Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno

Gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno

Gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno

«Xiiñehuiineʼ, binibiáʼ Dios stiʼ bixhózeluʼ ne biʼniʼ ni nabe de guidubi ladxidoʼloʼ.» (1 CRÓ. 28:9)

GUYÚBINU XIMODO GUICÁBINU CA GUENDARINABADIIDXAʼ RIʼ:

Xii nga zeeda gaca casi ladxidoʼno.

Xi zacané laanu para gánnanu ximodo nuu ladxidoʼno.

Ximodo zanda gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno.

1, 2. 1) Xi ndaa de xcuérpunu jma ruzeeteʼ Biblia para guchaagani laa sti cosa. 2) Xiñee nabé risaca nga guiénenu xi riníʼ diidxaʼ ladxidóʼ.

 NUU biaje, ora maʼ cuzeeteʼ Biblia ti ndaa de xcuérpunu, riniʼni de laa para gusiéneni sti cosa. Casi Job la? guníʼ: «Qué ñuu guendaridinde lu bata nayaʼ». Jeremías ni riguixhená guníʼ: «Bicaadiaga ndiʼ yanna, guidxi ni qué riníʼ ique ne qué gapa ladxidóʼ». Jiobá gudxi Ezequiel: «Jma naguidxi que ti guié de pedernal, zacá nga maʼ bineʼ lucualuʼ». Ne Lucas guníʼ: «Zudiee diidxa laatu [...] para useegu tu ruaa tutiica ucaa lú laatu» (Job 16:17; Jer. 5:21; Eze. 3:9; Luc. 21:15).

2 Peru nuu ti ndaa de xcuérpunu ni jma ruzeeteʼ Stiidxaʼ Dios, laani nga ladxidoʼno. Ana, ti gunaa ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios, biquiiñeʼ diidxaʼ riʼ lu ti oración ni biʼniʼ: «Riecheʼ ladxiduáʼ pur Jiobá» (1 Sam. 2:1). Ca hombre bicaa Biblia biquiiñecaʼ diidxaʼ ladxidóʼ biaʼ ti mil biaje, ne cada guzeetecabe ni ruchaagacabe ni né sti cosa. Nabé risaca guiénenu xi riníʼ diidxaʼ ladxidóʼ, purtiʼ cayabi Stiidxaʼ Dios laanu gápanu ni. Biblia na: «De guiráʼ xixé cosa ni naquiiñeʼ gápaluʼ la? jma gupa chaahuiʼ ladxidoʼloʼ, purtiʼ de laani nga zeeda guendanabani» (Proverbios 4:23).

XI LADXIDÓʼ NGA CHIGUSIENE TEMA RIʼ

3. Xi caquiiñeʼ gúninu para guiénenu diidxaʼ ladxidóʼ ora ruzeeteʼ Biblia ni, ne xi ejemplu zanda iquiiñenu para gusiénenu ni.

3 Dxandíʼ qué rusiene Biblia xipeʼ nga riníʼ diidxaʼ ladxidóʼ, casi runi ti diccionariu, peru racaneni laanu guiénenu xi guiráʼ nuu lu diidxaʼ riʼ. Ximodo yaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu para guiénenu ni. Guníʼ ique zuhuaaluʼ xaʼnaʼ ti yaga ne cayuuyaluʼ guiráʼ bandaga stini. Cumu zuhuaaluʼ xaʼnaʼ ni la? qué zanda diʼ guuyaʼ chaahuiluʼ ni, nga runi napa xidé guixéleluʼ de laani para ganda gúʼyaluʼ guidubi ni ne gúʼyaluʼ pabiáʼ sicarú ni. Zacaca nga rizaaca né diidxaʼ ladxidóʼ, para guiene chaahuinu ni, naquiiñeʼ guidúʼndanu guiráʼ ca versículo stiʼ Biblia ra ruzeeteni diidxaʼ riʼ. Xi guiráʼ nga rusiidiʼ Biblia laanu ora ruzeeteʼ de ladxidóʼ binni yaʼ.

4. 1) Xi riníʼ diidxaʼ ladxidóʼ. 2) Xi gucalaʼdxiʼ Jesús niníʼ lu Mateo 22:37.

