Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gápanu fe Jiobá, Dios ni riguixhe «tiempu gaca xiixa»

Gápanu fe Jiobá, Dios ni riguixhe «tiempu gaca xiixa»

Gápanu fe Jiobá, Dios ni riguixhe «tiempu gaca xiixa»

«Laabe ruchaabe tiempu gaca xiixa, rindísabe rey ne rucuibe rey.» (DAN. 2:21)

XI NICÁBINU

Ximodo rusihuinni cani bizáʼ Jiobá ne ca diidxaʼ riguixhená ni maʼ guca Jiobá nga Señor ni riguixhe tiempu gaca xiixa.

Xi naquiiñeʼ gúninu purtiʼ nánnanu Jiobá nga Dios ni riguixhe «tiempu gaca xiixa».

Xiñee qué ruchaa Jiobá hora maʼ gudixhe gaca ni maʼ guníʼ neca guizaaca intiica cosa ndaaniʼ Guidxilayú ne neca quixhe ique binni guni xiixa.

1, 2. Ximodo nánnanu dxandíʼ riene chaahuiʼ Jiobá tiempu.

 DEDE ante guzáʼ Jiobá binni, gudíxhebe modo ganda chúʼbiaʼ tiempu. Lu guidapa gubidxa de cuzaʼbe ca cosa ni nuu, guniʼbe: «Chuʼ ni guzaaniʼ guibáʼ para ganda chuʼ ridxíʼ ne huaxhinni; ne napa xidé iquiiñeʼ cani casi ti seña para tiempu, para dxi ne para iza» (Gén. 1:14, 19, 26). Jiobá nga racalaʼdxiʼ gácani zacá, nga runi gúcani.

2 Peru dede nagasi qué ganda gusiene ca científicu xipeʼ nga tiempu. Sicaríʼ na ti enciclopedia: «Tiempu ca nga tobi de cani jma nagana para guiene binni. Guirutiʼ ganna xipeʼ nga laani». Peru Jiobá, Dios «ni Bizáʼ guibáʼ [ne] guidxilayú», riene chaahuiʼ xii nga tiempu. Laabe nga «ni riníʼ ximodo riluxe xiixa ni ruzulú, ne ni riníʼ dede ante ca cosa ni caʼruʼ gaca» (Isa. 45:18; 46:10). Yanna gunibiaʼnu caadxi de cani bizáʼ Dios ne guidúʼyanu ximodo guca ni na caadxi diidxaʼ riguixhená ni guniʼbe. Ni guidúʼndanu riʼ zuquídxini fe ni nápanu Jiobá, Señor ni riguixhe tiempu gaca xiixa, ne laaca jma zuni crenu ni cá lu Biblia.

CANI BIZÁʼ JIOBÁ RUQUIDXI CANI FE STINU

3. Xi ejemplu stiʼ caadxi cosa ni bizáʼ Dios riniibicaʼ tiempu sticaʼ.

3 Guiráʼ ni bizáʼ Jiobá, cásica ni nahuiiniʼ ne ni naroʼbaʼ, rúnicani dxiiñaʼ tiempu stícani. Casi ca átomo ca, lu cada minutu riniibicani biáʼqueca. Cumu qué ruchee modo riniibi cani lu tiempu stícani la? randa riquiiñeʼ binni biaʼ riniibicani para guni reloj atómico, ne ridiʼdiʼ ochenta millón de iza para gueeda gucheeni ti segundu. Ca planeta ne ca beleguí laaca riniibicani biaʼ tiempu nexheʼ gácacani. Cumu zanda ganna binni paraa zahuinni cani guibáʼ la? randa riquiiñeʼ ca binni rié lu barcu cani para gánnacaʼ pa biaʼsi zecaʼ ne pora ruzulú cada estación. Dxandíʼ, Dios ni bizáʼ cani bizéʼtenu riʼ, napa stale poder ne naquiiñeʼ gusisácanu laabe. Biblia na: «Laguindisalú luguiáʼ ne laguuyaʼ. Tu bizáʼ cani. Laabe nga ni ribee cani jneza casi ñaca cani soldadu ne ribídxibe cani pur lá cani. Pur stale stipa nápabe, [ne] purtiʼ laaca nápabe stale poder la? nin tobi cani cadi cayaadxaʼ» (Isaías 40:26).

