Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Modo Bibaneʼ

Setenta iza de naazeʼ bizuudiʼ stiʼ ti judíu

Setenta iza de naazeʼ bizuudiʼ stiʼ ti judíu

Leonard Smith Guníʼ ni bizaaca

Dxi napaʼ biaʼ trece iza, biindaʼ chupa relatu ni zeeda lu Biblia ne yendácani ndaaniʼ ladxiduáʼ. Primé ca zeeda lu Zacarías 8:23. Ca dxi riʼ, despué de setenta iza rietenaladxeruáʼ pora bieneʼ xi cusiidiʼ versículo ni caníʼ de «chii hombre» ni naaze «bizuudiʼ stiʼ ti [...] judíu» ne caniʼcaʼ: «Dxandipeʼ zinedu laatu, purtiʼ huayunadiágadu nuuné Dios laatu».

JUDÍU que nga zeeda ca xpinni Cristu ni bibí, ne «chii hombre» que nga zeeda gaca «xcaadxi dendxu», o ca binni ni binibiaʼdu casi «Jonadab» dxiqué (Juan 10:16). a Ora bieneʼ ca diidxaʼ riʼ bidieeʼ cuenta naquiiñeʼ gacaniáʼ ca xpinni Cristu ni bibí para ganda guibaneʼ lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gateʼ.

Guiropa relatu ni biindaʼ zeedani lu Mateo 25:31-46, ra ruzeeteni ejemplu guníʼ Jesús stiʼ ca «dendxu» ne ca «chiba». Ca «dendxu» riʼ zeeda gaca ca binni ni guni juzgar Dios laacaʼ casi binni nachaʼhuiʼ lu ca últimu dxi purtiʼ gúcacaʼ nachaʼhuiʼ né ca biʼchiʼ ne bizaʼnaʼ Cristu dxi guyuucaʼ lu Guidxilayú riʼ. Cumu tobi de ca «Jonadab» que la? guníʼ iqueʼ: «Pa racalaʼdxeʼ guʼyaʼ Cristu naa casi ti dendxuʼ, napa xidé gacaniáʼ ca bíʼchibe ne bizáʼnabe ni bibí ne guzuubaʼ stiidxacaʼ, purtiʼ nuuné Dios laacaʼ». Ni bieneʼ riʼ huayacaneni naa pur jma de setenta iza.

«XI DXIIÑAʼ CAYUNEʼ»

Guyuunisa jñaaʼ lu iza 1925 ndaaniʼ ti Yoo stiʼ Reinu ni nuu Betel stiʼ Inglaterra, binibiáʼcabe ni casi Tabernáculo ni nuu Londres, raqué bidagulisaa ca xpinni Cristu ni nabeza gaxha de laani. Naa guleʼ 15 stiʼ octubre iza 1926 ne guyuaanisaʼ lu beeu marzo iza 1940, lu ti guendaridagulisaa roʼ ni guca Inglaterra, ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ ni láʼ Dover, ni riaana gaxha de nisadóʼ. Nabé guyuuladxeʼ guiziideʼ jma de ni cá lu Biblia. Primé xpinni Cristu ni bibí bineniáʼ xhiiñaʼ Dios nga jñaaʼ, ngue runi, casi ñaca laabe nga primé «judíu» ni gunaazeʼ «bizuudiʼ stiʼ». Ca dxi que, bixhozeʼ ne bizanaʼ ni jma huaniisi qué runi adorarcaʼ Jiobá. Guyuʼdu lade ca binni ridagulisaa ni nuu Gillingham, ti guidxi nuu ladu gueteʼ de Inglaterra, stale de ca binni rié raqué puru xpinni Cristu ni bibí laacaʼ. Nabé sicarú ejemplu gudixhe jñaaʼ, purtiʼ bicheeche diidxaʼ né stale gana.

Lu septiembre iza 1941, dxi cayaca ti guendaridagulisaa roʼ ndaaniʼ guidxi Leicester, bicaadiagaʼ ti libana ni láʼ «Cadi guchéʼnenu Dios», ne cusiéneni tu laa nga naquiiñeʼ guni mandar guibáʼ ne Guidxilayú. Raqué nga bieneʼ primé biaje laaca nuunu lu guendaridinde napa Jiobá né Binidxabaʼ, nga runi, naquiiñeʼ chuʼnu ladu stiʼ Jiobá ne cadi guixélenu de laabe casi tobi ni runi mandar guibáʼ ne guidubi Guidxilayú.