4 Lu Biblia riquiiñeʼ diidxaʼ ladxidóʼ para guiníʼ de modo laanu, cani racaláʼdxinu gúninu, cani riníʼ íquenu, xpiaʼnu, cani nánnanu gúninu, ni rucaa laanu gúninu xiixa ne cani naguixhe íquenu gúninu (biindaʼ Mateo 9:4; Marcos 9:10 ne Hechos 2:26). Peru cadi guiráʼ diʼ biaje nga riquiiñeni diidxaʼ ladxidóʼ para guiniʼni de sti cosa. Casi dxi guníʼ Jesús ca diidxaʼ riʼ: «Gunaxhii Dios stiuʼ de idubi ladxidóʼ loʼ ne idubi xhialma luʼ ne idubi xquenda biaani luʼ» (Mat. 22:37). Lu textu riʼ diidxaʼ «ladxidóʼ» ca caniʼni ni runi sentir binni ne ni racalaʼdxiʼ guni. Ne ora bizeeteʼ Jesús diidxaʼ «ladxidóʼ», «xhialma» ne «xquenda biaani», cadi caníʼsibe guni sentirnu ni, sínuque laaca caniʼbe modo riquiiñenu xquendanabáninu ne xquendabiaaninu para gúninu ni na Dios (Juan 17:3; Efe. 6:6). Peru ora rieeteʼ diidxaʼ ladxidóʼ riʼ stubi si la? caniʼni ximódopeʼ naca ti binni.

XIÑEE NAQUIIÑEʼ GÁPANU LADXIDOʼNO

5. Xiñee naquiiñeʼ gúninu stipa pur gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno.

5 Rey David bidii conseju riʼ Salomón: «Xiiñehuiineʼ, binibiáʼ Dios stiʼ bixhózeluʼ ne biʼniʼ ni nabe de guidubi ladxidoʼloʼ ne biʼniʼ ni né stale gana, purtiʼ Jiobá cayuuyaʼ ximodo nuu ladxidóʼ guiráʼ binni ne cayuuyabe pa jneza nuu guiráʼ ni riníʼ ique binni ne ni racalaʼdxiʼ» (1 Cró. 28:9). Jiobá nanna xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ guiráʼ binni, dede né ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno (Pro. 17:3; 21:2). Zanda chuʼnu gaxha de Jiobá ne cuézanu guicaanu ca ndaayaʼ ni chigudiibe pa chuuláʼdxibe cani nuu ladxidoʼno. Nga runi, nápanu stale razón para chinándanu conseju stiʼ David ne gúninu stipa pur gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno.

6. Xi naquiiñeʼ gánnanu ora maʼ cayúninu ni na Jiobá.

6 Ora rúninu xhiiñaʼ Jiobá né stale gana rusihuínninu pabiáʼ racaláʼdxinu gúninu ni nabe de guidubi ladxidoʼno. Peru naquiiñeʼ gánnanu ti cosa: guiráʼ ni nuu ndaaniʼ guidxilayú malu stiʼ Binidxabaʼ ne donda gulenenu, zanda cueecani gana laanu de gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno (Jer. 17:9; Efe. 2:2). Nga runi, naquiiñeʼ gúʼyanu xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno gatigá, ti cadi chuʼ xiixa ni gucueeza laanu de gúninu ni na Dios. Ximodo yaʼ.

7. Xi zacané laanu gánnanu ximodo nuu ladxidoʼno.

7 Cásica qué zanda guidúʼyanu ndaaniʼ ti yaga, zacaca nga qué zanda guʼyaʼ binni xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno. Peru lu libana bidii Jesús lu dani que guníʼ ti cosa: cásica rusihuinni ca cuananaxhi stiʼ ti yaga ximodo nuu la? zacaca nga laanu, cani rúninu rusihuínnicani ximodo nuu ladxidoʼno (Mat. 7:17-20). Guidúʼyanu tobi de laacani.