4. Ximodo rusihuinni guiráʼ ni nabani pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jiobá.

4 Cani nabani laaca nápacaʼ tiempu sticaʼ. Stale maniʼ ne yaga laaca casi ora nápacaʼ ti reló ni riguixhe pora gúnicaʼ xiixa. Stale manihuiiniʼ ni ripapa maca nánnacaʼ pora guireecaʼ ti lugar para checaʼ sti lugar (Jer. 8:7). Dede binni laaca ralené ti reló ni rabi laa pora nga ridxíʼ ne pora nga huaxhinni. Nga runi, pa chuunu lu avión ne chindanu ti lugar ni napa gadxé hora la? zadiʼdiʼ chupa chonna gubidxa para guiaa xcuérpunu hora stiʼ lugar ca. Lu guiráʼ cani bizáʼ Jiobá ridúʼyanu stale ejemplu ni riniibi tiempu stiʼ. Guirácani rusihuínnicani nácabe ti Dios ni riguixhe «tiempu gaca xiixa», nuu xpiaanibe ne qué ziuu dxi guirá poder stibe. Biblia na: «Biaa pabiáʼ nga cani maʼ bíʼniluʼ Jiobá. Né guendabiaaniʼ nga bíʼniluʼ de guirani. Guidxilayú riʼ dxaʼ de guiráʼ ni bizaʼluʼ» (Salmo 104:24). Nga runi, zanda guni crenu zaca guiráʼ ni maʼ guníʼ Jiobá, Dios ni riguixhe «tiempu gaca xiixa».

RIGUIDXI FE STINU ORA RIDÚʼYANU RACA CA DIIDXAʼ RIGUIXHENÁ STIʼ JIOBÁ

5. 1) Ximodo zanda ganna binni xi chiguizaaca despué. 2) Xiñee zanda guiníʼ Jiobá xi chiguizaaca ne padxí gácacani.

5 Guiráʼ cani bizáʼ Jiobá rusihuínnicani «enda nandxóʼ» stibe, peru qué racanécani binni ganna de stale cosa risaca, casi xi chiguizaaca despué (Rom. 1:20). Para ganda gánnanu cani naquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia, purtiʼ racá zeeda guiráʼ ni maʼ guníʼ Dios chiguni. Luni zadxélanu stale ejemplu ra rihuinni ximodo guca caadxi diidxaʼ riguixhená tiempu gudíxhebe gácacani. Jiobá zanda guiníʼ xi guiráʼ chiguizaaca, purtiʼ randa ruuyabe cani dede ante. Ne laaca purtiʼ zanda guniibibe modo gaca caadxi cosa ti gaca ni maca gudixhe íquebe tiempu stini.

6. Ximodo nánnanu racalaʼdxiʼ Jiobá guiénenu ca diidxaʼ riguixhená zeeda lu Biblia.

6 Jiobá racalaʼdxiʼ guiene ca xpinni ca diidxaʼ riguixhená zeeda lu Biblia ne cueenducaʼ ni galán pur laacani. Nga runi, neca jma nagueenda riénebe xii nga tiempu que laanu la? ora maʼ guniʼbe zazaaca xiixa dxi racaláʼdxibe, riquiiñebe diidxaʼ ni zanda guiénenu. Biblia na: «Purtiʼ para lii la? zeeda gaca ti mil iza casi neegueʼ, ne casi chupa chonna hora stiʼ ti gueelaʼ» (Salmo 90:4). Casi lu libru stiʼ Apocalipsis ruzeeteʼ de «[tapa] ángel ni ma» nuu listu «para dxi idxiña hora ne dxi ne beeu ne iza», ne riénenu ca tiempu ca (Apo. 9:14, 15). Guidúʼyanu caadxi de ca diidxaʼ riguixhená ni bizaaca órapeʼ gudixhe Jiobá gácacani. Ora guiénenu cani, zaguidxi fe nápanu Dios, ni riguixhe «tiempu gaca xiixa», ne laaca jma zuni crenu ni cá lu Biblia.

