Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Nanna Jiobá gulá xquidxi

Nanna Jiobá gulá xquidxi

Nanna Jiobá gulá xquidxi

«Rulá [Jiobá] ni zinanda laa ora cadiʼdi ca ra nagana.» (2 PED. 2:9)

XIÑEE ZANDA GUNI CRENU DXANDÍʼ ZACA CANI ZEEDA RARÍʼ.

Nanna Jiobá pora peʼ zaca caadxi cosa ti ganda gaca cani naguixhe ique.

Zaquiiñeʼ Jiobá poder stiʼ para gulá xquidxi.

Nanna Jiobá ximodo zaca guiráʼ ca cosa jma risaca.

1. Ximodo ziuu binni ora gueeda ca dxi jma naná.

 ORA gunitilú Dios guidxilayú ni nuu ndaaniʼ náʼ Binidxabaʼ riʼ, zúnibe ni nagueendaca (1 Tes. 5:2, 3). Ora gueeda «dxi jma risaca stiʼ Jiobá», stale binni qué zadxela xi guni (Sof.1:14-17). Ziuu stale guendananá ne yuubaʼ. Ne naquiiñeʼ gánnanu «qué huayuu dxi gaca ni naná biaʼ qué, dede dxi bizáʼ Dios guidxilayú» (biindaʼ Mateo 24:21, 22).

2, 3. 1) Xi guendanagana zadxaagalú xquidxi Dios lu ca dxi jma naná. 2) Xi zacané laanu para cadi guidxíbinu pur ca cosa ni chiguizaaca.

2 Ora mayaca guiluxe ca dxi jma naná riʼ, zucaalú «Gog de guidxi stiʼ Magog» xquidxi Dios ne zaquiiñeʼ guiráʼ ni nuu lu náʼ para gúnini. Zaquiiñebe «stale binni nanda guiibaʼ [...] casi za ni ruchii ti guidxi» (Eze. 38:2, 14-16). Dxi guizaaca ndiʼ, nin ti grupu de binni nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ qué zanda gacané laanu. Jiobá si nga zanda gulá laanu. Xi zuni ca xpinni Jiobá ora gacalaʼdxiʼ ca xhenemígucabe gunduuxecaʼ laacabe yaʼ.

3 Guiráʼ ca xpinni Jiobá naquiiñeʼ guinabadiidxacaʼ: «Ñee dxandíʼ runeʼ cré zulá Jiobá naa ora gueeda ca dxi jma naná ca la?». Guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ guníʼ apóstol Pedru: «Rulá [Jiobá] ni zinanda laa ora cadiʼdi ca ra nagana, peru cani qué rulabi laabe la? rusaana be laaca para guiaba ná ca dxi cuidxi be cuenta iráʼ» (2 Ped. 2:9). Pa guiníʼ íquenu modo bilá Dios ca xpinni bibani dxiqué, zacaneni laanu para cadi guidxíbinu pur guiráʼ ni guizaaca despué. Guidúʼyanu chonna ejemplu ni zacané laanu guni crenu dxandíʼ napa Jiobá poder para gulá xquidxi.

BILÁCABE DXI BIABA TI NISAGUIÉ NAROʼBAʼ

4. Xi guca ante guiaba Nisaguié naroʼbaʼ que.

4 Primeru guzéʼtenu de dxi biaba Nisaguié naroʼbaʼ que. Ante guiaba nisaguié que naquiiñeʼ gaca caadxi cosa, purtiʼ maʼ nexheʼ padxí gueeda ni. Napa xidé cuí ti arca ngola ne chuʼ guiráʼ clase maniʼ ndaaniʼ ni. Qué nibeza diʼ Jiobá niluxe arca que primeru para niguixhe padxí guiaba nisa que. Qué niníʼdibe zanda guchaabe dxi stini pa qué guiluxe arca que. Libru stiʼ Génesis na maca gudixhe Jiobá padxí guiaba Nisaguié naroʼbaʼ que ante gábibe Noé guzáʼ ti arca. Ximodo nánnanu nga yaʼ.