GUIDÚʼYANU XIMODO NUU LADXIDOʼNO

8. Casi na conseju ni zeeda lu Mateo 6:33, ximodo rusihuínninu xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno.

8 Lu libana bidii Jesús lu dani que gúdxibe cani cucaadiaga laabe nuu ti cosa ni zanda gúnicaʼ para gusihuínnicaʼ racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼcaʼ. Sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «Cadi gusaanatu de guyúbitu primeru reinu stiʼ Dios ne gúnitu ni jneza ni rinabaʼ Dios laatu, ne qué ziaadxaʼ laatu xcaadxi cosa ni caquiiñetu» (Mat. 6:33NM). Zacá nga laani, ca cosa ni riguixhe íquenu gúninu primeru lu xquendanabáninu rusihuínnicani xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno, lu xquendabiaaninu ne ni racaláʼdxinu gúninu. Nga runi, galán guidúʼyanu xii nga riguixhe íquenu gúninu primeru, zacá zudiʼnu cuenta pa cayúninu ni na Dios de guidubi ladxidoʼno.

9. Xi invitación biʼniʼ Jesús chupa hombre, ne xi bisihuínnicabe pur cani bicábicabe.

9 Cadi xadxí de gudxi Jesús ca discípulo stiʼ guyúbicaʼ «primeru reinu stiʼ Dios», guca xiixa ni rusihuinni xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni pur ca cosa ni riguixhe ique guni primeru. Lu Evangeliu stiʼ Lucas zeeda ti relatu ni caníʼ sicaríʼ de Jesús: «Udixhe ique be che be Jerusalén». Neca nánnabe zadxaagalube guendanagana raqué, gudixhe íquebe chebe. Despué, laga ziné Jesús ca discípulo stiʼ ndaaniʼ neza, bidxiña ti hombre laacabe ne bidii Jesús laa invitación riʼ: «Dananda naa». Neca racaláʼdxibe guicaabe invitación que, guniʼbe sicaríʼ: «Bidii lugar ucaache siaʼ bixhozeʼ». Sti hombre biʼniʼ invitarbe laaca guníʼ: «Zinanda lii, Señor, peru chi tidxe siaʼ ca binni lidxe ma chaaʼ» (Luc. 9:51, 57-61). Racá ridúʼyanu gadxé modo riníʼ ique Jesús, purtiʼ laa riuulaʼdxiʼ guni xhiiñaʼ Dios de guidubi ladxidóʼ, peru ca hombre biʼniʼ invitarbe que gadxé ni bireenecaʼ, ne qué ninacaʼ ñúnicaʼ ni na Dios. Cumu cá íquecabe gúnicabe ni riuuláʼdxicabe primeru ne despué gúnicabe xhiiñaʼ Reinu la? cusihuínnicabe cadi dxandíʼ racaláʼdxicabe gúnicabe ni na Dios de guidubi ladxidóʼcabe.

10. 1) Xi maʼ bíninu né invitación bidii Cristu laanu de chinándanu laa. 2) Xi guníʼ Jesús lu Evangeliu stiʼ Lucas 9:62.

10 Laanu cadi nácanu casi ca hombre ni qué niná ñaca discípulo stiʼ Jesús, purtiʼ laanu maʼ gudixhe íquenu guicaanu invitación stibe, ne yanna maʼ cayúninu ni na Jiobá guiráʼ dxi. Zacá rusihuínninu ni runi sentirnu pur Dios. Peru neca gúninu xhiiñanu ra ridagulisaanu, naquiiñeʼ gápanu ladxidoʼno de xiixa ni zanda gucaa laanu gucheʼnu. Xi laani yaʼ. Laaca guníʼ Jesús ni lu historia ni ruzeeteʼ Lucas: «Ni quixhe ná lu aradu ne udxigueta lú atrá la? qué zaquiiñe para guni dxiiñaʼ. Zaqueca ni gueda nanda naa ne ibigueta atrá la? qué zaquiiñe lade ca xpinni Dios» (Luc. 9:62). Xi zanda guizíʼdinu de ca diidxaʼ riʼ yaʼ.

«LACHINANDA NI NACHAʼHUIʼ»

