Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Modo bibaneʼ

¡Nabé nayecheʼ riuu binni ora nuu ladu derechu stiʼ Jiobá!

¡Nabé nayecheʼ riuu binni ora nuu ladu derechu stiʼ Jiobá!

Lois didur guníʼ ni bizaaca

Guiranu huayuu biaje huaninu: «Pa ñannaʼ qué ñuneʼ ni bineʼ ca». Peru naa, neca maʼ gudiʼdiʼ cincuenta iza de cayuneʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá, qué rietenalaʼdxeʼ pa bizaacaʼ xiixa cosa ni qué ñuuladxeʼ pur gudixheʼ iqueʼ chuaaʼ ladu derechu stiʼ Jiobá. Chigusieneʼ laatu xiñee.

GULEʼ lu iza 1939 ne biniiseniáʼ tapa bendaʼ ne ti bizanaʼ ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ nuu Saskatchewan (Canadá). Nabé nayecheʼ bibánidu ndaaniʼ ti granja. Ti dxi beeda ganna ca testigu stiʼ Jiobá bixhozeʼ, ne gunabadiidxaʼ laacabe pa nánnacabe tu láʼ Dios. Ora biluíʼcabe laadu lá Jiobá lu Salmo 83:18, bicaani naa guiziideʼ jma de Dios ne ni cá lu Stiidxaʼ.

Tiempu que, ca baʼduhuiiniʼ nuu ra granja que riecaʼ scuela dede ra gusaacaʼ 13 iza. Para chindácabe ra scuela riguíʼbacabe deche maniʼ o rizácabe zitu. Ca familia que rudiicaʼ guiráʼ ni iquiiñeʼ maestru ni rusiidiʼ raqué. Ti dxi bedandá ti maestru cubi láʼ John Didur, ne iza que biaanabe ralídxidu.

Qué gannaʼ pa nabé riuulaʼdxiʼ maestru que guiziidiʼ de Stiidxaʼ Dios. Ti dxi caniéʼ galán de comunismo ne socialismo —dxiqué nabé riuu bixhozeʼ pur laacabe—, peru né diidxaʼ nadóʼ bicabi John naa: «Nin ti hombre qué gapa derechu para guni mandar xcaadxi binni. Dios si nga zanda gúnini». Pur ni guniʼbe que gunda byuidu de laani xcaadxi biaje.

John gule lu iza 1931, ngue runi maʼ binadiágabe pabiáʼ bininá guendaridinde que stale guidxi. Dxi bizulú guendaridinde stiʼ Corea lu 1950, gunabadiidxabe chupa chonna de ca xaíque yuʼduʼ xiñee né laacaʼ nuucaʼ luni. Guirácabe gúdxicabe laabe gastiʼ naca guinaazeʼ ca xpinni Cristu guiibaʼ para chitíndecaʼ. Despué laaca gunabadiidxabe ni ca testigu stiʼ Jiobá, peru laacaʼ biluiʼcaʼ laabe lu Biblia ximodo bibani ca primé xpinni Cristu. Guyuunisa John lu iza 1955, ne naa guyuaanisaʼ sti iza que. Guirópadu bidiʼdu cuenta racaláʼdxidu gúninu ni na Jiobá né guiráʼ stipa stidu (Sal. 37:3, 4). Bichaganadu lu beeu julio iza 1957.

Stale biaje guca guendaridagulisaa de chonna gubidxa beeu rusaʼdu iza de bichaganadu. Nabé riéchedu chuʼdu ra nuu mil de binni ni runi respetar guendaxheelaʼ cásica laadu. Primé guendaridagulisaa stiʼ stale guidxi roʼ ra guyuudu gúcani 1958. Ti grupu de gaayuʼ binni guyuudu ndaaniʼ ti carru dede Saskatchewan hasta Nueva York. Bindaa viaje que ti semana, ridxíʼ rusadu carru que ne huaxhinni rásidu ndaaniʼ ti yoo huiiniʼ zinedu. Binibiaʼdu ti xpinni Cristu Bethlehem (Pensilvania) ne nabé bidxagayaadu ora biʼniʼ invitarbe laadu chiguiaanadu ralidxi familia stibe últimu gueelaʼ que. Cumu gúcabe nachaʼhuiʼ né laadu la? gunda gúzedu ne bizucháʼhuidu para yendadu Nueva York. Guendaridagulisaa roʼ guca raqué bicaani laadu guiníʼ íquedu pabiáʼ nayecheʼ riuu binni ora guni ni na Jiobá. Casi bicaa salmista que, nabé nayecheʼ riuu binni ora nuu ladu derechu stiʼ Jiobá (Sal. 16:11).