5. Xi guníʼ Jiobá lu Génesis 6:3, ne padxí guniʼbe ni.

5 Biblia ruzeeteʼ guníʼ Jiobá ni cá lu Génesis 6:3 guibáʼ: «Dxandipeʼ maʼ qué ziuuruʼ dxi gacané espíritu stinneʼ hombre, purtiʼ laaca beela laa. Nga runi, ca dxi guibánibe zandaani ti gayuaa gande iza». Ñee caguíxebe panda iza naquiiñeʼ guibani binni la? Coʼ, sínuque caguíxebe padxí gunitilube guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ nuu lu Guidxilayú riʼ. a Nisaguié naroʼbaʼ que biábani lu iza 2370 ante de ca dxi stiʼ Jesús, nga runi zanda guininu guníʼ Dios ca diidxaʼ que lu iza 2490. Para iza que la? maʼ napa Noé 480 iza (Gén. 7:6). Gudiʼdiʼ si gande iza, lu 2470, gule primé xiiñibe ne despué gúpabe xhupa (Gén. 5:32). Cayaadxaruʼ sti gayuaa iza para guiaba Nisaguié naroʼbaʼ que, peru caʼruʼ gabi Jiobá Noé zaquiiñebe laa para ganda guilá binni guidxilayú. Pabiáʼ tiempu guleza Dios para gúdxini laabe yaʼ.

6. Padxí gudxi Dios Noé guni ti arca.

6 Ruluíʼ guleza Jiobá gudiʼdiʼ stale iza para gudxi Noé xi chigaca. Ximodo nánnanu nga yaʼ. Biblia na maʼ huaniisi ca xiiñiʼ Noé ne maʼ bichaganacaʼ ora gudxi Dios laabe gucuibe ti arca. Sicaríʼ gudxi Jiobá laabe: «Ne cayuneniáʼ lii ti pactu, ne napa xidé chuʼluʼ ndaaniʼ arca ca, lii ne ca xiiñiluʼ ne xheelaluʼ ne xheelaʼ ca xiiñiluʼ» (Gén. 6:9-18). Ngue runi, zándaca cayaadxaʼ biaʼ cuarenta o cincuenta si iza ante guiaba Nisaguié naroʼbaʼ que ora gudxi Dios Noé guni ti arca.

7. 1) Ximodo bisihuinni Noé ne binnilidxi gúpacaʼ fe. 2) Padxí gudxi Dios Noé maʼ chiguiaba nisaguié que.

7 Dxi cucuí Noé ne binnilidxi arca que, zándaca gunabadiidxacaʼ padxí guni Dios ni maʼ guníʼ ne padxí guiaba Nisaguié naroʼbaʼ que. Peru neca qué gánnacabe stale de ca cosa ni chiguni Dios, gúpacabe fe ne binduuxecabe arca que. Stiidxaʼ Dios na: «Noé bizulú biʼniʼ guiráʼ ni biʼniʼ mandar Dios laa guni. Bíʼnibe zaqué zaquepeʼ» (Gén. 6:22). Padxí gudxi Dios laabe maʼ chiguiaba nisaguié que yaʼ. Dxi maʼ cayaadxaʼ gadxe si gubidxa. Ne nguepeʼ nga tiempu ni caquiiñeʼ Noé ne binnilidxi para uguucaʼ guiráʼ clase maniʼ ndaaniʼ arca que. Ngue runi, maʼ biluxe guiráʼ ni caquiiñeʼ gaca «lu xhoopaʼ gayuaa iza de nabani Noé, lu guiropa beeu, lu diecisiete dxi stiʼ beeu que», dxi que nga «bixeleʼ ca compuerta stiʼ guibáʼ» (Gén. 7:1-5, 11).

8. Ximodo racané relatu stiʼ nisaguié que laanu para guni crenu zulá Jiobá ca xpinni ora guinitilú guidxilayú riʼ.

8 Relatu stiʼ Nisaguié naroʼbaʼ que rusihuinni nanna Jiobá ximodo ne pora jma galán gulá ca xpinni. Jma maʼ cadxiña dxi guinitilú guidxilayú riʼ, ne zanda guni crenu zúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe ora gudíxhebe gácacani. Biblia na: «Caʼruʼ diʼ guidxiña dxi para gaca ni bihuinni lu visión que, peru cahuinni zácani dede dxi gueeda fin, ne dxandíʼ zácani. Neca guindaani la? gulézaruʼ ni; purtiʼ dxandíʼ zácani. Qué zandaani» (Habacuc 2:3; Mat. 24:36).