7. Ximodo rusihuinni ca diidxaʼ riguixhená guníʼ Jeremías Jiobá nga Dios ni riguixhe tiempu gaca xiixa.

7 Guzéʼtenu ni bizaaca lu siglu VII ante de ca dxi stiʼ Jesús. «Lu guidapa iza de cayuni mandar Jehoiaquim xiiñiʼ Josías, rey stiʼ Judá», gudxi Jiobá «Jeremías caadxi diidxaʼ para guidubi guidxi Judá» (Jer. 25:1). Jiobá guníʼ zunitilú ca babilonio Jerusalén, ne zié ca judíu de esclavu xquídxicabe, ne «zúnicaʼ ni na rey stiʼ Babilonia setenta iza». Lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, binitilú ca babilonio Jerusalén ne yenécabe ca judíu casi esclavu Babilonia. Xi zazaaca ora guizaa setenta iza que yaʼ. Jeremías maca guníʼ: «Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Jiobá: “Cásipeʼ guizaa setenta iza de nuutu Babilonia zuyadxiéʼ laatu, ne dxandipeʼ zuneʼ ni bidieeʼ stiidxaʼ laatu ora gudxiguetaʼ laatu raríʼ”» (Jer. 25:11, 12; 29:10). Guca ni na ca diidxaʼ riʼ dxi gudixhe Dios gaca cani: gulee ca medo ne ca persa ca judíu de Babilonia, lu iza 537 ante de ca dxi stiʼ Jesús.

8, 9. Daniel guníʼ zeeda Mesías ne ziuu Reinu stiʼ Dios guibáʼ, ximodo rusihuinni cani Jiobá nga Dios ni riguixhe «tiempu gaca xiixa».

8 Guidúʼyanu sti diidxaʼ riguixhená ni bizaaca luguiáʼ xquidxi Dios dxiqué. Biaʼ chupa iza ante guiree ca judíu de Babilonia, biquiiñeʼ Dios Daniel, ni riguixhená, para guiníʼ zahuinni Mesías tapa gayuaa ochenta y tres iza despué de guiníʼcabe gaca chaahuiʼ Jerusalén. Rey stiʼ Medopersia guníʼ gaca chaahuiʼ guidxi que lu iza 455 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Gudiʼdiʼ si tapa gayuaa ochenta y tres iza —biaʼsi lu iza 29 despué de ca dxi stiʼ Jesús—, guyuunisa Jesús de Nazaret né espíritu santu, zaqué beeda gácabe Mesías (Neh. 2:1, 5-8; Dan. 9:24, 25; Luc. 3:1, 2, 21, 22). a

9 Yanna guininu de xcaadxi diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de Reinu stiʼ Dios. Lu Biblia maca bieeteʼ zuzulú zuni mandar Cristu casi Rey guibáʼ lu iza 1914. Racá rieeteʼ de ti «seña» ni zusihuinni maʼ nuu Jesús ne ora gaca nga zadxaagalú binni stale guendananá purtiʼ maʼ guládxicabe Binidxabaʼ de guibáʼ (Mat. 24:3-14; Apo. 12:9, 12). Ne laaca nuu xcaadxi diidxaʼ riguixhená ni rusihuinni zazaa «biaʼ dxi udii Dios lugar» guni mandar ca guidxi ca lu iza 1914 ne iza ca zabí Reinu stiʼ Dios guibáʼ (Luc. 21:24; Dan. 4:10-17). b

