Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cani naguu chaahuiʼ xquidxi Dios

«Cada dxi tiidiʼ jma riuuladxeʼ gacaʼ ti colportora»

«Cada dxi tiidiʼ jma riuuladxeʼ gacaʼ ti colportora»

GUCA ti gayuaa copia de primé volumen stiʼ La Aurora del Milenio lu iza 1886. Bireecani de ra yoo ni láʼ Casa Bíblica ni nuu Allegheny (Pensilvania, Estados Unidos) para chécani Chicago (Illinois). Cá ique Charles Taze Russell guidoo ca libru riʼ ca lugar ra ridoo puru si libru. Xpixuaanaʼ tobi de ca lugar jma naroʼbaʼ ra ridoo libru guníʼ zacaa ca libru ni láʼ La Aurora del Milenio. Peru gudiʼdiʼ si chupa semana, bidxiguétacabe guiráʼ ca libru que ra yoo ni láʼ Casa Bíblica. Xiñee yaʼ.

Ruluíʼ si bidxiichi ti hombre de sti religión ora biʼyaʼ nuu ca libru que cueʼ ca libru stiʼ. Óraque guniʼbe: «Pa qué cueetu ca libru riʼ de raríʼ la? naa ne ca xpinneʼ zinedu ca libru stidu sti lugar». Para cadi guiree uniti ca binni ni rutoo libru que la? gupa xidé bidxiguétacabe ca libru La Aurora del Milenio que. Peru cadi ngue si, ca xhenemigu xquidxi Dios laaca bicueezacaʼ caadxi anunciu stiʼ libru que ni maʼ gudixe ca xpinni Cristu guiree lu periódicu. Yanna, ximodo chindá libru cubi riʼ ra nuu ca binni ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ de Biblia yaʼ.

Raqué nga bizulú biquiiñeʼ ca colportor, zacá binibiáʼcabe cani biʼniʼ jma lu xhiiñaʼ Dios dxiqué. a Lu iza 1881, gunabaʼ revista Zionʼs Watch Tower (La Torre del Vigía de Sión) chuʼ ti mil binni ni rapa gana guni jma lu xhiiñaʼ Dios para chigucheeche diidxaʼ ne gusaanané binni guiʼchiʼ ni cusiene xi cá lu Biblia. Neca chupa chonna gayuaa si beeda, gunda bisaananécabe binni stale libru ni rusiidiʼ xi cá lu Biblia, ni bíʼnicabe riʼ beeda gácani casi ora niguucabe biní lu ti layú. Lu iza 1897, maʼ bisaananécabe binni biaʼ ti millón de libru ni láʼ La Aurora del Milenio, ne gunda gúcani pur dxiiñaʼ biʼniʼ ca colportor. Stale de laacabe bibaninécabe bueltu ni rudii binni laacabe ora guiaanané ti libru ne ora gaca suscribir para gueeda revista Zionʼs Watch Tower stiʼ.

Tuu nga ca colportor nadxibalú que yaʼ. Nuu hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ne binni ni maʼ nagola. Laaca guyuu cani caʼruʼ guichaganáʼ ne guendaxheelaʼ ni qué gapa xiiñiʼ, ne laaca guyuu familia ládecabe. Cani binibiáʼcabe casi colportor regular rucheechecaʼ diidxaʼ guidubi dxi, peru ca auxiliar, rúnicaʼ biaʼ ti hora o chupa hora guiráʼ dxi. Peru cadi guiráʼ xpinni Cristu gunda guca colportor. Nuu tu qué ñanda purtiʼ guca huará o pur guyuu xiixa ni bicueeza laa. Peru lu ti guendaridagulisaa ni guca lu iza 1906, gúdxicabe guiráʼ cani rapa gana guni dxiiñaʼ que: cadi caquiiñepeʼ «gápatu stale scuela, guihuinni nabé nuu xpiaanitu, nin guiniʼtu casi riníʼ ti ángel».

Zanda guni tutiica binni dxiiñaʼ que, ne zaqué gúcani lu guiráʼ continente. Ti xpinni Cristu bizeeteʼ maʼ bisaana quince mil libru lu gadxe iza. Neca zaqué guniʼbe: «Qué ñácadiaʼ colportor para gutuaaʼ libru, sínuque para gusiideʼ binni de Jiobá ne xi rusiidiʼ Biblia». Ratiica chindá ti colportor, ridale ca grupu de Binni Ruundaʼ Biblia, zaqué nga casi ñaca niroobaʼ ne nicaa xcú ca yagahuiiniʼ ni maʼ gundani.