BILÁCABE NDAANIʼ NISADÓʼ XIÑÁʼ

9, 10. Ximodo biquiiñeʼ Jiobá xquidxi casi ti trampa para ca soldadu stiʼ Egipto.

9 Maʼ bidúʼyadu riguixhe Jiobá pora naquiiñeʼ gaca guiráʼ ni maʼ guníʼ. Sti ejemplu ni chiguzéʼtenu riʼ, zudiini laanu sti razón para guni crenu zaquiiñeʼ Jiobá guiráʼ poder stiʼ para gulá ca binni xquidxi ti gaca guiráʼ ni maʼ gudixhe ique. Jiobá zanda gulá ca xpinni, peru nuu tiru rudiibe lugar chuʼcaʼ lu xiixa guendanagana para iquiiñebe laacaʼ casi ti trampa para ca xhenemígube. Ngapeʼ nga ni bizaaca dxi guleebe ca israelita de esclavu Egipto.

10 Zándaca biree biaʼ chonna millón israelita de Egipto. Gudxi Jiobá Moisés chiné laacabe ti lugar para gucaabe Faraón guiníʼ ique cananíticabe ne cadxelúcabe lu desiertu que. Sicaríʼ na Biblia guníʼ Jiobá: «Gudxi ca xiiñiʼ Israel guibiguétacaʼ ne guiaanacaʼ gaxha de Pihahirot, ladu gueteʼ de Migdol guriá nisadóʼ [...]. Óraque dxandipeʼ zaníʼ Faraón de ca xiiñiʼ Israel: “Canadxelúcabe lu layú ca”» (Éxodo 14:2, 3). Qué liica ñanna Faraón pa lu ti trampa ngue chiguiaba, ngue runi nagueendaca yenanda ca binni ni guca esclavu stiʼ. Ruluíʼ maʼ guluu Faraón leʼ laacabe guriá nisadóʼ que, purtiʼ maʼ qué gápacabe paneza guxooñecabe (Éxo. 14:5-10). Peru ca israelita cadi nuucaʼ ra naxoo. Xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ nuu Jiobá listu para gulá laacabe.

11, 12. 1) Ximodo bilá Jiobá xquidxi. 2) Xi bizaaca despué, ne xi rusiidiʼ relatu riʼ laanu de Jiobá.

11 Ca israelita que gúpacaʼ ti «columna de za» ni biluíʼ laacaʼ paneza checaʼ. Peru ora mayaca ugaanda ca soldadu stiʼ Faraón laacabe la? bizuhuaa za que atrá de laacabe. Guluu za que ti gueelacahui ra nuu ca soldadu stiʼ Faraón, ngue runi maʼ qué ñanda nucaalucaʼ laacabe, peru para ca israelita gúcani ti biaaniʼ. Biblia na: «Óraque biree ángel stiʼ Dios ni dxandíʼ, ni zaniruʼ nezalú ca binni de Israel ne bizuhuaa atrá de laacabe, ngue runi biree columna de za nezalúcabe ne bizuhuaani atrá de laacabe. Biaanani galahuiʼ de campamentu stiʼ ca egipciu ne stiʼ Israel. Ti ladu stiʼ za que nacahui. Peru sti ladu stini cuzaaniʼ huaxhinni. Ne qué ñanda nugaanda grupu stiʼ [ca egipciu] sti grupu que guidubi gueelaʼ» (Éxodo 14:19, 20). De raqué biquiiñeʼ Jiobá ti bi nadipaʼ para bixheleʼ ti neza nabidxi galaa nisadóʼ que. Zándaca bindaa para guca ngue, purtiʼ relatu ca na: Bindubi ti bi «guidubi gueelaʼ» ne oraqueruʼ nga «gunda gudiʼdiʼ ca xiiñiʼ Israel ra nabidxi galahuiʼ nisadóʼ que». Pa guchaaganu modo ziguxooñené ca soldadu stiʼ Faraón carru sticaʼ la? ca israelita nabé nanene zizacaʼ. Peru nagana para ugaanda ca soldadu que laacabe, purtiʼ Jiobá cadinde pur laacabe. Biché Jiobá «lú ca soldadu stiʼ Egipto. Ne gúxhabe llanta carru sticaʼ, ngue runi cayaca nagana para gusacaʼ ni» (Éxo. 14:21-25).