10. Xii nga ca cosa ni runi crenu dxandíʼ zazaaca.

10 Yanna, xi chiguizaaca despué yaʼ. Primé la? guníʼ Jesús «naná zaca ni ca dxi que». Despué maʼ zuzulú zuni mandarbe ti mil iza. Ne zanda guni crenu dxandíʼ zaca guiropaʼ ni bizéʼtenu riʼ dxi nexheʼ gaca cani. Cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu: dxi nuuruʼ Jesús ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, maca guníʼ Jiobá «padxí ne pora» guizaaca cani (Mat. 24:21, 36; Apo. 20:6).

GÚNINU «NI IREE NDU LAGA ZANDA»

11. Xi naquiiñeʼ gúninu yanna purtiʼ nánnanu maʼ nabáninu lu ca últimu dxi.

11 Nánnanu maʼ cayuni mandar Reinu stiʼ Dios ne maʼ nabáninu lu «ca últimu dxi», yanna, xi naquiiñeʼ gucaa nga laanu gúninu yaʼ (Dan. 12:4). Stale binni ruuyaʼ jma zinitilú guidxilayú ra zidiʼdiʼ dxi, peru qué rudiicabe cuenta pa ngapeʼ nga ni guníʼ Biblia zazaaca lu ca últimu dxi. Nuu tu riníʼ ique zándaca zadxiña dxi maʼ qué zadxela binni xi guni, peru xcaadxi runi cré zanda guni chaahuiʼ binni tiempu riʼ para guibánicaʼ jma galán (1 Tes. 5:3). Peru laanu yaʼ. Ñee dxandíʼ riénenu maʼ nabáninu lu ca últimu dxi stiʼ guidxilayú ni nuu ndaaniʼ náʼ Binidxabaʼ la? Pa zacá ni la? naquiiñeʼ gúninu stipa pur iquiiñenu tiempu stinu jneza para gúninu ni na Dios ni riguixhe «tiempu gaca xiixa», ne gacanenu sti binni gunibiáʼ laabe (2 Tim. 3:1). Cada tobi de laanu naquiiñeʼ gusihuinni nuu xpiaaniʼ pur modo riquiiñeʼ tiempu stiʼ, purtiʼ nabé risaca ni (biindaʼ Efesios 5:15-17).

12. Xi zanda guizíʼdinu de ni guníʼ Jesús bizaaca dxi bibani Noé.

12 Nagana nga para ganda iquiiñenu tiempu stinu jneza ca dxi riʼ, purtiʼ nuu stale cosa ndaaniʼ guidxilayú riʼ ni zanda cueechú laanu. Maca gudixhená Jesús laanu: «Dxi ibigueta Hombre Biseenda Dios la? zaca ni casi dxi bibani Noé». Ximodo bibani binni ca dxi stiʼ Noé yaʼ. Maca bieeteʼ zanitilú ca binni que, purtiʼ chigusaba Dios ti Nisaguié naroʼbaʼ para gunitilú guiráʼ binni malu. Yanna, xi dxiiñaʼ biʼniʼ Noé yaʼ. Gudxi Dios laabe gábibe ca binni que «nusaana ca irá enda ruchee sticaʼ» (Mat. 24:37; 2 Ped. 2:5). Peru «cayó ca binni que ne cayéʼ caʼ, cachaganá caʼ ne cucheela caʼ [...]. Ne caʼru guiene ca xi chi gaca dede ora beeda nisa que, ziné irá caʼ». Ngue runi bidii Jesús conseju riʼ: «Naquiiñe gataná tu. Pacaa mala zuhuaa Hombre Biseenda Dios guʼya tu» (Mat. 24:38, 39, 44). Naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ Noé, cadi ejemplu stiʼ ca binni bibani dxiqué. Xi zacané laanu para gatananu yaʼ.

13, 14. Laga cabézanu gueeda Xiiñiʼ Dios, xi naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu de Jiobá ti ganda guzúʼbanu stiidxaʼ.