Peru ca xaíque stiʼ yuʼduʼ bíʼnicaʼ menu ca colportor ne guniʼcaʼ nisi maʼ canagutoocabe libru. Revista Zionʼs Watch Tower stiʼ iza 1892 bisiene: «Stale binni qué ruuyaʼ laacabe casi cani dxandíʼ cayuni xhiiñaʼ Señor, qué rusisácacaʼ ni rúnicabe ne qué ruuyacaʼ pabiáʼ nadipaʼ cayúnicabe dxiiñaʼ, cásica modo ruuyaʼ Señor ni». Sicaríʼ guníʼ ti colportora: «Cadi puru guendanayecheʼ nga dxiiñaʼ riʼ». Jma nga biquiiñecabe bicicleta ne zapatu ni naguidxi. Ne ora maʼ qué gápacabe bueltu la? rusaananécabe binni libru para guicaacabe guendaró. Gucheechesícabe diidxaʼ guidubi ti dxi, ribiguétacabe ndaaniʼ yoohuiiniʼ stícabe o ra cuartu ni caguíxecabe. Neca maʼ bidxágacabe ora maʼ chigásicabe la? nuucabe nayecheʼ. Despué maʼ bihuinni ni rábicabe «carreta ni iquiiñeʼ ca colportor», zeeda gácani casi ti yoo ni randa rinécabe guirá ladu. Laca laacabe rúnicabe ni ne racaneni laacabe para cadi guníticabe stale tiempu ne bueltu. b

Lu guendaridagulisaa roʼ guca Chicago lu iza 1893 nga primé biaje guyuu libana ra gunabadiidxacabe ca colportor ximodo cayúnicaʼ dxiiñaʼ. Raqué guníʼcabe ximodo huayeni laacabe, bizeetecabe xcaadxi modo nacubi guireeche diidxaʼ ne bidiicabe conseju ni zanda iquiiñeʼ xcaadxi. Ti biaje gudxi Russell ca binni nabé riuulaʼdxiʼ gucheeche diidxaʼ riʼ gueʼ chaahuicaʼ, guecaʼ ti vasu leche ante ganda galaa dxi, na pa nandáʼ gaca dxi que la? guécabe ti nagaʼndaʼ dxaʼ hielu ndaaniʼ.

Xi runi ti colportor lu ti guendaridagulisaa roʼ pa rapa gana guidxela tuuxa para chigucheechené diidxaʼ ya. Rizanebe ti cinta naguchi. Cani nacubi cuzulú, rireenecaʼ cani maʼ xadxí de cayuni dxiiñaʼ que, zaqué riziidicabe de cani jma maʼ nanna. Ne caquiiñeʼ gácani zaqué. Xiñee yaʼ. Guzéʼtenu ni bizaaca ti colportora ni deruʼ bizulú. Cumu cadxíbibe ora guníʼnebe ti gunaa la? gúdxibe laa: «Cadi dxandíʼ qué racalaʼdxuʼ guicaaluʼ ca libru riʼ la?». Galán nga biaanané gunaa que ca libru que, ne despué beeda gaca ti xpinni Cristu.

Ti xpinni Cristu gunabadiidxaʼ: «Xii nga jma jneza guneʼ: guibaneʼ galán né guiráʼ bueltu napaʼ ne gudieeʼ ti mil dólar cada iza la? o gacaʼ ti colportor». Sicaríʼ bicábicabe laabe: «Ñuulaʼdxiʼ Señor guiropaʼ ni, peru jma zacaaluʼ ndaayaʼ pa iquiiñeluʼ tiempu stiuʼ para guʼnuʼ xhiiñabe». Yanna, ximodo biʼyaʼ ti colportora láʼ Mary Hinds dxiiñaʼ riʼ yaʼ. Laabe guniʼbe: «Laani nga dxiiñaʼ ra jma zanda gacanenu stale binni». Ne ti gunaa ni nabé natuí láʼ Alberta Crosby, guníʼ: «Cada dxi tiidiʼ jma riuuladxeʼ gacaʼ ti colportora».

Yanna riʼ nuu stale de ca xiiñiʼ ca colportor que, ne cani bisiidicabe ni cá lu Biblia —ni zeeda gaca casi xiiñicabe—, dede yanna cayúnirucaʼ dxiiñaʼ sicarú riʼ, zeeda gácani casi ti herencia ni biaananécabe. Pa gastiʼ nin ti colportor o ti precursor lu familia stiuʼ, ñee zanda quixhe íqueluʼ guʼnuʼ xiixa dxiiñaʼ casi laani ni zanda gusaananeluʼ binnilídxiluʼ casi ti herencia la? Pa guʼnuʼ zacá la? ora maʼ zidiʼdiʼ dxi ziuulaʼdxuʼ guʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Dios.

[Nota]

a Gudiʼdiʼ si iza 1931, bichaacabe diidxaʼ colportor pur diidxaʼ precursor. Lu diidxastiá laaca biquiiñecabe diidxaʼ repartidor ora maʼ caníʼcabe de ca colportor ni bibani tiempu que.

b Lu sti revista ni gueeda zuzéʼtedu de ca yoo ni rinécabe guirá ladu riʼ.

[Ni caníʼ yaza 32]

Cadi caquiiñepeʼ «gápatu stale scuela, guihuinni nabé nuu xpiaanitu, nin guiniʼtu casi riníʼ ti ángel»

[Imagen ni zeeda lu yaza 31]

Alfred W. Osei de Ghana, lu ca iza stiʼ 1930

[Imagen ni zeeda lu yaza 32]

Luguiáʼ: Edith Keen ne Gertrude Morris de Inglaterra, zándaca lu iza 1918; xagueteʼ: Stanley Cossaboom ne Henry Nonkes de Estados Unidos, zuhuaacabe cueʼ ti montón caja ra bidxá libru