GÚCADU PRECURSOR

Lu iza 1959 maʼ nácadu precursor ne nabézadu ndaaniʼ ti yoo huiiniʼ ni rizanedu guiráʼ ladu ne nuuni lu ti dani ni nuu Saskatchewan. Dede raqué ridúʼyadu stale de ca layú ra rigaa guixi ne rucheechedu diidxaʼ stale de ca lugar que.

Ti dxi bedandá ti carta ni biseendaʼ Betel. Oraqueca guyaaʼ ra nuu John ra cayuni chaahuiʼ ti tractor. Lu carta que cayuni invitárcabe laadu gácadu precursor especial ndaaniʼ guidxi Red Lake (Ontario). Cumu qué gánnadu paraa riaana guidxi que la? oraqueca guleedu ti mapa para guyúbidu ni.

¡Jma gadxé ni que ca layú ra rigaa guixi ra gulézadu! Nabé nuu yaga roʼ raqué ne nuu caadxi guidxi huiiniʼ gaxha de ra nuu mina ra riree oro. Laga canayúbidu paraa guiaanadu primé dxi yendadu raqué, binadiaga ti dxaapahuiiniʼ caninedu ti vecina stiʼ. Dxaapahuiiniʼ que biree guxooñeʼ yetídxini jñaa, guca jñaabe nachaʼhuiʼ né laadu ne bidii lugar guiaanadu ralidxi gueelaʼ que. Gúdxibe laadu guiaanadu ndaaniʼ ti cuartu nápabe ndaaniʼ yú ra nuu ti cama, peru jma ruluíʼ cuartu que ti cueva. Sti dxi que bidxéladu ti yoo ni bizáʼcabe né caadxi trozo yaga. Napa yoo que chupa cuartu, peru gastiʼ nuu ndaaniʼ ni, nin nisa tubu qué gápani, ti ludé huiiniʼ si nuu raqué para ganda guidxaadu. Guzidu caadxi cosa ndaaniʼ ti tienda ra ridoo ni maca biquiiñeʼ binni, para laadu ngue si nga ni caquiiñedu.

Neza binni ridagulisaa ni nuu jma gaxha de ra nabézadu que riaanani biaʼ 200 kilómetru de ra nuudu. Stale de ca binni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ mina ra riree oro que zeedacaʼ de Europa, ne gunábacabe laadu Biblia ni nuu lu stiidxacabe. Qué nindaa maʼ ridúʼndanedu treinta binni Biblia, ne ra bisaa xhoopaʼ beeu mápeca nuu ti grupu huiiniʼ de neza binni ridagulisaa raqué.

Ti biaje, xheelaʼ ti gunaa ni ruundaniáʼ Biblia guniʼné sacerdote stiʼ pur teléfono para gueeda ne «guxheleʼ lú» xheelaʼ. Ora gunínedu sacerdote que gudxi laadu naquiiñeʼ gusíʼdidu binni de Trinidad, ne xcaadxi cosa. Gunaa que gulee Biblia católica stiʼ ne gúdxibe sacerdote que guluíʼ laabe paraa cá ni caníʼ. Oraqueca guluubibe Biblia que sti punta mexaʼ que ne guniʼbe cadi caquiiñeʼ diʼ gusihuínnibe gastiʼ. Ora bireebe guniʼbe lu diidxaʼ ucraniano cueecabe laadu de patada ne qué chuʼruʼ dxi gudiicabe lugar guiuʼdu. ¡Qué ganna sacerdote que pa riene John ucraniano!