13 Neca qué gánnanu pórapeʼ nga guedandá Xiiñiʼ Dios, naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu Jiobá nga Señor ni riguixhe tiempu gaca xiixa. Intiica guizaaca ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ne intiica quixhe ique binni guni, Jiobá qué ruchaa hora maʼ gudixhe gaca ni maʼ guníʼ. Para gaca ni racaláʼdxibe, zanda gucueezabe xiixa ni chigaca ne guchaabe ora gaca ni. Biblia na: «Laabe ruchaabe tiempu gaca xiixa, rindísabe rey ne rucuibe rey, rudiibe guendabiaaniʼ cani nuu xpiaaniʼ ne rusiidibe cani riene» (Daniel 2:21). Ne Proverbios 21:1 na: «Ladxidóʼ ti rey zeeda gaca casi nisa ni cuxooñeʼ ndaaniʼ naʼ Jiobá. Zanda guseendabe ni ratiica gacaláʼdxibe».

14 Zanda guniibi Jiobá modo chigaca caadxi cosa para gaca ni racaláʼdxibe órapeʼ maʼ gudíxhebe gaca ni. Stale de ca cosa ni bichaa modo nabani binni ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, biquiiñeʼ cani para guca ni na ca diidxaʼ riguixhená zeeda lu Biblia, ne jma gucanécani para ganda guireeche stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios lu guidubi Guidxilayú. Guzéʼtenu ni bizaaca dxi bibiá Unión Soviética. Huaxiéʼ binni guníʼ ique pa nagueendaca zuchaa stale gobiernu pur ngue. Peru pur ca cosa ni bidxaa ndaaniʼ stale guidxi, gunda bireeche diidxaʼ ca lugar ra qué niná gobiernu ñuni ca xpinni Dios dxiiñaʼ dxiqué. Nga runi, nabé risaca iquiiñeʼ chaahuinu tiempu stinu —casi ora nizinu ni—, para gúninu ni na Dios ni riguixhe «tiempu gaca xiixa».

GUNI CRENU ZUNI JIOBÁ NI MA GUNÍʼ DXI MAʼ GUDÍXHEBE GÁCANI

15. Ximodo rusihuínninu nápanu fe ora ruchaa xquidxi Dios modo cayaca caadxi dxiiñaʼ.

15 Para cadi gusaana de gucheechenu stiidxaʼ Reinu lu ca últimu dxi riʼ, caquiiñeʼ guni crenu dxandíʼ zuni Jiobá ni maca gudixhe ique órapeʼ stini. Cumu nabé cuchaa modo nabáninu yanna la? zándaca laaca naquiiñeʼ guchaʼnu modo rucheechenu diidxaʼ ne modo gacanenu binni para gaca discípulo. Nuu tiru ruuyaʼ xquidxi Dios caquiiñeʼ guchaa caadxi cosa para gacané laanu gucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán jma jneza. Ximodo zusihuínninu nápanu fe Dios ni riguixhe «tiempu gaca xiixa» yaʼ. Ra gúninu ni cayábicabe laanu ne cadi guixélenu de Cristu, «xaíque sti ca xpinni» Dios (Efe. 5:23).

16. Xiñee runi crenu dxandíʼ «zacané [Jiobá] laanu ora caquiʼñe nu tu acané laanu».

16 Jiobá nanna zanda gacané «laanu ora caquiʼñe nu tu acané laanu», nga runi ribézabe guni crenu zacanebe laanu ora guni orarnu laabe (Heb. 4:16). Cadi dxandíʼ rusihuinni nga pabiáʼ nadxiibe laanu ne pabiáʼ rizaaláʼdxibe cada tobi de laanu la? (Mat. 6:8; 10:29-31.) Gusihuínninu nápanu fe ora guinábanu gacané Dios laanu cada biaje iquiiñenu laabe ne gúninu ni canábanu laabe lu oración stinu ne chinándanu ni cayábibe laanu. Ne cadi guiaandaʼ laanu guni orarnu pur ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu.