11. Xi guca né dxiiñaʼ stiʼ hombre cayuni dxiiñaʼ lu layú ni bizeeteʼ Jesús, ne xiñee.

11 Para ganda guiénenu ni bisiidiʼ Jesús lu Evangeliu stiʼ Lucas 9:62, guzéʼtenu xcaadxi cosa ni zacané laanu guiene chaahuinu ejemplu ni zeeda lu versículo ca. Guxuíʼlunu ti hombre ni cucaa surcu lu layú stiʼ. Laga cayúnibe xhiiñabe, qué ganda gusaana de guiníʼ íquebe ni cayaca ralídxibe, raqué nuu ca binnilídxibe ne ca xhamígube cayocaʼ xaʼnaʼ ti bacaandaʼ, dede cuxídxicaʼ ne cucaadiágacaʼ saa. ¡Nabé rápabe gana chúʼnebe laacaʼ! Despué de bicaabe caadxi surcu maʼ careebe gana, purtiʼ nabé maʼ racaláʼdxibe chebe ralídxibe para chuʼbe nayecheʼ né binnilídxibe, nga nga casi ora nudxiguetalube atrá. Cumu nabé cá íquebe ni la? bisaanabe xhiiñabe ne bibiguétabe ralídxibe. Neca riaadxaruʼ stale dxiiñaʼ gúnibe para gudxiibabe xiixa lu layú stibe, bisaanabe xhiiñabe ne pur ngue maʼ qué nilúxebe ni. Ne cumu bichaababe lu dxiiñaʼ stibe la? biaanabe mal né patrón stibe.

12. Ximodo zanda gueeda guiaana caadxi xpinni Cristu cásica biaana hombre bizeeteʼ Jesús lu libru stiʼ Lucas 9:62.

12 Yanna, guiníʼ íquenu ximodo nizaaca nga ca dxi stinu. Hombre cayuni dxiiñaʼ lu layú que zanda gueeda gácani tuuxa xpinni Cristu ni cayuni dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa né stale gana, peru ladxidoʼbe nuu ra naxoo. Neca rucheechebe diidxaʼ gatigá ne riebe ca guendaridagulisaa, qué ganda gusaanabe de guiníʼ íquebe ca cosa ni nuu lu guidxilayú riʼ ne riuuláʼdxibe cani. Dede ndaaniʼ ladxidoʼbe racaláʼdxibe gúnibe cani. Yanna, ra maʼ gudiʼdiʼ si stale iza de cayúnibe xhiiñaʼ Dios, cayaca nagana para laabe gusaana de chuuláʼdxibe ca cosa ni nuu lu guidxilayú riʼ, ne últimu la? bisaanabe xhiiñaʼ Dios ne ziyúbibe cani. Neca riaadxaruʼ stale ni gaca lu xhiiñaʼ Dios, maʼ cadi naaze dxiichibe ca «diidxa ni rudii enda nabani», ne pur nga maʼ qué ganda gúnibe ni na Dios casi bíʼnibe dxiqué (Fili. 2:16). ¡Triste nga guiaananu mal nezalú Jiobá, Xpixuaanaʼ dxiiñaʼ riʼ, purtiʼ gúcanu binni nachaabaʼ! (Luc. 10:2.)

13. Ximodo nga rusihuínninu rúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno.

13 Nayaguieʼ ni cusiidiʼ relatu riʼ laanu. Galán nga chuunu guiráʼ guendaridagulisaa, gucheechenu diidxaʼ ne gúninu xcaadxi dxiiñaʼ raca ndaaniʼ xquidxi Dios. Peru nuuruʼ xcaadxi cosa ni naquiiñeʼ gúninu para guihuinni cayúninu ni na Dios de guidubi ladxidoʼno (2 Cró. 25:1, 2, 27). Pa riuuláʼdxiruʼ ladxidóʼ ti xpinni Cristu ca cosa ni maʼ bisaana —laani nga modo nabani binni guidxilayú—, zándaca pur laani maʼ qué ziuulaʼdxiʼ Jiobá modo runi adorarbe (Luc. 17:32). Para ganda guni binni dxiiñaʼ «lade ca xpinni Dios» naquiiñeʼ guni ni na mandatu riʼ: «Laucaa ná ni nadxabaʼ, ne lachinanda ni nachaʼhuiʼ» (Luc. 9:62; Rom. 12:9). Nga runi, neca ruluíʼ galán guiráʼ ni nuu lu guidxilayú riʼ, naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu, pacaa zucueeza cani laanu de guni adorarnu Jiobá de guidubi ladxidoʼno (2 Cor. 11:14; biindaʼ Filipenses 3:13, 14).

CADI GUSAANA DE GATANANU

14, 15. 1) Xi riquiiñeʼ Binidxabaʼ para guniná ladxidoʼno. 2) Ximodo rusihuinni ejemplu zeeda lu párrafo riʼ pabiáʼ malu cani riquiiñeʼ Binidxabaʼ para quite laanu.