Despué bireʼdu de Red Lake purtiʼ chigusiidicabe John para gaca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa. Peru gudiʼdiʼ si ti iza, dxi cudii John ti libana para cani chichuunisa lu ti guendaridagulisaa de chonna gubidxa, málasi biiyabe xheelaʼ gunaa que lade cani chichuunisa. Ruluíʼ bizulú biindabe Biblia laasibe pur ni guca dxi guyé sacerdote que ra nuucabe.

DXI YEGÁNNADU CA NEZA BINNI RIDAGULISAA

Dxi yegánnadu ca neza binni ridagulisaa biaanadu ralidxi stale familia. Nabé guca xhamígudu ca binni biaanadu ralidxi ne bicaacabe laadu guni sentirdu casi ora ñácadu binnilídxicabe. Ti biaje biaanadu ralidxi ti gunaa xpinni Cristu ni maʼ nagola ndaaniʼ ti cuartu nabé nananda ni nuu lu guiropa pisu. Cumu maʼ tiempu nanda ngue la? guiráʼ dxi, siadoʼroʼ runadiágadu riuu binnigola que chaahuidugá ndaaniʼ cuartu stidu para ucaaguí ti estufa huiiniʼ nuu raqué. Despué reedanebe ti palangana ra daʼ nisa ndaʼ para iquiiñedu. Biziideʼ stale de ejemplu stiʼ binnigola que purtiʼ nabé nadoʼbe ne nacháʼhuibe.

Gucané dxiiñaʼ que naa para chuaaʼ jma gaxha de Jiobá. Lade ca neza binni ridagulisaa nuu ndaaniʼ guidxi Alberta nuu ti guidxi huiiniʼ ra nuu stale mina, riaanani ladu guiaʼ, raqué nabeza ti gunaa, laasi naca xpinni Cristu. Nabé bisisaca xquidxi Jiobá laabe. Ngue runi, cada xhoopaʼ beeu ricaadu ti avión para chigánnadu laabe. Riaananedu laabe ti semana para gucheechenedu laabe diidxaʼ ne rúnidu guiráʼ guendaridagulisaa cásica rúnidu ora rigánnadu ti neza binni ridagulisaa nuu ndaaniʼ ti guidxi roʼ. Bisihuinni ngue pabiáʼ nadxii Jiobá cada tobi de ca dendxuʼ huiiniʼ stiʼ ne ximodo rápabe laacaʼ.

Qué nusaana de ninínedu stale de ca familia ni biaanadu ralidxi. Nga rusietenalaʼdxiʼ naa tobi de ca primé cosa ni bisigaʼdeʼ John naa: ti caja de guiráʼ color ra dxaʼ guiʼchiʼ para carta. Nabé rucaʼdu carta ra nuu ca xpinni Cristu, purtiʼ riuuláʼdxidu gánnadu ximodo nuucabe, dede yanna napaʼ caja que casi ti tesoro.

Dxi canagánnadu ca binni ridagulisaa de Toronto, ti xpinni Cristu ni runi dxiiñaʼ Betel ni nuu Canadá guniʼné laadu pur teléfono para guinabadiidxaʼ laadu pa ñuuláʼdxidu ñuudu Betel. Yanna, padxí racaláʼdxibe guicábidu laabe yaʼ. Laabe gúdxibe laadu: «¡Pa ganda la? sti dxi que!». Ne bicábidu laabe sti dxi que.

BÍNIDU DXIIÑAʼ BETEL

Lu guiráʼ dxiiñaʼ bidii xquidxi Dios laadu, maʼ bidúʼyadu nabé sicarú nga chuʼdu ladu derechu stiʼ Jiobá. Ne laaca zaqué gúcani dxi yendadu Betel lu iza 1977. Ra bidxaagadu caadxi xpinni Cristu ni bibí gucaneni laadu para gánnadu ximodo laacabe, peru cadi ngasi, sínuque laaca bidúʼyadu pabiáʼ rusisácacabe Stiidxaʼ Dios.