Lu guendaridagulisaa que bihuinni pabiáʼ risaca gaca binni precursor ne guluucabe gana cani nahuiiniʼ para quixhe íquecaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ. Lu sti libana ni biree lá «Dxiiñaʼ runi ca precursor ndaaniʼ xquidxi Dios», bicaani naa guiníʼ iqueʼ: «Xi dxiiñaʼ cayuneʼ». Biluxe si guendaridagulisaa que bieneʼ naquiiñeʼ gacaniáʼ ca xpinni Cristu ni bibí para gucheecheʼ diidxaʼ, purtiʼ tobi de ca Jonadab naa. Raqueca, ndaaniʼ guidxi Leicester, bichayaʼ guiʼchiʼ stinneʼ para gacaʼ precursor.

GUCAʼ PRECURSOR DXI CADÍNDECABE

Primé dxi stiʼ diciembre iza 1941, dxi napaʼ 15 iza, gucaʼ precursor especial. Primé binni guzané naa nga jñaaʼ, peru bisaanabe dxiiñaʼ que ti iza despué purtiʼ guca huarabe. Despué biseendaʼ Betel ni nuu Londres ti xpinni Cristu ni láʼ Ron Parkin para guneniáʼ dxiiñaʼ, yanna riʼ nuube lu grupu de binni ni ruuyaʼ dxiiñaʼ raca Betel ni nuu Puerto Rico.

Biseendacabe laadu ca guidxi nuu guriá nisadóʼ stiʼ Broadstairs ne Ramsgate, lu condadu stiʼ Kent, ra gudíxedu ti cuartu para guiaanadu. Bueltu ni rudiicabe laadu nga 40 chelin cada beeu (biaʼ xhono dólar). Cumu riguíxedu cuartu la? maʼ huaxiéʼ bueltu riaananedu, ngue runi, stale biaje maʼ qué gánnadu paraa chindeedu bueltu para sidu ni guidoʼdo. Peru qué liica nusiaadxaʼ Jiobá guiráʼ ni caquiiñedu.

Cumu nabé nanaa cani rizanedu ne nadipaʼ rundubi bi ni reeda lu nisadóʼ nuu ladu guiaʼ que la? nagana para gusadu ca bicicleta ni riquiiñedu. Ne laaca guyuʼdu cuidadu pur ca avión ni málasi ridiʼdiʼ raqué ne ca bomba ni rábicabe V-1, stiʼ ca alemán, purtiʼ nabé gaxha ridiʼdiʼ cani ndaaniʼ guidxi Kent ora maʼ chiguiábacani Londres. Ti biaje, gupa xidé guyuaabiéʼ de lu bicicleta stinneʼ ne biabaʼ ndaaniʼ ti zanja huiiniʼ purtiʼ xaíqueʼ gudiʼdiʼ ti bomba ni gucadé gaxha de ti layú ni nuu raqué. Neca zaqué nabé nayecheʼ gucaʼ precursor ndaaniʼ guidxi Kent ca iza que.

BEEDA GACAʼ «TI HOMBREHUIINIʼ NUU BETEL»

Nabé sicarú modo guniʼné jñaaʼ naa de dxiiñaʼ ni raca Betel. Sicaríʼ gúdxibe naa: «Nabé ñuuladxeʼ ñácaluʼ ti hombrehuiiniʼ nuu Betel». Ngue runi, guníʼ ique si pabiáʼ biecheʼ ne bidxagayaaʼ ora gucuaaʼ ti invitación lu beeu enero iza 1946 para chiguneʼ dxiiñaʼ Betel ni nuu Londres chonna semana. Bizaa si chonna semana que, ni ruuyaʼ dxiiñaʼ ni raca raqué, Pryce Hughes, gudxi naa guiaanaʼ. Guiráʼ ni biziideʼ raqué gucaneni naa lu xquendanabaneʼ.