14 Nadxiinu Jiobá, nga runi maʼ bidiʼnu laanu laabe. Dede dxiqué, stale de laanu maʼ bisihuínninu pur stale iza maʼ gudixhe íquenu gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno. Peru cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu: cuyúbiruʼ Binidxabaʼ ximodo quite ladxidoʼno (Efe. 6:12). Zándaca maʼ bidiibe cuenta qué zusaananu Jiobá nagueendaca. Peru cumu nexhenabe la? zanda iquiiñebe «irá ni nuu ndaani guidxilayú» riʼ para guxhélebe laanu de Dios chaahuiʼ chaahuiʼ (biindaʼ Marcos 4:18, 19). Xiñee nabé riaba binni lu trampa riquiiñebe riʼ yaʼ.

15 Guzéʼtenu ti ejemplu para ganda guicábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ. Bixuiʼlú chiguundaluʼ ti libru huaxhinni ne bicaaguiluʼ ti foco ni napa 100 watt, peru málasi guca fundir ni. Nagueendaca bidiiluʼ cuenta xi guca, purtiʼ biaanuʼ lu gueelacahui. Ngue runi bichaaluʼ foco que ne yanna maʼ nuu biaaniʼ ra nuuluʼ sti biaje. Peru sin gudiiluʼ cuenta, sti dxi que guyuu tu bichaa foco que pur tobi de 95 watt. Ñee zudiiluʼ cuenta pa bichaabe ni ora gucaaguiluʼ ni sti biaje la? Zándaca coʼ. Ne pa sti dxi que guchaabe ni pur stobi de 90 watt, zándaca laaca qué zudiiluʼ cuenta. Xiñee yaʼ. Purtiʼ chaahuiʼ chaahuiʼ ziyete xtuxhu biaaniʼ que, ngue runi qué rihuínnipeʼ xi cayaca. Ngaca nga ni runi ca cosa nuu lu guidxilayú riʼ, purtiʼ chaahuiʼ chaahuiʼ ribeecani gana binni de guni xhiiñaʼ Jiobá, casi ora nindéteni xtúxhucaʼ. Ti xpinni Cristu ni cadi nexhená la? zándaca qué zudii cuenta pa chaahuidugá maʼ ziguxheleʼ Binidxabaʼ laa de Dios, casi ora nuchaabe foco stiʼ pur stobi ni huaxiéʼ ruzaaniʼ (Mat. 24:42; 1 Ped. 5:8).

NAQUIIÑEʼ GUNI ORARNU

16. Xi zanda gacané laanu para cadi quite Binidxabaʼ laanu.

16 Yanna, xi zanda gacané laanu para cadi quite Binidxabaʼ laanu ti ganda gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno yaʼ (2 Cor. 2:11). Naquiiñeʼ guni orarnu. Apóstol Pablu gudxi ca xpinni Cristu guzuhuaa dxiichicaʼ ti «cadi usaba binidxaba [laacaʼ] ne enda nexhená stiʼ». Ne qué nindaa de ngue guniʼbe: «Cadi guiaana dxí tu de iníʼ né tu Dios. Lainaba ni naquiiñe inaba tu» (Efe. 6:11, 18; 1 Ped. 4:7).

17. Xi zanda guizíʼdinu ora guidúʼyanu modo biʼniʼ orar Jesús.

17 Para cadi gusaba Binidxabaʼ laanu lu ca trampa stiʼ, naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ Jesús. Laabe nabé biʼniʼ orarbe Bixhózebe, zacá bisihuínnibe riuuláʼdxibe gúnibe ni na de guidubi ladxidoʼbe. Guidúʼyanu modo biʼniʼ orarbe gueelaʼ ante gátibe. Lucas bicaa: «Ne jma rusi bizulú be uníʼ né be Dios biaʼ gunda tiʼ» (Luc. 22:44). Neca maʼ biʼniʼ orarbe Dios de guidubi ladxidoʼbe ante, peru yanna riʼ cadxaagalube ti guendanagana jma naroʼbaʼ lu Guidxilayú riʼ, tobi ni qué huayuu dxi gápabe. Ngue runi «jma rusi» biʼniʼ orarbe ne bicabi Bixhózebe laabe. Ejemplu stiʼ Jesús rusihuinni nuu biaje naquiiñeʼ guni orar binni casi bíʼnibe. Nga runi, ora jma nagana ni cadídinu ne jma nadipaʼ modo cucaalú Binidxabaʼ laanu la? «jma rusi» naquiiñeʼ guinábanu gacané Jiobá laanu ne gapa laanu, peru naquiiñeʼ guni orarnu de guidubi ladxidoʼno.