12 Yendá si guiráʼ ca israelita sti guriá nisadóʼ que, gudxi Jiobá Moisés: «Bisigaanáʼ lu nisadóʼ ca, ti guiaba ca nisa ca luguiáʼ ca egipciu, luguiáʼ ca carru ni ridindenécabe ne luguiáʼ ca soldadu ni dxiʼbaʼ maniʼ stícabe». Neca gucaláʼdxicabe nuxooñecabe para cadi ñaba nisa que luguiácabe la? «biniibi dxacha Jiobá ca egipciu, ne bisábabe laacaʼ galahuiʼ nisadóʼ que». Qué ñanda diʼ nuxooñecabe. «Qué ñaana nin tobi ni nabani.» (Éxo. 14:26-28.) Zacá bisihuinni Jiobá napa poder para gulá ca xpinni ora gacalaʼdxiʼ tuuxa gunitilú laacaʼ.

BILÁCABE DXI BINITILÚ JERUSALÉN

13. Xi gudxi Jesús ca xpinni, ne xi zándaca gunabadiidxacabe.

13 Jiobá nanna dxichi ximodo zaca guiráʼ ni maʼ gudixhe ique. Guionna ejemplu ni chiguzéʼtenu rusihuinni pabiáʼ risaca ni guninu. Padxí guca ndiʼ yaʼ. Gúcani dxi guluucabe leʼ Jerusalén lu primé siglu. Jiobá biquiiñeʼ Xiiñiʼ para gabi ca xpinni Cristu ni nuu Jerusalén ne Judea xi naquiiñeʼ gúnicaʼ para guilacaʼ ora guinitilú guidxi que lu iza 70. Gudxi Jesús laacabe: «Bizeete profeta Daniel de dxa ni runi yuudxu ne ni runitilú que, ne ora guʼya tu ma zuhuaa ni ndaani yuʼdu roʼ lugar ra jma risaca la? laguxooñeʼ [...]. Cani nuu Judea, che lade dani» (Mat. 24:15, 16). Yanna, ximodo ganna ca xpinni Jesús maʼ cayaca ni na ca diidxaʼ que yaʼ.

14. Xi guiráʼ bizaaca ni gucané ca discípulo para biénecaʼ ni gudxi Jesús laacaʼ.

14 Ra ziyaca guiráʼ ni guníʼ Jesús, biénecabe xii ngue guniʼbe. Lu iza 66, yendá Cestio Galo Jerusalén né ca soldadu stiʼ para gucueezacaʼ ca judíu ni cucaalú laacaʼ. Ca judíu ni cucaalú runibiáʼcabe laacaʼ casi celote ne yegucaachilucaʼ lugar ni riquiiñeʼ para gápacabe yuʼduʼ que, óraque bizulú gundaa ca soldadu stiʼ Roma lindaa stiʼ yuʼduʼ que. Ca xpinni Cristu ni nexhená biénecaʼ xii ngue cayaca raqué: cosa «ni runi yuudxu ne ni runitilú» (ca soldadu stiʼ Roma ni canacaa bandera ra cá bidóʼ sticaʼ) maʼ zuhuaani «lugar ra jma risaca» (ra nuu ca lindaa stiʼ yuʼduʼ). Maʼ tiempu ngue para guxooñeʼ ca discípulo stiʼ Cristu ne checaʼ «lade dani». Peru ximodo guireecabe pa nuu tu naguu leʼ guidxi que yaʼ. Chiguizaaca xiixa ni cadi cabézacabe.

15, 16. 1) Xipeʼ nga guníʼ Jesús, ne xiñee naquiiñeʼ guzuubaʼ ca discípulo stiidxabe. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu para guilanu.