Ca dxi que, biaʼ treinta si betelita nuu Londres, stale de laacabe caʼruʼ guichaganácabe, peru laaca nuu stale xpinni Cristu ni bibí ládecabe, casi Pryce Hughes, Edgar Clay ne Jack Barr, laa beeda gaca tobi de cani guyuu lu Grupu ni Zaniruʼ. ¡Nabé sicarú nga gacaniáʼ ca biʼchiʼ Cristu laga nahuiineʼ ne guʼyaʼ ca «xaíque» que naa guneʼ xhiiñaʼ Dios! (Gál. 2:9.)

Ti dxi gudxi ti xpinni Cristu naa zuhuaa ti gunaa ra puertaʼ stiʼ Betel ne rapa gana guʼyaʼ naa. Guizáʼ bidxagayaaʼ ora biiyaʼ jñaaʼ ngue zuhuaa raqué, ne nucaa tíʼxhibe ti paquete. Gúdxibe naa qué ziuudibe para cadi cueebe xhiiñaʼ, ngue runi bisaananebe naa paquete que ne zebe. Ndaaniʼ paquete que zeeda ti abrigu galán ni riquiiñeʼ tiempu nanda. Ni bíʼnibe que bisietenaláʼdxini naa ni biʼniʼ Ana, laa yesaana ti lari gacuʼ Samuel, baʼduhuiiniʼ stiʼ dxi biʼniʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ tabernáculo (1 Sam. 2:18, 19).

QUÉ ZIAANDAʼ NAA DXI GUYAAʼ GALAAD

Lu iza 1947 biʼniʼ invitárcabe naa ne xtapa xpinni Cristu ni nuu Betel para chuudu Scuela stiʼ Galaad ni nuu Estados Unidos. Sti iza que guyuʼdu lade cani guyé lu clase 11. Dxi yendadu raqué, nabé nananda ladu guiaʼ stiʼ guidxi Nueva York, ra nuu scuela que. ¡Guizáʼ bidieeʼ xquíxepeʼ jñaaʼ pur bisigaʼdeʼ naa abrigu que!

Qué ziuu dxi guiaandaʼ naa xhoopaʼ beeu guyuaaʼ Galaad. Casi ora nixeleʼ xpiaaneʼ jma purtiʼ bidxaagaʼ xcaadxi binni nuu lu clase que ni beeda de 16 guidxi roʼ. Gucaneni naa chuaaʼ jma gaxha de Jiobá, peru laaca guleenduáʼ stale ora bidxaagaʼ ca xpinni Cristu ni maʼ huaniisi lu stiidxaʼ Dios. Chiguzeeteʼ chonna de laacaʼ ni beeda gaca de Grupu ni Zaniruʼ despué: Lloyd Barry, tobi de cani yeniáʼ scuela; Albert Schroeder, tobi de ca maestru, ne John Booth, ni ruuyaʼ dxiiñaʼ raca ndaaniʼ granja stiʼ Reinu ra nuu scuela que. Napaʼ ca conseju sicarú bidiicabe naa casi ti tesoro ne nabé guyuuladxeʼ ejemplu bisaanacabe purtiʼ qué nixélecabe de Jiobá ne de xquidxi.

YEGANNAʼ CA NEZA BINNI RIDAGULISAA NE BIBIGUETAʼ BETEL

Biluxe si scuela stiʼ Galaad, biseendacabe naa chigannaʼ caadxi neza binni ridagulisaa ni nuu Estados Unidos, cani nuu estadu stiʼ Ohio. Deruʼ 21 iza napaʼ dxiqué, peru ca xpinni Cristu nabé guyuuláʼdxicaʼ ora bíʼyacaʼ pabiáʼ nayecheʼ nuaaʼ pur dxiiñaʼ que. Biziideʼ stale de ca hombre ni maʼ xadxí cayuni xhiiñaʼ Dios lade ca binni ridagulisaa.

Gudiʼdiʼ si chupa chonna beeu biʼniʼ invitárcabe naa chaaʼ Betel ni nuu Brooklyn para gusiidicabe naa jma. Raqué binebiaʼyaʼ ca «xaíque» ni nuu ndaaniʼ xquidxi Dios, casi Milton Henschel, Karl Klein, Nathan Knorr, Thomas J. Sullivan (ca xhamígube rábicaʼ laabe Bud), ne Lyman Swingle, guirácabe gúcacabe de Grupu ni Zaniruʼ. Biziideʼ stale ora biiyaʼ modo rúnicabe dxiiñaʼ ne modo zinándacabe ejemplu stiʼ Cristu. Jmaruʼ si bineʼ cré xquidxi Jiobá de guidubi ladxiduáʼ. Despué biseendacabe naa Europa sti biaje para guneruaʼ xhiiñaʼ Dios.