17, 18. 1) Xi chiguni Jiobá né ca xhenemigu. 2) Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu, ne xiñee.

17 Cadi tiempu diʼ ndiʼ para gusaana de gápanu fe, sínuque naquiiñeʼ gaca fe stinu naguidxi ne nadipaʼ (Rom. 4:20). Ca xhenemigu Dios —Binidxabaʼ ne guiráʼ ca binni nuu ndaaniʼ náʼ— racaláʼdxicaʼ gucueezacaʼ dxiiñaʼ bisaanané Jesús laanu (Mat. 28:19, 20). Cucaalú Binidxabaʼ laanu, peru nánnanu Jiobá nga «Dios ni nabani, ni cayapa irá binni, jma rusi cani runi cre» laabe. Ne laaca «rulá Dios ni zinanda laa ora cadiʼdi ca ra nagana» (1 Tim. 4:10; 2 Ped. 2:9).

18 Ma cadi candaa para gunitilú Jiobá guidxilayú malu riʼ. Zunduuxeʼ Cristu guiráʼ ca xhenemigu Dios, ne zahuinni napa Jiobá derechu para guni mandar. Qué gánnanu pórapeʼ ne ximodo guizaaca ni, peru nánnanu zácani órapeʼ naquiiñeʼ gaca ni. Nga runi, qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu xi tiempu nabáninu, purtiʼ zucheʼnu pa gúninu zacá. Cadi guiábanu lu trampa ra maʼ biaba stale binni ni riníʼ ique «ze ru guidxilayú cásica laa [...] dede dxi uyáʼ ni» (2 Ped. 3:3, 4; 1 Tes. 5:1).

GUSIHUÍNNINU CABÉZANU GULÁ DIOS LAANU

19, 20. Xiñee naquiiñeʼ cuézanu «Dios ni zulá» laanu.

19 Dxi bizáʼ Dios binni, maca gudixhe íquebe gudiibe laacaʼ guendanabani ni qué zaluxe para guiziidicaʼ de laabe ne de guiráʼ cosa sicarú bizaʼbe. Sicaríʼ ruzeeteʼ Eclesiastés 3:11 de Jiobá: «Guiráʼ ca cosa ca bizaʼbe cani galán ne bíʼnibe cani tiempu naquiiñeʼ gaca cani. Guluube ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ tiempu ni qué gapa ra riluxe, zacá qué ziuu dxi ganna binni guidxilayú guiráʼ ni bizáʼ Dios ni dxandíʼ dede dxi bizulú guiráʼ cosa dede ra biluxe cani».

20 ¡Nabé riéchenu gánnanu caʼruʼ guchaa ni maca gudixhe ique Jiobá para binni guidxilayú! (Mal. 3:6.) Dxandíʼ, «qué ziuu dxi uchaa be tu naca be, nin ti guisi» (Sant. 1:17). Jiobá nga ti Dios ni «qué ziuu dxi guiaana dxí [...] de guni mandar», nga runi qué ruuyabe tiempu casi ruuyaʼ binni, purtiʼ laacaʼ riquiiñecaʼ modo riniibi Guidxilayú para uguubiaʼcaʼ tiempu (1 Tim. 1:17). Nga runi, guiníʼ íquenu casi guníʼ ique Miqueas ra gusihuínninu cabézanu «Dios ni zulá» laanu (Miq. 7:7). Chinándanu conseju ni zeeda lu Salmo 31:24: «Lagaca nadxibalú, ne laguni ladxidoʼto naguidxi, purtiʼ cabézatu gacané Jiobá laatu».

[Nota]

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 19]

Biʼniʼ cré Daniel zaca guiráʼ ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Dios

[Imagen ni zeeda lu yaza 21]

Ñee caquiiñuʼ tiempu stiuʼ jneza para guʼnuʼ ni na Jiobá la?