Nabé guyuuláʼdxidu dxiiñaʼ raca Betel. Xiñee yaʼ. Purtiʼ raqué maʼ gunda guluʼdu xhábadu ndaaniʼ ti caja ne cadi ndaaniʼ ti maleta, ne maʼ nuudu lade ti neza binni ridagulisaa. Aparte de ca dxiiñaʼ runeʼ guiráʼ dxi, nabé riecheʼ ora chiniáʼ binni para gunibiáʼ Betel. Rusieneʼ laacabe xi dxiiñaʼ raca Betel, rucaadiagaʼ ni riníʼcabe ne ricabeʼ laacabe ora guinabadiidxacabe xiixa.

Nabé nagueenda gudiʼdiʼ ca iza que, ne lu iza 1997 biʼniʼ invitárcabe John para cheʼ Scuela para Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel ni nuu Patterson (Nueva York). Qué nindaa gunabadiidxacabe laadu pa zanda chuudu Ucrania, gúdxicabe laadu guni orardu ne guiníʼ ique chaahuidu ni. Gueelaʼ que gunidu de laani ne biaanadu chuudu raqué.

YENDÉZADU UCRANIA

Guyuudu guendaridagulisaa roʼ stiʼ stale guidxi ni guca San Petersburgo (Rusia) lu iza 1992 ne ni guca ndaaniʼ guidxi Kiev (Ucrania) lu iza 1993. Raqué nabé gunnaxhiidu ca xpinni Cristu de Europa oriental. Yoo ra yendézadu nuuni ndaaniʼ guidxi Lviv (Ucrania), lu guiropa pisu stiʼ ti yoo yooxhoʼ. Ca ventana stini riaana neza ra nuu ti patiu ni napa ti jardín huiiniʼ, ne raqué nuu ti gallu ngola color naxiñáʼ ne stale bere. Casi ñaca ñuʼdu ndaaniʼ granja ni nuu Saskatchewan. Né laadu la? biaʼsi rizaa doce binni nabeza ndaaniʼ yoo que, ne guiráʼ siadóʼ ridídidu ndaaniʼ guidxi que para chigúnidu dxiiñaʼ Betel.

Ximodo biʼniʼ sentirdu Ucrania yaʼ. Nabé sicarú ngue gúnidu xhiiñaʼ Jiobá né stale xpinni Cristu ni gudiʼdiʼ stale guendanagana pur fe sticaʼ, ne biʼniʼ huantarcaʼ ora bicueeza gobiernu laacaʼ ne ora biseguyoocabe laacaʼ, neca zaqué qué nusaana de ñúnicaʼ ni na Jiobá. Ora rábidu laacabe galán qué nusaanacabe Jiobá la? rábicabe laadu: «Biʼniʼ huantardu purtiʼ gucané Jiobá laadu». Qué ñuu dxi ñuni sentírcabe nuucabe stúbicabe. Dede yanna, ora rudii binni xquíxepeʼ laacabe pur gúcacabe nachaʼhuiʼ né laa la? zándaca guicábicabe: «Bidii xquixe Jiobá». Zacá rusihuínnicabe de Dios reeda guiráʼ cosa sicarú.

Ndaaniʼ guidxi Ucrania stale xpinni Cristu rizacaʼ para checaʼ guendaridagulisaa. Cumu rizácabe biaʼ ti hora o jma la? nápacabe tiempu para güícabe diidxaʼ ne uguucabe gana xcaadxi. Nuu jma de cincuenta neza binni ridagulisaa ndaaniʼ guidxi Lviv, veintiún de laacani ridagulisaacaʼ ndaaniʼ ti Yoo roʼ stiʼ Reinu. Nabé sicarú rihuinni ora maʼ ziyuu guiráʼ ca xpinni Cristu raqué guiráʼ domingu.

Nagueendaca biʼniʼ sentirdu casi ora ñuʼdu ralídxidu, purtiʼ nabé nachaʼhuiʼ ca xpinni Cristu ne riuuláʼdxicaʼ gacanecaʼ stobi. Ne laaca qué ridxiichinécabe naa nagueenda ora raca nagana para naa guieneʼ xiixa lu diidxaʼ ucraniano. Stale biaje, pur modo runi lúcabe casi ñaca ñábicabe naa xiixa.