Guti jñaaʼ lu beeu febrero iza 1950. Bigaachisibe gunieniáʼ bixhozeʼ ne Dora bizanaʼ. Gunabadiidxaʼ laacabe xi cá íquecabe gúnicabe, pa zúnicabe ni na Dios o pa coʼ, yanna ra maʼ qué guinni jñaaʼ, ne naa laaca maʼ qué guinneʼ ra nuucabe. Runibiáʼcabe ti xpinni Cristu ni bibí ne maʼ nagola, láʼ Harry Browning, nabé runi respetárcabe laabe ne bidiicabe lugar gúʼndanebe laacaʼ Biblia. Gudiʼdiʼ si ti iza guyuunisa bixhozeʼ ne Dora. Despué beeda gácabe ni runibiaʼnu casi siervu ministerial ndaaniʼ neza binni ridagulisaa nuu Gillingham. Guti si bixhozeʼ, bichaganáʼ Dora ti binnigola ni nabé runi xhiiñaʼ Dios, láʼ Roy Moreton, ne biʼniʼ bizanaʼ riʼ ni na Jiobá dede dxi guti lu iza 2010.

CAYUNEʼ XHIIÑAʼ DIOS FRANCIA

Dxi guzayaʼ scuela biziideʼ diidxaʼ alemán, latín ne francés, ne últimu diidxaʼ riʼ nga ni jma guca nagana para naa guiziideʼ. Ngue runi, gadxé si gúcani para naa ora gúdxicabe naa chaaʼ Francia para guneʼ dxiiñaʼ Betel ni nuu París. Raqué bineʼ dxiiñaʼ ne Henri Geiger, ti xpinni Cristu ni bibí ni maʼ nagola laa ruuyaʼ dxiiñaʼ raca ra Yoo Betel nuu raqué. Nagana guca para naa guneʼ dxiiñaʼ raqué ne guyuu ra bicheeʼ, peru biziideʼ ximodo jma galán guidxaagaʼ binni ne guneniáʼ laacaʼ dxiiñaʼ.

Laaca gucaniáʼ ora guca primé guendaridagulisaa stiʼ stale guidxi roʼ ni guca París biluxe si guendaridinde que, lu iza 1951. Beeda Léopold Jontès, ti binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa Betel, para gacané naa. Despué beeda gácabe ni ruuyaʼ dxiiñaʼ ni raca Betel que. Guca guendaridagulisaa que ti lugar láʼ Palais des sports (Palacio de los Deportes), gaxha de Torre Eiffel. Beeda binni de veintiocho guidxi roʼ. Últimu dxi que nabé biecheʼ 6,000 Testigu ni nuu Francia purtiʼ guyé 10,456 binni.

Primé biaje yendayaʼ Francia, para peʼ ñaaluʼ naa ora riniéʼ francés, purtiʼ qué gannaʼ chaahueʼ ni. Ne ni cadi jneza bineʼ nga riniéʼ ni ora nannaʼ biaʼsi ngue ni chiguiniéʼ. Peru pa qué gucheeluʼ la? qué ziuu dxi chuʼ tu gacané lii ne qué zaziidiluʼ.

Para guiziideʼ diidxaʼ que jma nagueenda la? guyaaʼ ti scuela ra rusiidicabe binni de sti guidxi guiníʼ francés. Riaaʼ clase guiráʼ gueelaʼ qué gapaʼ guendaridagulisaa. Zaqué chaahuiʼ chaahuiʼ guyuuladxeʼ diidxaʼ que, ne ra zidiʼdiʼ iza jma guyuuladxeʼ ni, dede guyuu biaje gunda gucaniáʼ Betel para guibiʼxhiʼ xiixa guiʼchiʼ lu diidxaʼ francés. Despué maʼ gupaʼ dxiiñaʼ de gutiixheʼ diidxaʼ inglés lu diidxaʼ francés. Nabé risaca para naa gacaniáʼ ca xpinni Cristu ni riníʼ diidxaʼ francés ni nuu guidubi Guidxilayú ti ganda guicaacaʼ guiráʼ ni cusiidiʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ, ni zeeda gaca casi ti guendaró (Mat. 24:45-47).