18. 1) Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laanu ora runi orarnu, ne xiñee. 2) Gunáʼ nga caadxi cosa ni zanda guniná ladxidoʼno, ne ximodo rácani. (Biiyaʼ cuadru ni zeeda lu yaza 16.)

18 Xi ribeendunu ora runi orarnu yaʼ. Apóstol Pablu guníʼ: «Lainíʼ né Dios. Lainaba laa irá ni caquiiñe tu, ne laudii diuxquixe laa. Ne óraque zaguixhe dxí ladxidóʼ to dede iruti zanda guiene ximodo ni. Ma qué zadxibi ladxidóʼ to, ne zata dxí xquenda biaani tu» (Fili. 4:6, 7). Para ganda gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno la? jma naquiiñeʼ guni orarnu ne gúninu ni gatigá (Luc. 6:12). Nga runi, cada tobi de laanu naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ laca laa: «Ximodo runeʼ orar yaʼ. Ñee runeʼ ni de guidubi ladxiduáʼ la?» (Mat. 7:7; Rom. 12:12). Ni guicábiluʼ zusihuinni pabiáʼ riuuláʼdxiluʼ gúniluʼ ni na Dios.

19. Xi naquiiñeʼ guʼnuʼ ti cadi gusaana de gúniluʼ ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼloʼ.

19 Casi maʼ bidúʼyanu, ca cosa ni riguixhe íquenu gúninu lu xquendanabáninu primé, rusihuínnicani ximodo nuu ladxidoʼno. Ximodo zanda gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno yaʼ. Naquiiñeʼ gatananu ne cadi chuuláʼdxinu ca cosa ni maʼ bisaananu o ca trampa stiʼ Binidxabaʼ para cadi guireʼnu gana de gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno (biindaʼ Lucas 21:19, 34-36). Peru laaca naquiiñeʼ gúninu casi biʼniʼ David, guinábanu Jiobá ni gunábabe: «Biʼniʼ ladxiduáʼ riʼ tobi si» (Sal. 86:11).

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Cuadru ni zeeda lu yaza 16]

Chonna Cosa Ni Riquiiñeʼ Para Gápanu Ladxidoʼno

Cásica riquiiñeʼ gúninu xiixa para chuʼnu nazaaca, zacaca caquiiñeʼ gúninu caadxi cosa para gápanu ladxidoʼno o ra ruzulú guiráʼ ni riuuláʼdxinu gúninu. Guzéʼtenu chonna de laacani.

1 Ni ridoʼno. Para chuʼnu nazaaca naquiiñeʼ guidoʼno guendaró ni zacané laanu. Zacaca nga naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu, naquiiñeʼ guʼndaʼ Biblia, guiníʼ ique de ni biindaʼ ne cheʼ guiráʼ guendaridagulisaa para chuʼ nazaaca nezalú Dios (Sal. 1: 1, 2; Pro. 15:28; Heb. 10:24, 25).

2 Ejerciciu. Caquiiñeʼ gúninu ejerciciu para ganda chuʼnu nazaaca. Ti xpinni Cristu laaca naquiiñeʼ cuee tiempu para chigucheeche diidxaʼ purtiʼ zeeda gácani casi ejerciciu para laa. Neca gácani nagana para laabe, naquiiñeʼ gúnibe ni ti chuʼbe galán nezalú Dios (Luc. 13:24; Fili. 3:12).

3 Ca binni ridxaaganu. Cumu ridxaaganu binni ni qué runi respetar Dios ne nuu biaje runinenu laacabe dxiiñaʼ la? zándaca chuʼnu xizaa pur nga. Peru pa guidxaaganu ca xpinni Cristu ni runi adorar Jiobá de guidubi ladxidóʼ la? zanda gacaneni laanu para cadi chúʼpenu xizaa (Sal. 119:63; Pro. 13:20).