Lu guendaridagulisaa roʼ stiʼ stale guidxi ni guca ndaaniʼ ti estadiu ni nuu guidxi Kiev lu iza 2003 biiyaʼ pabiáʼ racanesaa ca xpinni Jiobá. Casi biétedu ra rizá binni para quibaʼ lu metru ni ruxooñeʼ ndaaniʼ yú bidxiña ti dxaapahuiiniʼ laadu ne gudxi laadu chaahuidugá: «Maʼ biniteʼ. Qué guidxelaʼ jñaabiidaʼ». Bidiibe cuenta Testigu laadu pur ca tarjeta ni cá lu xhábadu, ngue runi cadi cadxíbibe ne cadi cayuunabe. Ra ziúpadu zeeda xheelaʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa ne laa yené laabe Ra Rinécabe cani Biniti (Departamento de Objetos Perdidos) stiʼ guendaridagulisaa que, ne qué nindaa bidxélabe jñaabiidabe. Nabé bidxagayaaʼ purtiʼ bisihuinni dxaapahuiiniʼ que zacané Jiobá laa neca nuu lade mil binni.

Lu beeu mayo iza 2001 beeda binni de stale guidxi Ucrania purtiʼ biluxe ti Betel cubi raqué. Biluxe si libana ni bicaadiágadu ndaaniʼ ti estadiu domingu siadóʼ que, bidúʼyadu guiráʼ ca Testigu ni zedazá lu carretera para gueeda gunibiaʼcaʼ Betel. ¡Qué ziuu dxi guiaandaʼ naa cani biiyaʼ que! Biecheʼ ora biiyaʼ modo zedazá guiráʼ ca xpinni Cristu, purtiʼ cadi cayúnicaʼ ridxi ne cadi culaanacaʼ stobi. Jma bicaa ngue naa guneʼ cré nabé sicarú nga guni binni ni na Dios.

BIZAACAʼ TI COSA NABÉ TRISTE

Lu iza 2004 bihuinni napa John cáncer, ngue runi bibiguétadu Canadá para guicaabe ti tratamientu. Apena biʼniʼ huantarbe primé quimioterapia bidiicabe laabe, ngue runi gupa xidé biiyacabe laabe dxi ne gueelaʼ chupa chonna semana. Ora beeda xpiaanibe apena riniʼbe, peru né modo ruuyadxibe cani riganna laabe rusihuínnibe cudiibe xquíxepeʼ laacaʼ.

Peru maʼ qué ñanda ñásabe ne gútibe lu beeu noviembre iza 2004. Nabé bineʼ sentir biaanaʼ stubeʼ purtiʼ maʼ qué guínnibe, purtiʼ naa ne John guyuʼdu nayecheʼ biaʼ tiempu bínidu xhiiñaʼ Jiobá juntu. Xi guneʼ yanna yaʼ. Bibiguetaʼ Ucrania, ne rudieeʼ xquíxepeʼ guiráʼ cani nuu Betel ne guiráʼ ca binni ridagulisaa ra riaaʼ purtiʼ runeʼ sentir pabiáʼ nadxiicabe naa.

Naa ne John, qué ñuu dxi ninidu cadi jneza cani gudixhe íquedu gúnidu. Nabé sicarú bibánidu ne nápadu stale xhamígudu. Nannaʼ nuuruʼ stale cosa ni caquiiñeʼ guiziideʼ de guendanachaʼhuiʼ stiʼ Jiobá ne rabeʼ qué zusaanaʼ de guneʼ ni nabe, purtiʼ nabé nayecheʼ riuu binni ora nuu ladu derechu stiʼ Jiobá.

[Ni caníʼ yaza 6]

«Naa ne John, qué ñuu dxi ninidu cadi jneza cani gudixhe íquedu gúnidu»

[Imagen ni zeeda lu yaza 3]

Dxi bichaganayaʼ John

[Imagen ni zeeda lu yaza 4]

Dxi nuaaʼ Red Lake (Ontario) casi precursora especial

[Imagen ni zeeda lu yaza 5]

Naa ne John dxi nuudu Ucrania (2002)