BICHAGANAYAʼ NE GUCUAAʼ XCAADXI DXIIÑAʼ

Lu iza 1956 bichaganayaʼ Esther, ti precursora de guidxi Suiza ni maca runebiaʼyaʼ raca chupa chonna iza. Bichaganadu ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ni nuu Betel stiʼ Londres (gúcani Tabernáculo ni nuu Londres, ra guyuunisa jñaaʼ). Ti xpinni Cristu ni láʼ Pryce Hughes bidii libana que. Raqué guyuu jñaa Esther, laa laaca naca xpinni Cristu ni cabeza cheʼ guibáʼ. Bichaganayaʼ ti gunaa nabé nuu xpiaaniʼ ne riuulaʼdxiʼ guni ni na Dios, laaca nabé bidxaagaʼ suegraʼ ne biziideʼ stale de laa purtiʼ nabé riuulaʼdxiʼ guni ni na Dios, dede dxi biluxe xquendanabani lu Guidxilayú riʼ iza 2000.

Bichaganásidu, naa ne Esther bireʼdu de Betel. Laga cutiixheʼ libru ne xcaadxi guiʼchiʼ lu diidxaʼ francés, Esther naca precursora especial ndaaniʼ ca guidxi ra nabani binni xcaadxi galán ni nuu París, raqué gucanebe stale binni para guiziidiʼ de Dios. Lu iza 1964 biʼniʼ invitárcabe laadu chuudu Betel, ne lu 1976, dxi bizulú ca grupu ni ruuyaʼ dxiiñaʼ raca Betel, gulícabe naa guiaanaʼ lu grupu ni nuu Francia. Lu guiráʼ ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ riʼ, qué huasaana de gacané Esther naa ne rúnibe ni de guidubi ladxidoʼbe.

«ZADXIÑA DXI GUIAADXA LADE TU»

Maʼ huayaaʼ Betel ni nuu Nueva York chupa chonna biaje. Cada chaaʼ raqué rudii cani nuu lu Grupu ni Zaniruʼ conseju sicarú naa. Ti biaje dxi gudxeʼ Knorr nuaaʼ xizaa purtiʼ qué gannaʼ pa zaluxeʼ ti dxiiñaʼ tiempu bidiicabe naa guneʼ ni, dede cuxidxi huiinibe gúdxibe naa: «Lii biʼniʼ dxiiñaʼ ne cadi chuʼluʼ xizaa». Dede dxi que, ora ruuyaʼ modo ridale ca dxiiñaʼ stinneʼ, maʼ qué riuaaʼ xizaa, sínuque ribee tiempu para guneʼ cani tobi pur tobi ne biaʼsi riluxe cani.

Jesús gudxi ca discípulo stiʼ ante gati: «Zadxiña dxi guiaadxa lade tu» (Mat. 26:11). Zacaca nga yanna, laanu cani zeeda gácani casi xcaadxi dendxuʼ, maʼ biénenu zadxiña dxi maʼ qué ziuu ca xpinni Cristu ni bibí ndaaniʼ Guidxilayú né laanu. Nga runi, ti ndaayaʼ naroʼbaʼ para naa nga bineniáʼ laacabe dxiiñaʼ jma de setenta iza, casi ora ninaazeʼ bizuudiʼ stiʼ ti judíu.

[Nota]

[Ni caníʼ yaza 21]

Dede cuxidxi huiiniʼ Knorr gudxi naa: «Lii biʼniʼ dxiiñaʼ ne cadi chuʼluʼ xizaa»

[Imagen ni zeeda lu yaza 19]

(Ladu bigaʼ) Bixhozeʼ ne jñaaʼ

(Ladu derechu) Dxi nuaaʼ ra Scuela stiʼ Galaad iza 1948 ne nacuaʼ abrigu bisigaʼdeʼ jñaaʼ naa

[Imagen ni zeeda lu yaza 20]

Cutiixheʼ libana stiʼ Lloyd Barry dxi biluxe Betel ni nuu Francia (1997)

[Imagen ni zeeda lu yaza 21]

(Ladu bigaʼ) Naa ne Esther dxi bichaganadu

(Ladu derechu) Cucheechedu diidxaʼ