:1, 2). Pur ni bíʼnicabe, chupa chonna si de cani biree Egipto gunda biuucaʼ lu Layú ni Bizabiruaa Dios. Nin Moisés qué ñuu lu layú que pur ni biʼniʼ ora bichiichi ca israelita laa (Deu. 32:48-52). Xi zanda gúninu para cadi gácanu casi ca binni que yaʼ.

12. Xi zanda gacané laanu para cadi quicheruaanu.

12 Naquiiñeʼ gúninu stipa pur cadi quicheruaanu pur ni cayuni xcaadxi. Para ganda gúninu ni, cadi naquiiñeʼ gudxíʼbanu laca laanu ne guni respetarnu cani runi mandar, peru laaca naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu tu guidxaaganu. Pa cuinu gúninu xiixa cosa ni cadi jneza, o pa ra scuela ne ra dxiiñaʼ nabé ridxaaganu binni ni cadi cayuni ni na Jiobá la? ra tiidiʼ dxi zacá modo laacabe laanu. Nga runi, jma jneza gúninu cadi guidxaagapenu ca binni nabé riguicheruaa o ni riuulaʼdxiʼ gaca mandar stubi (Pro. 13:20).

13. Xi zazaaca ca binni ridagulisaa pa quicheruaanu.

13 Pa quicheruaanu la? zuninanu ca binni ridagulisaa, ximodo yaʼ. Purtiʼ zutíndenu ne zuxhélenu laacabe. Pa guininu mal de ca xpinni Cristu, qué zuninásinu laacabe, sínuque laaca zucaani laanu guininu xiixa ni guniná laacabe ne ni guchiichi laacabe (Lev. 19:16; 1 Cor. 5:11). Lu primé siglu que guyuu caadxi binni ni qué nuzuubaʼ stiidxaʼ Dios ne guluudicaʼ «cani risaca nezalú Dios», o cani zaniruʼ lade ca binni ridagulisaa (Jud. 8, 16). Qué ñuulaʼdxiʼ Dios ni bíʼnicabe.

14, 15. 1) Xi zazaaca ca binni ridagulisaa pa qué gacanecaʼ tuuxa ni biʼniʼ ti cosa malu. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu pa gánnanu maʼ biʼniʼ tuuxa ti cosa malu ne cucaachiʼ ni.

14 Yanna, pa gueeda gánnanu biʼniʼ tuuxa ti cosa nabé malu —casi pa guxhudxi, pa biiyaʼ película de idxa guidxa o gapa jnadxii— ne cucaachiʼ ni yaʼ (Efe. 5:11, 12). Pa qué guininu xi cazaaca la? zaxeleʼ espíritu stiʼ Jiobá de laanu ne maʼ qué ziuu ca binni ridagulisaa tobi si (Gál. 5:19-23). Para ganda chúʼcabe nayecheʼ, chúʼcabe tobi si ne chúʼcabe nayá nezalú Dios, naquiiñeʼ gúninu ni biʼniʼ ca xpinni Cristu de Corinto: cadi gudiʼnu lugar chuʼ xiixa ni guni biidiʼ ca binni ridagulisaa. Ximodo zanda gúninu nga yaʼ.

15 Maʼ bizéʼtenu cadi naquiiñeʼ guininu xiixa ni gúdxicabe laanu, jmaruʼ si pa gudxi ti xpinni Cristu laanu xi cayuni sentir o xi caníʼ ique. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zuninanu laabe. Peru pa biʼniʼ tuuxa ti cosa nabé malu yaʼ. Naquiiñeʼ ganna ca binnigola stiʼ ca binni ridagulisaa ni, purtiʼ laacabe nga na Biblia nuucabe para gacanécabe binni ni bichee. Biblia na: «Pa ti binni gunadiaga tuuxa ni canabaʼ mal nezalú stale binni para stobi ni nanna de xiixa ni guca ne binni ni gunadiaga ni ca testigu laa, biiyaʼ o gunna de laani peru qué guiníʼ ni la? maʼ bichee, ne napa xidé quixe pur donda stiʼ» (Levítico 5:1). Nga runi, pa nánnanu biʼniʼ tuuxa ti cosa malu la? naquiiñeʼ gábinu laabe guinábabe gacané ca binnigola ca laabe (Sant. 5:13-15). Pa qué gúnibe ni lu tiempu gudíxhenu gúnibe ni la? naquiiñeʼ gábinu ni ca binnigola.

16. Ximodo racanenu chuʼ ca binni ridagulisaa nayá ora rininu pa nuu tu cayuni cosa malu.

16 Xquidxi Dios zeeda gaca casi ti lugar ra nuu tu cayapa laanu, nga runi naquiiñeʼ guininu pa nuu tu cayuni cosa malu. Pa binni ni cuchee ca guiene cadi jneza ni cayuni, gaca arrepentir ne gudii lugar uguu jnézacabe laa la? maʼ qué zuninabe modo riníʼ ique ca binni ridagulisaa. Peru pa qué chinándabe conseju gudii ca binnigola laabe ne qué nabe guzuubabe diidxaʼ la? naquiiñeʼ cueecabe laabe de ndaaniʼ xquidxi Dios. Zacá maʼ qué ziuu tu guni biidiʼ neza binni ridagulisaa (biindaʼ 1 Corintios 5:11). Para cadi guchaa modo riníʼ ique ca binni ridagulisaa, naquiiñeʼ gábinu ca binnigola pa nuu tu cayuni xiixa cosa malu, chinándanu conseju stícabe, zacá zacanenu chuʼ ca xpinni Cristu galán.

GACANENU CHUʼ CA BINNI RIDAGULISAA «TOBI SI»

17, 18. Xi caquiiñeʼ gúninu para ganda chuʼ ca xpinni Cristu tobi si.

17 Ca primé xpinni Cristu gucanécabe para guyuu ca binni ridagulisaa tobi si. Xiñee yaʼ. Purtiʼ «yenanda cabe ni bisiidi ca apóstol» (Hech. 2:42). Nabé bisisácacabe ca conseju stiʼ Biblia ni bidii ca binnigola laacabe. Ca dxi stinu riʼ, ca binnigola laaca rinándacaʼ ni na mozo ni nuu xpiaaniʼ. Zacá racanécabe ca binni ridagulisaa ne rudiicabe stipa ni caquiiñecaʼ para chuʼcaʼ tobi si (1 Cor. 1:10). Guiranu rinándanu ca conseju stiʼ Biblia ni rudii xquidxi Jiobá ne rinándanu ca conseju ni rudii ca binnigola, zacá rusihuínninu «ma biʼni Espíritu Santu laa[n]u tobi si. Nga runi cadi chuʼ dinde [n]u, ti cadi ilaa saa [n]u» (Efe. 4:3).

18 Casi maʼ bizíʼdinu ca, naquiiñeʼ gúninu stipa pur gacanenu chuʼ ca binni ridagulisaa tobi si. Zacá zadúʼyanu modo gaca ca diidxaʼ riʼ luguianu: «Jesucristu Señor stinu cuʼ ndaaya [«modo riníʼ íquetu», NM]» (Fili. 4:23).

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 19]

Zaguʼnu gana ca binni ridagulisaa ora dede ante ruyúbinu xi guicábinu

[Imagen ni zeeda lu yaza 20]

Zanda gacanenu chuʼ ca binni ridagulisaa tobi si pa guni ensayarnu ca diidxaʼ riuundaʼ