15 Málasi bireené Cestio Galo ca soldadu stiʼ ne zecaʼ, ne guladxi ca celote laacabe. Cumu maʼ qué guinni ca soldadu stiʼ Roma ne ca judíu ni cucaalú ndaaniʼ guidxi Jerusalén la? maʼ zanda guxooñeʼ ca discípulo. Jesús maca gudxi laacabe gusaanacabe guiráʼ cosa risaca nápacabe raqué ne guxooñecabe nagueendaca (biindaʼ Mateo 24:17, 18). Caquiiñeʼ guzuubacabe stiidxaʼ Jesús ne guireecabe nagueendaca. Xiñee yaʼ. Purtiʼ qué nindaa bibiguetaʼ ca celote ne bicaacabe binni de Jerusalén ne de Judea chuʼcaʼ ladu stícabe para gucaalúcabe ca xhenemígucabe. Cumu nuu stale grupu de judíu ni racalaʼdxiʼ guni mandar raqué la? jmaruʼ si nagana guca para guibani binni raqué. Laaca nagana guca para guiree binni de raqué, ne dxi maʼ bibiguetaʼ ca romanu lu iza 70 maʼ qué liica ñanda niree binni (Luc. 19:43). Cani bindaa la? maʼ qué ñanda nireecaʼ. Peru cani bizuubaʼ stiidxaʼ Jesús ne guyecaʼ lu ca dani que bilacaʼ. Bidiicabe cuenta dxandíʼ rulá Jiobá ca xpinni. Xi rusiidiʼ relatu riʼ laanu yaʼ.

16 Ora maʼ nuunu lu ca dxi jma nagana ne maʼ cayaca guiráʼ ni guníʼ Jesús, naquiiñeʼ gúninu ni na Stiidxaʼ Dios ne guiráʼ ni gabi xquídxibe laanu. Guzéʼtenu de mandatu stiʼ Jesús ora guníʼ: «[Lache] lade dani». Neca nánnanu zaca ni na ca diidxaʼ ca tiempu stinu, peru qué gánnanu ximódopeʼ nga chiguxóʼñenu. b Peru nánnanu zusiene Jiobá laanu ni naquiiñeʼ gánnanu ora maʼ gudíxhebe gácani. Pa guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ora maʼ nuunu lu ca dxi jma naná ca zalanu. Nga runi, galán guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee ruzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá ora guiníʼ naquiiñeʼ guni ca xpinni xiixa la? Ñee runeʼ ni nabe nagueendaca la? o riníʼ iqueʼ ni chupa biaje» (Sant. 3:17).

RUDII DIOS STIPA LAANU PARA GUNI HUANTARNU CANI CHIGUEEDA

17. Xi guníʼ Habacuc zazaaca ora gucaalúcabe xquidxi Dios.

17 Yanna guininu de ora gucaalú Gog ca xpinni Dios. Guidúʼyanu xi guníʼ Habacuc ora guizaaca ndiʼ. Laabe guniʼbe: «Binadiagaʼ, ne bizulú bidxibi ndaaneʼ; gucaditi guidiruaaʼ ora binadiagaʼ ridxi que; bizulú biuʼdxuʼ dxita lade; ne bidxibeʼ pur modo nuaaʼ, para cuezaʼ sin guidxibeʼ ora gueeda dxi nagana [...] quiba [Jiobá para gucaalú] guidxi ca [o, ca soldadu ni cucaalú laabe], para gunitilube laacaʼ» (Hab. 3:16). Casi maʼ bidúʼyanu ca, ora gúnnabe ximodo chigucaalúcabe xquidxi Dios bidxibi ndaanibe, guca diiti guidiruaabe ne birá stipa stibe. Ni bizaaca Habacuc racané laanu guiénenu pabiáʼ nagana zácani para laanu ora maʼ gucaalú Gog ne ca xpinni xquidxi Dios. Peru cásica ni riguixhená riʼ, naquiiñeʼ cuézanu ne guni crenu Jiobá, purtiʼ nánnanu zulabe xquídxibe ora gueeda dxi jma risaca stibe (Hab. 3:18, 19).

18. 1) Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxíbinu ora gucaalú ca xhenemígunu laanu. 2) Xi zadúʼyanu lu sti tema ca.

18 Guionnaʼ ejemplu ni maʼ bidúʼyanu riʼ, rusihuínnicani nanna Jiobá gulá xquidxi. Zaca guiráʼ ni maʼ gudixhe íquebe ne zunitilube ca xhenemígube. Yanna, pa racaláʼdxinu chuʼnu lade ca binni ni chiguni ganar la? naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá dede ora gunitilube guidxilayú riʼ. Peru ximodo racané Jiobá laanu para cadi guchéʼnenu laa ca dxi riʼ yaʼ. Lu sti tema ca zadúʼyanu ni.

[Nota]

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 24]

Xiñee cadi dxandíʼ ngue zunitilú ca soldadu stiʼ Faraón ca israelita